WHO/CDS/CSR/GIP/2005.

GHIDUL Global OMS de planificare a

pregătirii pentru pandemiile de gripă
Rolul OMS şi recomandările pentru măsurile ce se vor lua de autorităţile naţionale
înainte şi în timpul pandemiei

Programul Global de Gripă

Departamentul de Boli transmisibile
Supraveghere şi răspuns
 C Organizaţia Mondială a Sănătăţii 2005

Modalitatea folosită şi prezentarea materialului din această publicaţie nu implică

expresia unei anumite opinii chiar parţiale a OMS referitoare la statutul legal al oricărei
ţări, teritoriu, oraş sau arie sau a autorităţilor lor, sau delimitării frontierelor şi graniţelor
lor. Liniile punctate de pe hărţi reprezintă linia aproximativă a graniţelor pentru care s-ar
putea să nu fie o înţelegere completă.
Menţionarea unor anumite companii sau a unor anumite produse nu implică
aprobarea sau recomandarea lor de către OMS pentru a fi preferate altora sau a unor
produse similare care nu sunt menţionate. Erorile sau omisiunile exceptând numele
produselor sunt distincte prin menţionarea lor în Majuscule.
OMS a luat toate precauţiunile rezonabile pentru a verifica informaţiile prezentate
în această publicaţie. Cu toate acestea materialul publicat este distribuit fără garanţia de
orice fel fie expresă fie implicită.
Responsabilitatea pentru interpretare sau folosire revine cititorului. OMS nu este
în nici un caz responsabilă pentru daunele ce pot apare din folosirea acestui material.

Redactat cu minimum de grafică

Tipărit în Elveţia

2
 Cuprins:

1.Rezumat .................................................................................................................................. 5
2.Introducere............................................................................................................................... 8
Noile faze pandemice............................................................................................................ 11
Faza 2: Nu au fost detectate subtipuri noi ale virusului gripal la oameni. Cu toate acestea un
subtip al virusului gripal circulant la animale prezintă un risca substanţial de îmbolnăviri
umane. .................................................................................................................................. 11
Perioada pandemică ............................................................................................................. 12
Prioada Postpandemică ........................................................................................................ 12
Perioada Postpandemică ...................................................................................................... 12
3.Scopurile determinante, obiectivele şi acţiunile pentru fiecare fază ........................................ 16
Perioada interpandemică, Faza 2- Scopul determinant.................................................. 25
ACŢIUNI ALE OMS ............................................................................................................... 27
PERIOADA DE ALERTĂ PANDEMICĂ ......................................................................... 30
Perioada de alertă pandemică Faza 3- Scopul determinant........................................... 30
ACŢIUNI ALE OMS ........................................................................................................... 52
Intervenţii de sănătate publică............................................................................................... 52
ANEXA nr. 1. Recomandările pentru intervenţiile de sănătate publică non-farmaceutice.......... 56
Măsuri de creştere a distanţei sociale................................................................................ 57
Măsuri pentru călătorii societăţilor internaţionale din ariile afectate ....................................... 60
ANEXA nr. 2. Lista participanţilor ............................................................................................ 62
6.Bibliografie ............................................................................................................................. 63

3
 Încunoştinţare

OMS este recunoscătoare participanţilor la consultările în vederea recomandării

măsurilor naţionale şi internaţionale înainte şi din timpul unor pandemii de gripă
desfăşurată în decembrie 2004. Activitatea lor a format baza acestui document.
Mulţumiri speciale pentru preşedinţi şi raportori pentru sprijinul lor în cursul şi după
întâlnire. Echipa Programului Global de Gripă a OMS, sprijinită de personalul
Departamentului de Supravegherea îmbolnăvirilor Transmisibile şi Răspuns, care a
organizat consultarea. David Bell, Maria Esveld şi Brian Wertschnig au fost deosebiţi în
iniţierea şi coordonarea acestui document şi au finalizat textul cu asistenţa din partea lui
Jonathan Van Tam. Consultarea a fost posibilă cu sprijinul financiar al guvernelor Aus-
traliei, Germaniei, Olandei şi a USA. Lista participanţilor la aceste consultări este
prezentată în anexa nr.2.

