Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Medicină, specializarea Balneofiziokinetoterapie și

Recuperare
KINETOTERAPIE SUPORT DE CURS
Crestomație de texte Conf. Univ. Dr. Med. Miclăuș Roxana

CURS 1

Kinetoterapa în patologia umărului. Periatrita scapulo-humerală.

NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI BIOMECANICĂ

• ARTICULATIA STERNOCLAVICULARA

MIJLOACE DE UNIRE

Capsula articulara

Insertii: prin cele doua circumferinte (medialasi laterala) de marginile suprafetelor articulare

Ligamente:

a.sternoclavicular anterior

- insertii: - fata anterioara a extremitatii interne a claviculei

- fata anterioara a manubriului sternal

b.sternoclavicular posterior

- insertii - pe fata posterioara a articulatiei

c.Interclaviculare

-insertii - 2 fascicule:

-interclavicular (fibre superficiale), intre extremitatile mediale ale claviculelor

- sternoclavicular ( fibre profunde), intre clavicula si manubriul sternal

d.costoclavicular

- insertii: - intre calvicula si primul cartilaj costal

MISCAREA DE RIDICARE SI COBORARE

1
Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Medicină, specializarea Balneofiziokinetoterapie și
Recuperare
KINETOTERAPIE SUPORT DE CURS
Crestomație de texte Conf. Univ. Dr. Med. Miclăuș Roxana

- are loc imprejurul unui ax orizontal si sagital ce nu trece prin articulatie

- are loc o miscare inversa in extremitatea acromiala a claviculei

-in miscarea de ridicare, extremitatea distal se ridica, in timp ce cea sternala se ridica

-deplasarea in sus a claviculei corespunde unui unghi cu orizontala de 8-10°

- deplasarea in jos a claviculei corespunde unui unghi cu orizontala de 3-4°

MISCAREA DE PROIECTIE INAINTE SI INAPOI A CLAVICULEI

- are loc in jurul unui ax vertical ce nu trece prin articulatie

- are loc o miscare inversa in extremitatea acromiala a claviculei

MISCAREA DE CIRCUMDUCTIE

- descrie un con cu baza spre articulatia acromioclaviculara si varful spre cea sternoclaviculara,
cele doua extremitati realizand miscari in sens contrar

Muschii motori

Ridicatorii claviculei- trapezul

- sternocleidomastoidianul

2
Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Medicină, specializarea Balneofiziokinetoterapie și
Recuperare
KINETOTERAPIE SUPORT DE CURS
Crestomație de texte Conf. Univ. Dr. Med. Miclăuș Roxana

Coboratorii claviculei - marele pectoral

- deltoidul

- subclavicularul

Proiectorii inapoi ai claviculei - trapezul

- sternocleidomastoidianul

• ARTICULATIA ACROMIOCLAVICULARA

MIJLOACE DE UNIRE

Capsula articulara

- ligamentul acromioclavicular - dispus superior

- disc fibrocartilaginos intraarticular

MISCARI DE ALUNECARE

-scapula urmeaza deplasarile claviculei in articulatia sternoclaviculara, dar ramane lipita de

torace

Muschii motori

- muschiul pectoral mic - coboara unghiul lateral al scapulei

- muschiul ridicator al scapulei si muschii romboizi - ridica unghiul medial al scapulei

• SINDESMOZA CORACOCLAVICULARA

- se formeaza prin unirea claviculei cu procesul coracoid, prin intermediul ligamentelor

coracoclaviculare ( trapezoid si conoid), care se insera pe fata inferioara a claviculei, la
extremitatea laterala

• LIGAMENTELE PROPRII ALE SCAPULEI

a.Ligamentul coracoacromial

- are forma unui evantai

3
Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Medicină, specializarea Balneofiziokinetoterapie și
Recuperare
KINETOTERAPIE SUPORT DE CURS
Crestomație de texte Conf. Univ. Dr. Med. Miclăuș Roxana

- se insera cu baza pe procesului coracoid si cu varful pe acromion

b. ligamentul transvers superior al scapulei

-se insera pe marginile incizurii scapulare

II.ARTICULATIILE MEMBRULUI SUPERIOR LIBER

• ARTICULATIA UMARULUI (SCAPULOHUMERALA)

