Strâmtoarea Kerci

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Vedere din satelit asupra strâmtorii

Strâmtoarea Kerci. Vedere dinspre coasta Crimeii.

Strâmtoarea Kerci (în rusă: Керченский пролив, în ucraineană: Керченська

протока, tătară crimeeană Keriç boğazı) face legătura dintre Marea Neagră și Marea
Azov, separând Peninsula Crimeea din vest de Peninsula Taman din est. Strâmtoarea
are o lățime între 4,5 – 15 km și până la 18 de metri adâncime. În antichitate,
Strâmtoarea Kerci era cunoscută cu numele de Bosforul Cimmerian.
Cel mai important port este Kerci.
Travesarea strâmtorii s-a făcut cu ferryboat-ul începând din 1952, legând portul
Krîm din Crimeea de portul Kavkaz din Regiunea Krasnodar.
S-au făcut mai multe prospecțiuni și proiecte pentru construirea unui pod peste
Strâmtoarea Kerci, dar complicata configurație geologică și, implicit, costul ridicat al
construcției, au împiedicat începerea lucrărilor.
Pe coasta crimeeană a strâmtorii funcționează mai multe fabrici pentru conservele de
pește. Sezonul de pescuit începe în toamnă și durează 3 luni.
O dispută teritorială între Rusia și Ucraina a avut loc în anul 2003 pe Insula Tuzla din
Strâmtoarea Kerch. Ucraina și Rusia au convenit să trateze strâmtoarea și Marea
Azov ca ape interioare comune.

Cuprins

 1Istorie
o 1.1Furtuna din noiembrie 2007
 2Transport de feribot și pod
 3Canalul Kerch – Yenikale
 4Pescuit
 5Vezi și
 6Referințe
Istorie[modificare | modificare sursă]
Strâmtorile au o lungime de aproximativ 35 de kilometri și au o lățime de 3,1 kilometri la
cea mai îngustă și separă o extensie de est a Crimeei de Peninsula Taman, cea mai
vestică extensie a Munților Caucaz. În antichitate, se pare că a existat un grup de insule
intersectate de brațele râului Kuban (Hypanis) și de diverse sunete care de atunci s-au
abătut.
Romanii cunoșteau strâmtoarea drept Bosforul Cimmerian (Cimmerianus Bosporus) de
la numele său grecesc, strâmtoarea Cimmeriană (Κιμμέριος Βόσπορος, Kimmérios
Bosporos), care i-a onorat pe cimmerieni, nomazi din stepă din apropiere. În timpurile
străvechi, pământul de jos, situat în apropierea Strâmtorii, era cunoscut sub numele
de Mlaștina Maeotică.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Peninsula Kerci a devenit scena unei lupte
mult disperate între forțele Armatei Roșii sovietice și ale Germaniei Naziste. Frecvența
de luptă s-a intensificat în cele mai reci luni ale anului când strâmtoarea a înghețat,
permițând deplasarea trupelor peste gheață. După ce Frontul de Est s-a stabilizat la
începutul anului 1943, Hitler a ordonat construirea unui pod rutier și feroviar de 4,8
kilometri peste Strâmtoarea Kerci în primăvara anului 1943 pentru a-și susține dorința
unei ofensive reînnoite către Caucaz. Căile ferate pe cablu (tramvaie aeriene), care a
intrat în funcțiune la 14 iunie 1943, cu o capacitate zilnică de o mie de tone, a fost
adecvată doar nevoilor defensive ale Armatei a 17-a germană din capul de pod din
Kuban. Din cauza tremurărilor frecvente ale pământului, acest pod ar fi necesitat
cantități mari de grinzi de oțel cu rezistență suplimentară, iar transportul acestora ar fi
redus transporturile de materiale militare în Crimeea. Podul nu a fost niciodată finalizat,
iar Wehrmacht a terminat evacuarea capului de pod din Kuban în septembrie 1943.
În 1944, sovieticii au construit un pod feroviar „provizoriu” (podul feroviar Kerci) peste
strâmtoare. În construcție s-au folosit consumurile capturate de la germani. Podul a
intrat în funcțiune în noiembrie 1944, dar plutele în mișcare de gheață l-au distrus
în februarie 1945; reconstrucția nu a fost încercată niciodată.
Furtuna din noiembrie 2007[modificare | modificare sursă]
Duminică, 11 noiembrie 2007, agențiile de știri au raportat o furtună foarte puternică
în Marea Neagră. Patru nave s-au scufundat, șase au încadrat pe o bancă de nisip și
două tancuri au fost avariate, ceea ce a avut ca rezultat o deversare majoră de petrol și
moartea a 23 de marinari.
Cisterna petrolieră cu steag rusesc Volgoneft-139 a întâmpinat probleme în
Strâmtoarea Kerch, unde a căutat adăpost împotriva furtunii. În timpul furtunii, cisterna
s-a despărțit în jumătate, eliberând peste 2000 de tone de combustibil. Alte patru bărci
s-au scufundat, rezultând eliberarea încărcăturii cu sulf. Furtuna a împiedicat eforturile
de salvare a membrilor echipajului. O altă victimă a furtunii, nava de marfă rusă
Volnogorsk, încărcată cu sulf, s-a scufundat în Port Kavkaz în aceeași zi.