4
 1.Rezumat
Planul prezent de Pregătire Globală pentru gripă a fost întocmit pentru a sprijini
Statele membre ale OMS şi responsabilii pentru sănătatea publică, pregătirea medicală,
de sănătate publică şi de urgenţă să răspundă la pericolul şi producerea unei pandemii
de gripă. El actualizează, revizuieşte semnificativ şi înlocuieşte Planul pentru pandemia
de gripă. Rolul OMS şi a Ghidului pentru planificarea naţională şi regională publicat de
OMS în anul 1999. Acest nou plan prezintă posibilitatea unei existenţe prelungite a unui
virus gripa cu potenţial pandemic, cum ar fi virusul gripal de subtip H5N1 în crescătoriile
de păsări din Asia care persista din anul 2003. De asemenea sunt prezentate prevederi
pentru posibilitatea apariţiei simultane a unor evenimente cu potenţial pandemic cu
diferite grade de pericol în diferite ţări, cum a fost cazul în anul 2004 cu izbucniri
epizootice în fermele de păsări cu H7N3 în Canada şi H5NI în Asia.
Acest nou plan redefineşte fazele de creştere a riscurilor pentru sănătatea publică
asociate cu apariţia unui nou subtip de virus gripal care poate deveni un pericol de
pandemie, recomandând acţiuni pentru autorităţile naţionale în fiecare fază. Acestea
trebuie să conducă la o mai mare predictibilitate a măsurilor ce trebuie luate de către
diferiţi parteneri, inclusiv de către OMS, în diferite faze ale pandemiei, care vor putea
îmbunătăţi coordonarea internaţională şi transparenţa procesului de luare a deciziilor de
aplicare a măsurilor naţionale. De asemenea sunt prezentate ghidări pentru autorităţile
naţionale, pentru întocmirea propriilor lor planuri de prevenire şi combatere a
pandemiilor de gripă în baza acestor noi faze.
Responsabilitatea pentru managementul riscurilor naţionale de gripă pandemică
revin autorităţilor naţionale relevante. Fiecare ţară este puternic determinată să
întocmească sau să actualizeze planul naţional de pregătire pentru gripă în conformitate
cu recomandările conţinute în acest document. Fiecare autoritate naţională va juca rolul
său în realizarea armonizării internaţionale a măsurilor de pregătire, care sunt cheia
succesului în reducerea riscului de răspândire a unei pandemii de gripă.
Redefinirea fazelor a fost necesară pentru rezolvarea managementului riscurilor
pentru sănătatea publică a infecţiei gripale la animale, modificările fazei de legătură mai
direct cu modificările în răspunsul sănătăţii publice, cu accentul pe evenimentele
precoce în cursul unei perioade de „alertă pandemică” când acţiunile rapide,
coordonate globala şi naţional pot sprijini combaterea sau întârzierea răspândirii unei noi
tulpini de virus gripal. Chiar dacă nu se înregistrează succesul scontat în limitarea
răspândirii virusului gripal, această abordare va realiza câştigarea de timp pentru
realizarea vaccinurilor împotriva noii tulpini şi pentru punerea în aplicare a altor măsuri
de pregătire pentru combaterea pandemiei, care au fost planificate în prealabil.
Succesul va depinde de o serie de factori, inclusiv supravegherea care asigură
blamarea precoce la nivel global referitor la infecţiile umane cu noile subtipuri de virusuri
gripale. Noile faze ca şi scopurile principale ale sănătăţii publice în fiecare fază sunt
prezentate în pagina următoare.
Acest document de asemenea conţine şi sugestii pentru ca autorităţile naţionale
să subdividă unele faze la nivel naţional pentru a reflecta situaţia de pe plan naţional. Se
sugerează să se dividă fazele 2-5 dacă o ţară este afectată (sau are un comerţ extensiv
sau legături de călătorii cu o ţară afectată), sau nu este afectată. Se sugerează de
asemenea să se subdividă faza 6 , faza pandemică, în funcţie de faptul că o ţară nu este
încă afectată, este afectată (sau are un comerţ extensiv sau legături de călătorii cu o
ţară afectată), sau dacă valul de infecţii a fost stopat, sau dacă trece printr-un val
5
suplimentar de infecţii.
În scopul de a îndeplini scopurile sănătăţii publice pentru fiecare fază, obiectivele
specifice şi acţiunile ce vor fi executate de către OMS şi acelea recomandate pentru
autorităţile naţionale sunt divizate în cinci categorii: (1) planificarea şi coordonarea; (2)
monitorizarea situaţiei şi evaluarea; (3) prevenirea şi limitarea; (4) răspunsul sistemului
de sănătate şi (5) comunicaţiile.