MIJLOACE DE UNIRE

Capsula articulara

Insertii: - glenoidala - pe fata externa a labrului glenoidal si pe colul scapulei

-in partea superioara depaseste cadrul glenoidal, de aceea:

- capul lung al bicepsului este intraarticular

- capul lung al tricepsului este extraarticular

- humerala-nu se face strict pe colul anantomic, coboara si pe cel chirurgical

- superior- se insera la limita cartilajului hialin,lasand afara tuberculii

- trece peste santul intertubercular, transformandu-l in canal

- inferior - coboara pe colul chirurgical

b. Ligamente

4
Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Medicină, specializarea Balneofiziokinetoterapie și
Recuperare
KINETOTERAPIE SUPORT DE CURS
Crestomație de texte Conf. Univ. Dr. Med. Miclăuș Roxana

-coracohumeral

- insertii- pe procesul coracoid

- pe tuberculul mare al humerusului si pe capsula

-glenohumeral

-insertii: - scapula- circumferinta cavitatii glenoidale a scapulei

- humerus - pe tuberculul mic (fascicule superior)

- inferior de tuberculul mic (fascicul mijlociu)

-pe colul chirurgical (fascicul inferior)

Articulatia scapulo-humerală este cea mai mobilă articulatie.

Are trei grade de libertate, cu mășcări în toate cele trei planuri- transversal, frontal și sagital.
(Rotație/Pronosupinație, Flexii/Extensii, Abducții/Adducții)

MUSCHII MOTORI

Abductori:- supraspinos, deltoid, capul lung al bicepsului brachial

Adductori- pectoral mare, latissimus dorsi , deltoid (fascicule anterioare), subscapular ,

subspinos , rotund mic, coracobrahial

Flexori: deltoid (fibrele anterioare), biceps brahial, coracobrahialpectoral mare

Extensori:deltoid (fibrele posterioare), latissimus dorsi, subspinos, rotund mic , triceps brahial

Rotatori interni: deltoid (fibrele anterioare), pectoral mare, subscapular,rotund mare, latissimus
dorsi

Rotatori externi: infraspinos, rotund mic, deltoid (fibrele posterioare)

5
Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Medicină, specializarea Balneofiziokinetoterapie și
Recuperare
KINETOTERAPIE SUPORT DE CURS
Crestomație de texte Conf. Univ. Dr. Med. Miclăuș Roxana

Musculatura implicata in biomecanica centurii scapulare si a articulatiei scapulo-humerale

Rotaţia Rotaţia
Antepulsi Retropuls Ridicare Coborare
spre spre
a ia a a
înainte înapoi

Subclavicularul principal

princip
Micul pectoral principal principal
al

principa
Marele dintat principal
l

Trapezul superior principal

Trapezul mijlociu principal

principa
Trapezul inferior principal
l

Angularul omoplatului principal

6
Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Medicină, specializarea Balneofiziokinetoterapie și
Recuperare
KINETOTERAPIE SUPORT DE CURS
Crestomație de texte Conf. Univ. Dr. Med. Miclăuș Roxana

princip
Romboidul principal principal
al

Sindromul de impingement al coafei rotatorilor

Coafa rotatorilor este alcatuita din 4 muschi care incojoara capul humeral. Aceasta manseta
mentine umarul constant in articulatie in timp ce se misca bratul. Durerea poate fi rezultatul a:

1.Tendinitei.

Tendoanele sunt extensii specializate ale muschilor, formate din tesut conjunctiv care leaga
fibrele musculare de capetele osoase. Tendonul poseda proprietati elastice care scad riscul de
rupturi. Una din afectiunile acestor structuri este tendinita.Ca si durerea musculara aparuta dupa
un efort prelungit, tendinitele sau tenosinovitele reprezinta inflamatii dureroase ale tendoanelor.