Transport de feribot și pod[modificare | modificare sursă]

După război, transportul cu feribotul peste strâmtoare a fost stabilit în 1952, conectând
Crimeea și Krasnodar Krai (linia Port Krym - Port Kavkaz). Inițial erau patru nave de
feribot; mai târziu au fost adăugate trei nave-feribot. Transportul cu trenul a continuat
aproape 40 de ani. Feriboturile care îmbătrâneau au devenit caduce la sfârșitul anilor
'80 au fost scoase din serviciu. În toamna anului 2004, noi nave au fost livrate ca
înlocuitori, iar transportul cu trenul a fost restabilit.
Primarul orașului Moscova, Yuri Luzhkov, a făcut campanie pentru construirea unui pod
de autostradă peste strâmtoare. Începând cu anul 1944, au fost propuse sau încercate
diferite proiecte de pod pentru a traversa strâmtoarea, întotdeauna împiedicate de
configurația geologică și geografică dificilă a zonei. Construcția unei abordări a fost de
fapt începută în 2003 cu barajul de 3,8 kilometri, care a provocat conflictul din Insula
Tuzla.
După anexarea Rusiei din 2014 a Peninsulei Crimeea, guvernul Rusiei a decis să
construiască un pod peste Strâmtoarea Kerci. Podul Crimeei de 19 kilometri s-a deschis
traficului rutier în mai 2018, iar secțiunea feroviară este preconizată să fie operațională
în anul 2019.
Presa susținută de stat din Rusia susține că construcția podului a provocat creșteri ale
substanțelor nutritive și ale planctonelor în ape, atrăgând un număr mare de pești și
peste 1.000 de delfini cu botine în Marea Neagră pe cale de dispariție. Cu toate
acestea, Ucraina susține că zgomotul acustic și poluarea atât din construcția podului,
cât și din exercițiile militare pot ucide de fapt delfini din Marea Neagră.
La 4 decembrie 2018, a fost raportat că cel puțin 34 de țări membre ale Organizației
Maritime Internaționale au sprijinit Ucraina cu privire la atacul militar armat
al Rusiei asupra navelor ucrainene în apele ucrainene și internaționale din apropierea
Strâmtorii Kerci, care a avut loc pe 25 noiembrie 2018.

Canalul Kerch – Yenikale[modificare | modificare sursă]

Pentru a îmbunătăți capacitățile de navigație din Strâmtoarea Kerci, care este destul de
superficială în punctul cel mai restrâns, Canalul Kerci – Yenikale a fost dragat prin
strâmtoare. Canalul poate găzdui nave cu o lungime de până la 215 metri cu un pescaj
de până la 8 metri, cu asistență pilot obligatorie.

Pescuit[modificare | modificare sursă]
Mai multe instalații de prelucrare a peștilor sunt situate pe coasta Crimeei a strâmtoarei.
Sezonul de pescuit începe la sfârșitul toamnei și durează 2 până la 3 luni, când mulți
pescari se pun în strâmtoare pentru a pescui. Golful Taman este un teren de pescuit
major, cu multe sate de pescuit împrăștiate de-a lungul coastei.