Fazele noi Scopurile importante ale sănătăţii

publice
Perioada interpandemică
Faza 1: Nu sunt subtipuri noi de Se întăresc pregătirile pentru o
virusuri gripale detectate la oameni. pandemie de gripă la nivel, global, regional,
Poate fi prezent la animale un subtip al naţional şi sub- naţional.
virusului gripal care a cauzat infecţii
umane. Dacă este prezent la animale,
a
riscul de infecţie umană sau de
îmbolnăvire este considerat a fi mic.
Faza 2: Nu au fost detectate
subtipuri noi ale virusului gripal la Reducerea riscului de transmitere la
oameni. Cu toate acestea un subtip al oameni, detectarea şi raportarea acestor
virusului gripal circulant la animale transmiteri rapid dacă se produce.
a
prezintă un risc substanţial de
îmbolnăviri umane.
Perioada de alertă pandemică
Faza 3: Apar infecţiile umane cu Asiguraţi caracterizarea rapidă a noilor
un nou subtip al virusului gripal, dar nu subtipuri de virus gripal şi detectarea rapidă,
se constată transmitere de la om la om, notificarea şi răspunsul la cazurile
sau se observă rare cazuri de suplimentare.
b
transmitere prin contact strâns.
Faza 4 : Mici focare cu
transmitere limitată de la om la om dar Limitaţi transmiterea noului virus în
răspândirea este foarte localizată, cadrul unor focare sau întârziaţi răspândirea
sugerând că virusul nu este bine pentru a câştiga timp pentru punerea în
b aplicare a măsurilor de pregătire inclusiv
adaptat la oameni. prepararea de vaccin.
Faza 5: Focare mai mari, dar
transmiterea de la om la om încă este Întăriţi eforturile de limitare sau
localizată, sugerând că virusul devine întârziere a transmiterii, pentru a preveni
din ce în ce mai adaptat la om, dar încă posibil o pandemie şi a câştiga timp pentru
nu este complet transmisibil (risc punerea în aplicare a măsurilor de răspuns la
b
pandemic substanţial) pandemie
Perioada pandemică Reduceţi impactul pandemiei
Faza 6: Pandemia: transmitere
crescândă şi susţinută în populaţia
generală

6
 a
Distincţia dintre faza 1 şi faza 2 este bazată pe riscul infecţiei umane ce rezultă
dintr-o tulpină circulantă la animale. Distincţia se bazează pe o serie de factori şi pe
relativa importanţă a cunoştinţelor ştiinţifice curente. Factorii pot include patogenicitatea
la animale şi la oameni, incidenţa la animalele domestice şi vite sau doar la animalele
sălbatice, fie virusul este enzootic sa epizootic, localizat geografic sau răspândit şi/sau
alţi parametri ştiinţific.
b
Distincţia dintre fazele 3,4 şi 5 se bazează pe evaluarea riscului de
pandemie. Variaţii factori şi relativa lor importanţă în conformitate cu cunoştinţele
ştiinţifice curente pot fi luată în considerare. Factorii pot include rata de transmitere,
localizarea geografică şi răspândirea, severitatea îmbolnăvirii, prezenţa genelor de la
tulpinile umane (dacă derivă dintr-o tulpină animală) şi/sau alţi parametri ştiinţific.