Tendinita reprezinta de fapt ruptura

partiala a unor fibre de colagen,si care este
insotita un edem local. Evolutia acestor leziuni
poate dura mai multe luni.
Netratate, tendinitele se pot agrava si se poate
ajunge in stare cronica. Instituirea la timp a
unui tratament adecvat poate grabi vindecarea
si reluarea cat mai rapida a activitatilor zilnice.

2. Bursita apare cu predilectie la cei care

efectueaza actiuni repetitive in viata de zi cu zi.
Astfel, sportivii, muncitorii din fabrici,
gradinarii, persoanele care stau mult timp pe

7
Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Medicină, specializarea Balneofiziokinetoterapie și
Recuperare
KINETOTERAPIE SUPORT DE CURS
Crestomație de texte Conf. Univ. Dr. Med. Miclăuș Roxana

genunchi, coate etc. sunt predispusi la aceasta

afectiune.

3. Impingementul apare atunci

cand partea superioara a omoplatului
(acromion) “preseaza” tesuturile moi
(tendoanele coafei rotatorii) subiacente.
Atunci cand bratul este ridicat, acromionul
(portiunea superioara a omoplatului)
“freaca” coafa rotatorilor si face compresie
asupra bursei subacromiale. Acest lucru
poate duce la bursite si tendinite ce
provoaca durere si limiteaza miscarile. Cu
timpul, impingementul sever poate duce la
ruperea coafei rotatorilor.

Cauze

Durerile la nivelul coafei rotatorilor este o problema comuna atat pentru tinerii sportivi cat si
pentru persoanele de varsta mijlocie. Tinerii sportivi care folosesc bratele, radicandu-le deasupra
capului pentru inot, baseball, tenis, sunt deosebit de vulnerabili la acest tip de dureri. Deasemenea,
mai sunt vulnerabili la acest tip de durere sunt si persoanele care lucreaza in constructii, pictorii,
sau toti cei care isi folosesc bratele in astfel de activitati,in mod repetitiv.

Simptome

Durerile datorate leziunor la nivelul coafei rotatorilor, se asociaza cu edem si sensibilitate in

partea din fata a umarului. Este posibil sa apara dureri si rigiditate, atunci cand este ridicat
bratul. Pot exista, de asemenea, dureri, atunci cand bratul este coborat din pozitia ridicata.

8
Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Medicină, specializarea Balneofiziokinetoterapie și
Recuperare
KINETOTERAPIE SUPORT DE CURS
Crestomație de texte Conf. Univ. Dr. Med. Miclăuș Roxana

La inceput simptomele pot fi usoare, de aceea pacientii, adesea nu solicita tratament intr-un
stadiu incipient. Aceste simptome pot include:

–dureri minore atat in timpul unor activitati ale bratelor cat si in repaus
–durerea merge din partea frontala a umarului spre lateralul acestuia
–durere brusca la ridicare si miscari de apucare
–sportivii pot avea dureri atunci cand arunca o minge de tenis,cand ridica bratele deasupra
corpului.

Cand afectiunea se agraveaza si simptomele cresc:

- dureri pe parcursul noptii

–pierderea fortei din brat si limitarea miscarii acestuia
–dificultatea de a face activitati care pun bratul la spate, cum ar fi inchiderea nasturilor sau a
fermoarului In cazul in care durerea apare brusc, umarul poate avea deja probleme grave.
Toate miscarile pot fi limitate si dureroase.

Kinetoterapia.

Evaluare înițială- scala VAS, Bilanț Articular și Muscular.

Diagnostic functional și obiectivele programului de kinetoterapie.

Relaxarea musculaturii contractate (tracțiuni, scutorări, Codmann, tehnici FNP)

Creșterea mobilității pe mișcările de abducție și abducție combinată cu rotație înternă/externă.

(mobilizări passive, auto-pasive, active), stretching

Menținerea și creșterea forței musculare pe musculatura hipotonă.(izometrie, izotonie, tehnici

FNP)

Restabilirea miscarilor normale ale umarului, prin exercitii funcționale ale MS, pentru efectuarea
ADL-urilor.

!!! ATENȚIE!!! DUREREA DOZEAZĂ EXERCIȚIILE!

