Organizarea materialului genetic: Lumea vie prezinta forme *acelulare- virusuri, viroizi}forme parazite , plasmide} forme simbionte *celulare.

celulare: -procariote: bacterii, arhebacterii, cianobacterii ; -eucariote: protiste, fungi, plante, animale. Procariotele: -nu au nucleu cu membrana
nucleara ; -citoplasma este vascoasa ; -nu este compartimentata ; -nu se divid prin mitoza si meioza ; -nu au ciclu de condensare al
cromozomilor. Eucariotele:-nu au nucleu cu membrana nucleara ; -citoplasma este compartimentata ; -prezinta curenti citoplasmatici ; -au ciclu
de condensare al materialului genetic ; -se divid prin mitoza si meioza.
Materialul genetic la virusuri, viroizi si plasmide: -nu au metabolism propriu ; -sunt obligatoriu parazite ; Virusurile: -cu ARN-ribovirusuri (gripal,
HIV etc.) -cu AND-dezoxiribovirusuri (bacteriofagii, virusul variolei, herpetic etc.) Genomul viral:-AND sau ARN monocatenar sau bicatenar de
forma liniara sau circulara ; -contine un nr. mic de gene (4-200) ; -poate fi fragmentat, fragmentele se afla in capside diferite (virus
heterocapsidic) sau in aceeasi capsida (izocapsidic). Viroizii: -au doar un genom format din ARN ; -produc boli: Cloroza frunzelor de crizantema,
Boala Kadong-Kadong la palmieri, boala tuberculilor fuziformi la cartofi. Plasmidul: -este present la bacterii dar si la celula umana ; -este format
din ADN bicatenar, circular, care se replica independent de genomul bacterian ; -constituie factorul de fertilitate F(+) la mascul, F(-) la femela ;
-factorul de fertilitate participa la fenomenul de parasexualitate adica conjugare ; -poate constitui factorul R care da rezistenta la antibiotice ;
-este folosit in ingineria genetica fiind un vector in transferal genelor ; ex: transferul genei pentru fixarea azotului atmospheric la alte categorii
de bacterii din sol care devin capabile sa realizeze acest lucru.
Materialul genetic la procariote: este reprezentat de -cromozom bacterian(nucleoid) ; -material extracromozomial(plasmid). Cromozomul
bacterian: este format din AND bicatenar de forma circulara, cu 40-50 bucle mentinute de ARN. Super-rasucirile: -pozitive in sensul acelor de
ceasornic ; -negative *in sens invers acelor de ceasornic, *prezente la niv. furcii de replicatie.
Materialul genetic la eucariote: este -nuclear ; -extranuclear {-mitocondrial: ADNmt ; -cloroplastic: ADNcp} =>AND bicatenar circular: -deschis ;
-inchis. Materialul nuclear: *cromatina-contine ADN, ARN, proteine histonice, proteine nonhistonice, picaturi de lipide, ioni de calciu(Ca2+) ,
ioni de magneziu(Mg2+) ; *in interfaza celulara, cromatina are un aspect granulat iar in timpul diviziunii celulare, ea se condenseaza formand
cromozomii.
Structura fibrei de cromatina: unitatea structurara si functionala a fibrei de cromatina=nucleozomul: -este un octomer avand 4 tipuri de
histone ; -are un aspect de cilindru ; -diametru de 11 nanometrii ; -h=5,5 nanometrii ; -are 2 spire de AND la baza si la varf (cu cate aprox. 200
perechi nucleotide ; -leg dintre 2 nucleozomi se face prin AND-linker (70 perechi nucleotide). Cromatina: *eurocromatina: -repr. forma laxa ;
-contine ADN unic, nerepetitiv, informational ; -se coloreaza slab ; -contine genele care pot fi transcrise ; *heterocromatina: -forma
condensata ; -are ADN repetitiv noninformational ; -se coloreaza intens. In diviziune cromatina se condenseaza si formeaza cromozomi.
Structura cromozomilor(poza pe ceas) ; Tipuri de cromozomi: -dupa pozitia centromerului: -metacentrici ; -submetacentrici ; -telocentrici;
-acrocentrici. Cromozomii sunt: -autozomi: se afla la fel in toate celulele corpului ; -heterozomi: determina sexul: xx la femeie, xy la barbati.