Unele obiective şi acţiuni sunt specifice gripei pe când altele privesc pregătirea
pentru şi răspunsul la mai mult alte urgenţe ale sănătăţii care afectează un mare număr
de oameni.
De altfel deşi multe dintre ţări au planuri de urgenţă pentru dezastre şi alte
urgenţe ale sănătăţii, unele măsuri sunt incluse pentru a asigura că planurile pentru
pandemiile de gripă includ toate elementele posibile. Extinderea punerii în aplicare va
depinde de resursele disponibile.
De o importanţă critică în pregătirea pentru o pandemie este planificarea
intersectorială ce implică parteneri din afara sectorului sănătăţii. Aceşti parteneri includ
alte departamente guvernamentale (cum ar fi agricultura, transportul, comerţul, munca,
apărarea, educaţia şi justiţia) la multiple niveluri ale administraţiei guvernamentale, ca şi
parteneri din sectorul privat inclusiv industria şi organizaţiile non-guvernamentale.
Este imposibil să se anticipeze că poate apare viitoarea pandemie sau cât de
severe pot fi consecinţele acesteia. În medie, au fost documentate trei pandemii pe
secol începând cu secolul al XVI-lea, apărând la intervale de 10—50 de ani. În secolul al
XX-lea, pandemiile au apărut în 1918, 1957 şi 1968. Pandemia din 1918 a omorât un
număr estimat mai mare de 40 milioane de oameni în mai puţin de un an, cu vârful
ratelor de mortalitate la grupa de vârstă de 20—45 de ani. Pandemiile din 1957 şi 1968
au fost mai uşoare (1-4 milioane de decese estimate, în special la grupele de risc
tradiţionale, cum ar fi populaţia bătrână), au lovit multe ţări care fără îndoială au avut de
a face cu circulaţia tulpinilor virale pandemice şi resurse în sistemul de îngrijiri de
sănătate, dar dacă vom avea de a face cu un virus gripal pandemic care să fie similar cu
cel din 1918, cu toate progresele înregistrate de medicină până astăzi, se vor înregistra
cifre nemaiîntâlnite de îmbolnăviri şi decese. Călătoriile aeriene pot grăbi mult
răspândirea unui nou virus şi să scadă timpul avut la dispoziţie pentru pregătirea
intervenţiei medicale. Sistemele de îngrijiri de sănătate pot fi rapid depăşite, economia
stopată şi ordinea socială afectată. Deşi nu este considerată ca fiind fezabilă oprirea
răspândirii unui virus pandemic, poate fi posibilă reducerea consecinţelor acestuia prin
pregătirea complexă pentru a face faţă provocării.

7
 2.Introducere
De ce să revizuim planul de pregătire pentru pandemie?

În 1999, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a publicat „Planul pentru pandemia de

gripă”.Rolul OMS şi ghidul pentru planificarea naţională şi regională”. Acest plan definea
fazele progresiunii îmbolnăvirilor care pot fi aşteptate după infecţia umană cu un nou
subtip al virusului gripal, sublinia măsurile care vor fi luate de OMS în cursul acestor
faze, sugera probleme care pot fi luate în considerare de către autorităţile naţionale şi
furniza informaţii de bază. El s-a dovedit util în ghidarea planificării pentru o pandemie şi
în rezolvarea unor evenimente concomitente ce implică o serie de infecţii umane limitate
cu noi subtipuri de virus gripal.
Planul OMS din anul 1999 necesită a fi actualizat în lumina unor progrese
recente. Unul dintre aceste progrese este recunoaşterea infecţiilor animale endemice cu
subtipuri ale virusului gripal (H5N1) care a fost transmis repetat la oameni, producând o
îmbolnăvire umană fatală. Alte progrese recente includ progresele în înţelegerea
biologiei evoluţioniste a virusurilor gripale, noile progrese în prepararea vaccinurilor şi a
diagnosticului de laborator, folosirea unor antivirale îmbunătăţite şi revizuirea continuă a
Reglementărilor Internaţionale de Sănătate. O paradigmă promiţătoare pentru
managementul epidemiilor a fost ilustrată de controlul cu succes a Sindromului Acut
Respirator Sever (SARS) în 2003, facilitat de rapida punere în aplicare a unor acţiuni
globale şi naţionale coordonate de către OMS care au depins de recunoaşterea
precoce a îmbolnăvirii, înaltul nivel al sprijinului politic pentru intervenţii şi comunicaţiile
transparente implicând mulţi parteneri şi publicul. Experienţa SARS sugerează că un
efort coordonat global şi naţional poate de asemenea să aibă succes în rezolvarea
problematicii apariţiei unui nou subtip de virus gripal — dacă nu în combaterea unei
pandemii, dar posibil în întârzierea apariţiei ei pentru a „câştiga timp” pentru aplicarea
pregătirilor făcute pentru aceasta. O reevaluare a îmbolnăvirilor infecţioase ca pericole
la adresa securităţii naţionale şi globale oferă perspectiva în care conducerea politică de
înalt nivel poate fi înrolată în sprijinul unei planificări intersectoriale necesare. În final,
de oarece multe dintre ţări au făcut progrese importante în planificarea pentru o
pandemie de gripă în ultimii ani, altele au solicitat OMS recomandări mai specifice
referitoare la obiectivele naţionale şi acţiunile din diferitele faze. Aceasta a condus la
recunoaşterea nevoii pentru luarea unor măsuri mult mai detaliate pentru armonizarea
acţiunilor la nivel global şi naţional.
În decembrie 2004, OMS a organizat o consultare privind recomandarea
măsurilor naţionale şi internaţionale înainte şi în timpul unei pandemii de gripă.
Documentul de faţă este bazat pe rezultatele acestor consultări.