9
Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Medicină, specializarea Balneofiziokinetoterapie și
Recuperare
KINETOTERAPIE SUPORT DE CURS
Crestomație de texte Conf. Univ. Dr. Med. Miclăuș Roxana

PERIARTRITA SCAPULOHUMERALA

Periartrita scapulo-humerala (PSH) este un sindrom clinic, caracterizat prin durere, redoare
si impotenta functionala a umarului, asociate in diverse grade, determinate de procese
patologice, care intereseaza tesuturile periarticulare (tendoane, burse) si in unele cazuri –
capsula articulara.

Periartrita scapulo-humerala este una dintre suferintele cele mai freccvente, pentru care
bolnavul se adreseaza medicului. Este intalnita la ambele sexe, la subiecti in varsta activa, cu
incidenta maxima la cei peste 40 de ani.
Termenul de periartrita, care subliniaza faptul ca sunt interesate struc turile periarticulare
este in unele cazuri, necorespunzator realitatii, nefiind vorba de un proces inflamator.
Clasificarea suferintelor care se incadreaza in notiunea vaga si imprecisa de PSH este
diferita, in functie de scoala.
Reumatologii francezi deosebesc urmatoarele forme clinice :
- umarul dureros simplu
- umarul dureros acut (hiperalgic)
- umarul mixt
- umarul blocat
- umarul pseudoparalitic.
In afara manifestarilor articulare ale reumatismului inflamator sau de- generativ, in practica
zilnica intalnim adesea bolnavi cu suferinte determina- te de procese patologice abarticulare in
cursul carora sunt afectate tendoane, teci sinoviale, burse, fascii, aponevroze.

Cele mai frecvente si cele mai suparatoare uneori invalidante sunt : tendinitele si bursitele
umarului (cunoscute generic sub numele de periartrita scapulo-humerala) ; mai rar sunt intalnite
sunt sindromul umar-mana, retractia aponevrozei palmare (Boala Dupuytren), periartrita coxo-
femurala.

10
Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Medicină, specializarea Balneofiziokinetoterapie și
Recuperare
KINETOTERAPIE SUPORT DE CURS
Crestomație de texte Conf. Univ. Dr. Med. Miclăuș Roxana

La nivelul structurilor umarului si in primul rand la nivelul tendoanelor, are loc un proces de
uzura a carei accelerare si agravare pot fi determinate de trumatisme, microtraumatisme (in special
cele de ordin profesional) expuneri la frig etc.

Un rol deosebit in accelerarea proceselor de uzura si in aparitia inflamatiei ; un argument in

acest sens il constituie frecventa mare a acestui sindrom, atat in afectiuni ale sistemului nervos
periferic (nevralgia cervico- brahiala, zina zoster) , cat si in afectiuni ale sistemului nervos central
(acci- dente vasculare cerebrale, traumatisme cerebrale, Boala Parkinson, sindroame talamice).

Umarul este alcatuit din trei articulatii si doua planuri de alunecare, care-i confera o mare
mobilitate in dauna stabilitatii (de altfel, articulatia glenohumerala este articulatia care se
luxeaza cel mai des, din tot corpul uman).

Cele doua suprafete de alunecare sunt reprezentete de suprafata scapulo-toracica si de catre

spatiul subacromial.

Cele trei articulatii ale umarului sunt : articulatia glenohumerala, acromio-claviculara si sterno-
claviculara.

La mentinerea unei oarecare stabilitati contribuie ligamentele, tendoanele si muschii. O mare

importanta o au patru muschi, si anume : supraspinosul, subspinosul, micul rotind si
subscapularul. Impreuna, ei formeaza« mansonul » rotatorilor/ coafa rotatorilor, care participa la
efectuarea rotatiei interne si exter-ne ; totodata in timpul ridicarii umarului, el deprima capul
humeral care constituie un punct de sprijin pentru deltoid in abductia si flexia bratului.

In functionalitatea umarului, un rol deosebit il are bursa subacromio- deltoidiana, a carei

portiune superioara desparte tendonul supraspinosului de arcul coracoidian, iar cea inferioara
desparte deltoidul de capul humeral.