Reglajul genetic la procariote: -se realizeaza cu ajutorul operonului ; -Jacob si Monod in 1961 au elaborat teoria operonului pe baza studiilor
facute de Lewoff. Operonul contine: -gene structurale care contin info. ce trebuie transcrisa in ARNm ; -situs atenuator care poate sa inhibe sau
sa stimuleze activitatea genelor structurale ; -genele operatoare care pot fi inhibate de o proteina reglatoare ; -promotorul unde se ataseaza
enzima ARN polimeraza. Genele regletoare produc o proteina alosterica numita represor care inactiveaza genele operatoare. Reglajul este
inductibil in cazul sintezei enzimelor catabolice si represibil in cazul sintezei enzimelor anabolice. Reglajul inductibil: -substratul care trebuie
metabolizat joaca rol de inducta care inactiveaza represorul ; -ARN polimeraza se ataseaza de promotor -> are loc transcriptia si sinteza
enzimelor catabolice. Reglajul represibil: -produsul final joaca rol de corepresa -se uneste cu represorul pe care il activeaza si blocheaza genele
operatoare -> se blocheaza transcriptia. Retroinhibitia enzimatica: -consta in inhiibarea primei enzime din lantul catabolic de catre produsul
final ; -(schema pe ceas).
Reglajul genetic la eucariote: -prezinta reglajul pe termen lung prin care se diferentiaza celulele si se specializeaza ; -prezinta reglajul pe termen
scurt prin care se regleaza functionarea genelor in celula. 1.Reglajul pe termen lung: -se poate realiza in timpul dezvoltarii embrionare la nivelul
fibrei de cromatina, al cromozomului, al genomului, la nivelul fragmentelor de cromozomi. Reglajul la niv. fibrei de cromatina: -in momentul
diferentierii anumite cai metabolice sunt activate iar altele sunt inhibate, lucru realizat prin eurocromatinizarea sau heterocromatinizarea
cromatinei ; -eurocromatina(forma laxa) este mentinuta cu ajutorul proteinelor nonhistonice si prin lipsa metilarei bazelor azotate ;
-heterocromatina apare datorita lipsei proteinelor nonhistonice si prin metilarea bazelor azotate. ex: citozina->5 metil citozina. Reglajul la niv.
cromozomului: 44xx femela, 44xy mascul ; -Cromozomul X este mare, situat in grupa C, contine mai multa eurocromatina, cu gene active
metabolic ; -, cu gene active metabolic ; Cromozomul Y este mic, situat in grupa G, format mai mult din heterocromatina, contine doar gene
care determina masculinitatea. ; -in interfaza un cromozom x se heterocromatinizeaza si condenseaza formand cromatina sexuala (corpusculul
Back). ex:Xg13-se afla gena X-IST. Reglajul la niv. genomului: -intalnit la Planococus citri (2n=10) ; -in stadiul de blastula genomul patern se
condenseaza si heterocromatinizeaza devenind inactiv. Reglajul la niv. fragmentelor de cromozomi: la copepode -la care sunt eliminate
fragmente din fiecare cromozom ; -celulele respective vor deveni celule somatice ; -celulele in care nu se elimina fragmentele constituie linia
germinala.
2.Reglajul pe termen scurt: -se refera la reglarea sintezei proteice in fct. de necesitatile celulare. *Cuprinde 5 etape: -reglajul transcriptional:
prin care se alege fragmentul de ADN care va fi transcris in ARN ; -reglajul maturarii ARNm: se aleg fragmentele informationale care vor forma
ARNm matur ; -reglajul transportului ARNm: se alege ARNm care va ajunge prin porii membraneii nucleare pana la ribozomi ; -reglajul
translational: prin care se copie info. din ARNm in lantul polipeptidic ; -reglajul post-translational: prin care se aleg lanturile polipeptidice care
vor forma moleculele proteice. Reglajul cu ajutorul hormonilor: -hormonii sunt proteici, sterolici, ex: catecolamine ; -hormonii sterolici:
testosteron, estrogen, progesteron, cortizon, aldosteron. Reglajul la niv. maturarii ARNm: -enzima α-anilaza se sintetizeaza in glandele salivare
si in ficat. In glandele salivare se sintetizeaza o cantitate mai mare de enzima comparativ cu celulele hepatice. In procesul de maturare se elim.
toti intronii si segmentul initiator(I). In gl. salivara, ARNm matur are: S,E2,E3,E4. In ficat, ARNm matur are: L,E2,E3,E4.