Rezultatul modificărilor majore ale Planului OMS din 1999

Acest document:

1. Redefineşte fazele pandemiei bazat pe nevoia de schimbare în acţiunea

sănătăţii publice, prin:
(a) rezolvarea riscurilor asupra sănătăţii umane prezentate de infecţiile la
animale (“animale” termenul folosit include toate speciile ne-umane inclusiv păsările);
(b) folosirea unei evaluări a riscurilor ce consideră multipli factori ca fiind baza

8
trecerii de la o fază la alta;
(c) asigurarea motivării scăderii fazelor ca reflectare a scăderii riscurilor pentru
sănătatea publică.

2. Acordă o mai mare atenţie pentru fazele precoce, atunci când intervenţia
rapidă poate limita sau întârzia răspândirea unui nou subtip de virus gripal la oameni.
Unele astfel de măsuri vor include o supraveghere întărită şi folosirea unor intervenţii de
sănătate publică nemedicamentoase şi luarea în considerare a trimiterii unor stocuri
gloabele pentru intervenţia precoce.
3. Asigură obiective mult mai specifice şi activităţi pentru fiecare fază atât
pentru OMS cât şi pentru autorităţile naţionale.
4.Asigură armonizarea măsurilor recomandate cu revizuirea continuă a
Reglementărilor Internaţionale de Sănătate.

Cum să folosim acest document

• El trebuie folosit pentru a ghida, informa şi armoniza pregătirea naţională şi

internaţională şi a răspunsului înainte şi în timpul pandemiilor de gripă.
• Principala audienţă este cea a oficialităţilor de sănătate publică cu
responsabilităţi pentru pregătirea în vederea epidemiilor de gripă şi a răspunsului.
Rezultatul este destinat decidenţilor politici de înalt nivel şi a oficialităţilor din alte
sectoare ale guvernului care nu vor avea în mod necesar o pregătire de sănătate
publică.
• Ţările vor întocmi sau actualiza planurile naţionale de pregătire care
cuprind recomandările făcute în acest document. Acest document nu este destinat să
înlocuiască planurile naţionale, pe care fiecare ţară le-a întocmit. Informaţii mult mai
detaliate asupra modului de adoptare a măsurilor recomandate şi cum să le punem în
aplicare pot fi găsite în documentele prezentate în bibliografie.
• Tabelul 1 prezintă o comparaţie între vechile şi noile faze.
• Tabelul 2 prezintă o trecere în revistă a acţiunilor care trebuiesc luate de
OMS şi a celor recomandate a fi luate în considerare de fiecare ţară în cursul fiecărei
faze, clasificate în cinci categorii: (1) planificare şi coordonare; (2) monitorizarea
situaţiei şi evaluare; (3) prevenire şi combatere; (4) răspunsul sistemului de sănătate; şi
(5) comunicaţii. Extinderea aplicării va depinde de resursele disponibile.
• Unele măsuri prezentate în Tabelul 2 sunt specifice pentru gripă, pe când
altele privesc pregătirea pentru şi răspunsul la multe alte urgenţe care pot afecta un
mare număr de oameni. De altfel multe ţări au planuri de urgenţă pentru dezastre sau
alte urgenţe ale sănătăţii, unele dintre aceste măsuri sunt incluse pentru a asigura că
planurile pentru o pandemie de gripă sunt complete.
• Recomandările făcute se aplică la gripa transmisă în mod natural. În
eventualitatea unei răspândiri neintenţionate sau intenţionate a unui virus gripal cu
potenţial pandemic (cum ar fi una legată de un accident de laborator sau o răspândire
intenţionată a unor agenţi biologici), multe dintre ele pot fi valabile oricum. De asemeni
ghidări suplimentare pot fi obţinute de la OMS şi alte autorităţi adecvate.