Bursa subacromio-deltoidiana constituie normal un spatiu inchis; la unii bolnavi cu boli

reumatice inflamatorii ea poate comunica cu articulatia glenohumerala.

O alta bursa este cea a tendonului lungii portiuni a bicepsului. Captusite cu un strat de celule
sinoviale, bursele se pot inflama, participand la realizarea unora dintre tulburarile clinice ale PSH.

11
Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Medicină, specializarea Balneofiziokinetoterapie și
Recuperare
KINETOTERAPIE SUPORT DE CURS
Crestomație de texte Conf. Univ. Dr. Med. Miclăuș Roxana

Patologic, PSH are drept substrat – in primul rand – leziunile degenerative ale tendoanelor,
in special ale supraspinosului si bicepsului, caracterizate prin necroze care duc la rupturi
partiale si prin calcificari, aceste procese de uzura sunt frecvente la subiecti de peste 40-50 de
ani, fiind multa vreme asimptomatice. In privinta anumitori factori, cum ar fi unele traumatis- me,
o suprasolicitare sau o expunere la frig, leziunilor degenerative li se adauga un proces inflamator,
in primul rand al tendoanelor, care pune capat latentei clinice amintite mai sus, bolnavii acuzand
dureri de intensitate medie si un grad variabil de impotenta functionala. In unele cazuri migrarea
materialului calcic cu patrunderea lui in interiorul unei burse (in primul rand in bursa
subacromiodeltoidiana) determina un proces inflamator deosebit de intens, responsabil de prezenta
unor dureri extrem de nepasatoare.

O forma particulara de PSH este cea determinata de inflamatia capsu- lei articulatiei
glenohumerale, a carei evolutie catre fibroza este responsabila de diminuarea importanta a
miscarilor la acest nivel (asa-zisul « umar blocat » sau « umar inghetat »).

In sfarsit, leziunile trofice ale tendoanelor mansetei rotatorilor pot du- ce, in urma unor
solicitari mari (la tineri) sau relativ mici (la varstnici), la rupturi intinse care sunt responsabile de
umarul “pseudoparalitic ».

1) Umarul dureros simplu

Este o forma clinica particulara, cunoscuta si sub numele de periartrita dureroasa simpla,
neanchilozanta. Aceasta forma de PSH este consecinta leziunilor degenerative (uneori calcificate)
ale tendoanelor celei de-a doua articulatii, mai ales tendoanele supraspinosului si bicepsului.

Este forma clinica cea mai frecventa. Bolnavul acuza dureri moderate in umar cand se
imbraca, se piaptana, sau cand solicita membrul superior respectiv prin purtatea unor greutati.
Durerile pot stanjeni bolnavul in timpul somnului, intensificandu-se in anumite pozitii.

Caracteristica acestei forme clinice este conservarea mobilitatii, deseori existand o

impotenta functionala datorita durerii.

La examenul clinic apreciem mobilitatea activa si pasiva a articulatiei umarului si

localizam zonele dureroase.

12
Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Medicină, specializarea Balneofiziokinetoterapie și
Recuperare
KINETOTERAPIE SUPORT DE CURS
Crestomație de texte Conf. Univ. Dr. Med. Miclăuș Roxana

Bolnavul este pus sa efectueze miscari de abductie, rotatie interna si externa. Practic
bolnavul efectueaza o abductie a bratului si cu antebratul flectat in unghi drept duce mana la ceafa
si la spate.

In cazul localizarii leziunilor in tendonul supraspinosului miscarea se face initial cu

usurinta, apoi intre 45 grade si 90 grade apare durerea ce stanjeneste miscarea ; dupa 90 grade
miscarea putand fi continuata fara durere. Este sensul ”resortului » datorat dificultatii trecerii
supraspinosului prin defileul interacromio-tuberozitar.

La palpare, in cazul leziunilor de supraspinos se indentifica in timpul abductiei, in zona

antero-externa, ub punct subacromial foarte sensibil (la insertia supraspinosului pe marea
tuberozitate humerala).

In cazul leziunilor lungii portiuni a bicepsului durerea se intensifica prin rotatia externa
fortata a bratului, bratul atarnand pe langa corp. Se limiteaza dureros rotatia externa si abductia,
si apare durere in flexia contra rezistenta.

La palpare se deceleaza durere pe fata anterioara a umarului, corespunzatoare tendonului

bicepsului.

Evolutia umarului dureros simplu este in general favorabila trecand din stadiul acut, in
stadiul subacut, urmat de un stadiu terminal. Vindecarea se produce in cateva saptamani (cel mult
cateva luni), fie spontan, fie in urma tratamentului. Uneori insa durerea se poate agrava, umarul
dureros simplu devenind umar dureros acut hiperalgic.

2) Umarul acut hiperalgic

De obicei are ca substrat o tendinita calcifianta in puseu inflamator; sau o migrare de

elemente calcifiante in bursita subacromio-deltoidiana, determinand o bursita acuta la acest nivel;
sau o bursita seroasa fara calcifieri.

13
Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Medicină, specializarea Balneofiziokinetoterapie și
Recuperare
KINETOTERAPIE SUPORT DE CURS
Crestomație de texte Conf. Univ. Dr. Med. Miclăuș Roxana

Umarul acut hiperalgic poate debuta in mod brutal, cu o durere atroce si o impotenta totala a
membrului superior, alteori aceasta forma clinica este continuarea evolutiei unui umar dureros
simplu.

Durerile sunt violente, insuportabile ; ele se intensifica noaptea impiedicand bolnavul sa

se odihneasca. De asemenea durerea se intensifica la orice tentativa de mobilizare a umarului,
limitarea mobilitatii nefiind deci mecanica ci antalgica.

Durerea iradiaza catre zona cervicala sau catre fosa supraclaviculara, dar mai ales pe marginea
laterala a membrului superior, catre mana.

3) Umarul mixt

Este asocierea dintre un umar dureros de origine tendinoasa, tenosinovitica sau bursitica si
o limitare a mobilitatii umarului prin contractura antalgica la rotatori, flexori sau / si abductorii
umarului

Limitarea miscarii in umarul mixt nu se datoreaza numai durerii, ca in formele precedente,

ci si unei redori reale structurale, care nu dispare nici sub anestezie totala.

Evolutia in umarul mixt poate sa se faca fie spre umarul dureros, cu persistenta durerii, dar
recuperarea mobilitatii, fie spre umarul blocat ca o forma evolutiva agravata.

4) Umarul blocat

Este o suferinta frecvent intalnita, care debuteaza cudureri moderate ale umarului,
exarcerbate nocturn, pretand la confuzia de umar dureros simplu.

In timp insa, evoluand lent se instaleaza o limitare marcata a mobilitatii umarului realizand
asa numitul « umar inghetat ». Durera, prezenta la debut, poate sa persiste cu o intensitate scazuta,
sau poate sa dispara si sa reapara periodic pe parcursul bolii.

Substratul anatomic il reprezinta leziunile inflamatorii ale capsulei glenohumerale,

determinand ingrosare fibroasa si constituind in timp capsula retractila. Retractia capsulei
articulare se opune special abductiei si rotatiei (externe sau interne) a umarului si impiedica

14
Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Medicină, specializarea Balneofiziokinetoterapie și
Recuperare
KINETOTERAPIE SUPORT DE CURS
Crestomație de texte Conf. Univ. Dr. Med. Miclăuș Roxana

bolnavul in efectuarea unor ges-turi uzuale (ca imbracatul sau pieptanatul), sau profesionale, cand
se so-licita o buna mobilitate a mambrului superior.

5) Umarul pseudoparalitic

Are la baza, perforarea, de diverse grade a tendoanelor muschilor rotatori, aparuta de obicei pe un
fond degenerativ (la peste 60 de ani) dupa traumatisme minore.

Ruptura calotei rotatorilor poate apare insa si la tineri in urma unui traumatism puternic, situatie
in care se evidentiaza o echimoza intinsa pe fa- ta anterioara a bratului.