2. Trecerea în revistă a noilor faze pandemice

Noile faze

Tabelul 1 prezintă un rezumat al noilor faze înainte şi în timpul unei pandemii de

9
gripă. Pentru a promova armonizarea cu planurile naţionale şi internaţionale existente,
noile faze sunt (pe cât posibil) legate de fazele cuprinse în planul OMS din 1999 „Planul
de Pregătire Globală al OMS pentru o pandemie de gripă”.
Subdiviziunile naţionale suplimentare

Fiecare fază este asociată cu acţiuni de sănătate publică internaţionale şi

naţionale. Acţiunile naţionale din cursul fiecărei faze sunt împărţite în funcţie de situaţia
epidemiologică naţională. Pentru aceasta, termenul de “neafectat” este folosit pentru
ţările care nu au cazuri/focare. Cu toate acestea, aceste ţări trebuie să ia unele măsuri
indicate în scopul de a întări pregătirea. Autorităţile naţionale sunt libere să ajusteze
subdiviziunile naţionale suplimentare sugerate ale fazelor prezentate în acest document.
Cu toate acestea OMS recomandă cu putere ca ţările membre să ia în considerare
acţiunile naţionale propuse în acest document atunci când întocmesc sau actualizează
planurile naţionale.

Secvenţa declarării fazelor

Ca o expresie a originii şi secvenţei progresiunii unei noi tulpini pandemice, poate

varia şi de aceea este dificil de a fi prezisă, OMS poate declara, creşte şi scădea fazele
într-o ordine nesecvenţială. Dacă creşterea sare o fază, acţiunile din faza sărită trebuie
de asemenea puse în aplicare, dacă nu sunt depăşite specific de acţiunile din noua
fază.

Raţiunile fazelor

Perioada interpandemică

Faza 1. Nu sunt detectate noi subtipuri de virusuri gripale la oameni. Un subtip de

virus gripal care a cauzat infecţii gripale sa îmbolnăviri poate sau nu să fie prezent la
animale. Dacă este prezent la animale, riscul de infecţii sau îmbolnăviri umane este
2
considerat a fi scăzut.
Motivaţie. Este probabil ca subtipurile virale gripale care au cauzat infecţii şi/sau
îmbolnăviri umane să fie în general prezent la păsări sau la alte specii animale. Lipsa
unor infecţii animale sau umane recunoscute nu înseamnă că nu sunt necesare măsuri.
Pregătirea necesită planificare şi acţiuni precoce.

Faza 2. Nu au fost detectate noi subtipuri de virusuri gripale la oameni. Cu toate

2
acestea un subtip al virusului gripal circulă la animale şi prezintă un risc substanţial de
îmbolnăvire a oamenilor.
Motivaţie. Prezenţa infecţiilor animale cauzate de un virus cu patogenitate
umană recunoscută poate prezenta un risc substanţial pentru sănătatea umană şi
justifică măsurile de sănătate publică pentru protejarea persoanelor supuse riscului.

Perioada de alertă pandemică

Faza 3. Infecţii umane cu un nou subtip, dar fără transmitere de la om la om, sau
în foarte rare situaţii de răspândire după un contact strâns. 3
Motivaţie. Apariţia cazurilor de îmbolnăvire umană creşte şansa ca virusul să se
adapteze sau să devină transmisibil la oameni în special dacă coincide cu o epidemie
10
sezonieră de gripă.
1
Definiţia unui nou: un subtip care nu a circulat la oameni pentru cel puţin câteva
decade şi care majoritatea oamenilor nu posedă imunitate.
2
Distincţia dintre faza 1 şi faza 2 se bazează pe riscul infecţiilor umane sau a
îmbolnăvirilor ce rezultă din tulpinile circulante la animale. Distincţia se bazează pe o
serie de factori şi relativa lor importanţă conform cunoştinţelor ştiinţifice curente. Factorii
pot include patogenicitatea la animale şi oameni, incidenţa la animalele domestice şi la
vite sau la animalele sălbatice, dacă virusul este fie enzootic sau epizootic, localizat
geografic sau răspândit şi/sau alţi parametrii ştiinţifici.
3
Distincţia dintre fazele 3, 4 şi 5 se bazează pe o evaluare a riscului de
pandemie. Variaţii factori şi relativa lor importanţă în funcţie de cunoştinţele ştiinţifice pot
fi luaţi în considerare. Factorii pot include rata de transmitere, localizarea sau
răspândirea geografică, severitatea îmbolnăvirilor, prezenţa genelor de la tulpinile
umane dacă derivă de la o tulpină animală) şi/sau alţi parametrii ştiinţifici care include o
supraveghere întărită şi folosirea unor intervenţii de sănătate publică ne-farmaceutice şi
luarea în considerare a mobilizării posibile a unor stocuri de intervenţie globală
precoce.