Tratamentul igieno-dietetic

Tratamentul igienic consta in punerea in repaus a umarului afectat. In caz de dureri acute,
intense, repausul trebuie realizat prin imobilizarea membrului superior cu ajutorul unei esarfe,
mentinandu-l in adductie. Repausul nu trebuie exagerat (ca intensitate) si nici prelungit (ca durata),
avand in vedere faptul ca el poate contribui la aparitia capsulitei retractile si a sindromului
distrofiei simpatice reflexe. Tratamentul dietetic consta intr-un regim alimentar hiposodat ca
urmare a tratamentului cu antiinflamatoare nesteroidiene.

Kinetoterapia

Se realizează în funcție de stadiul afecțiunii.

A. PSH- Umărul dureros simplu

1. Stadiul acut

Imobilizare în poz de repaus

• abd 35-45°, cu pernă sub axilă și susținut în eșarfă (noapte-abd –pernă)

• +- Rotație E ( poate detensiona)

NU SE REALIZEAZĂ MIȘCĂRI din UMĂR/ LA APARIȚIA DURERII

Contracții izometrice prin intermediul întregului MS( contrapriză pe partea distală)

Relaxare- HR, SR- antepulsie, retropulsie, ridicare, coborâre umăr, diagonale Kabat Umăr

2. Stadiul subacut
15
Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Medicină, specializarea Balneofiziokinetoterapie și
Recuperare
KINETOTERAPIE SUPORT DE CURS
Crestomație de texte Conf. Univ. Dr. Med. Miclăuș Roxana

a. Mobilizarea SH

• Mișcări pasive
• Pasivo-active
• Active asistate

Mobilizare activă umăr propriuzis ( A scapulotoracica și acromioclaviculară)

Mobilizarea ASH- tracțiune cu decoaptare

Baza: ex autopasive + Codmann

b. Mobilizarea SH

• Activ- D Kabat-D1F, abia apoi D2F

• În PSH majoritea miscărilor afectate sunt: Flexie, ABD și RE- corespondente D2F)

3. Stadiul final

Obiective

• Redobândirea FM
• Redobândirea Stabilității și a mișcării Controlate

Tehnici și metode:

• Mobilizare activă cu rezistență

• Tonifiere rotatori( stabilitate ant Umăr)

B. PSH- Umăr mixt

• Limitarea mișcării prin contractură antalgică în rotatori, flexori sau/abductori

• Afectarea tendoane, sinovii sau burse.
• Redoare dată nu doar de durere, dar și redoare structurală
• Se recomandă- regim kinetic UDS-faza subacută
• Recuperarea mobilității (structuri necontractile)
• Posturări, mobilizări pasive, autopasive,tehnici alunecare din A glenohumerală, tracțiune
de decoaptare ( inainte de pasive analitice)

16
Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Medicină, specializarea Balneofiziokinetoterapie și
Recuperare
KINETOTERAPIE SUPORT DE CURS
Crestomație de texte Conf. Univ. Dr. Med. Miclăuș Roxana

• Recuperarea mobilității- structuri contractile

o D1 F cu rezistență progresivă, schema opusă a despicatului, cu HR la final
mișcare
o HR + SR – analitic și pe diagonale MS
o D2F după ce D1F completă
• Când mobilitatea e completă, se trece la cresterea forței musculare

C. PSH- Umăr pseudoparalitic

• Ruptura de diverse grade a manșonului rotatorilor ( fond degenerativ/traumatic)

• Recuperarea fără atelă

Zile 1-15:

Mobilizare umăr ridicare, ante/retropulsii, circumducții, abd/add

Ex CCV-mobiliz Cent Scapulară: izometrie, active, autoalungire în ax

Ex. cot și mână+ relaxare MS, ceafă, umăr

Pasiv mobilizare braț, izometrie deltoid

Zile 15:30 (primele+)

Alunecare caudală, Braț ABD; alunecare ventrală, circumferențială

Codman fără greutate

Autopasive, activo-pasive (scripete/ms)

Active asistate (flexie +RI), (ext +RE)

După 4 sapt/30 zile

Ex active asistate-active

Activ-până la pct de trecere

De deasupra pct de trecere

Recuperare funcțional ulterior

17