Tabelul 1: Comparaţia fazelor prezentate în planul OMS din 1999 şi a celui

din prezentul document
Fazele prezentate în
Planul OMS din 1999
Perioada interpandemică
Faza 0
Faza 0 Nivelul 1 de
pregătire, cazuri umane.
Faza 0 Nivelul 2 de
Pregătire: transmitere umană limitată
Faza 0 Nivelul 3 de
Pregătire: răspândire în populaţia
generală
Noile faze pandemice Subdiviziunile
adiţionale naţionale ale
noilor faze
Perioada interpandemică
Faza 1.: Nu sunt subtipuri noi
de virusuri gripale detectate la oameni.
Poate fi prezent la animale un subtip al
virusului gripal care a cauzat infecţii
umane. Dacă este prezent la animale,
a
riscul de infecţie umană sau de
îmbolnăvire este considerat a fi mic.
Faza 2: Nu au fost detectate Legături extensive de
subtipuri noi ale virusului gripal la comerţ/călătorii cu ţara afectată.
oameni. Cu toate acestea un subtip al
virusului gripal circulant la animale
a
prezintă un risc substanţial de Ne afectată
îmbolnăviri umane.
Perioada de alertă Legături extensive de
pandemică comerţ/călătorii cu ţara afectată.
Faza 3: Apar infecţiile umane
cu un nou subtip al virusului gripal, dar Ne afectată
nu se constată transmitere de la om la
om, sau se observă rare cazuri de
b
transmitere prin contact strâns.
Faza 4 : Mici focare cu Legături extensive de
transmitere limitată de la om la om dar comerţ/călătorii cu ţara afectată.
răspândirea este foarte localizată, Ne afectată
sugerând că virusul nu este bine
b
adaptat la oameni.
Faza 5: Focare mai mari, dar Legături extensive de
transmiterea de la om la om încă este comerţ/călătorii cu ţara afectată.
localizată, sugerând că virusul devine Ne afectată
din ce în ce mai adaptat la om, dar încă
nu este complet transmisibil (risc
b
pandemic substanţial)

11
 Perioada pandemică Perioada pandemică Încă neafectată
Faza 1. Multiple ţări Faza 6: Pandemia: transmitere Afectată sau legături
crescândă şi susţinută în populaţia extensive de comerţ/călătorii cu
generală ţara afectată.
Scădere
Următorul val

Prioada Postpandemică Perioada Postpandemică Reîntoarcere la perioada

Faza 5: Reîntoarcere la faza Reîntoarcere la perioada interpandemică
0 interpandemică

a
Distincţia dintre faza 1 şi faza 2 este bazată pe riscul infecţiei umane ce rezultă
dintr-o tulpină circulantă la animale. Distincţia se bazează pe o serie de factori şi pe
relativa importanţă a cunoştinţelor ştiinţifice curente. Factorii pot include patogenicitatea
la animale şi la oameni, incidenţa la animalele domestice şi vite sau doar la animalele
sălbatice, fie virusul este enzootic sa epizootic, localizat geografic sau răspândit şi/sau
alţi parametri ştiinţific.
b
Distincţia dintre fazele 3,4 şi 5 se bazează pe evaluarea riscului de
pandemie. Variaţii factori şi relativa lor importanţă în conformitate cu cunoştinţele
ştiinţifice curente pot fi luată în considerare. Factorii pot include rata de transmitere,
localizarea geografică şi răspândirea, severitatea îmbolnăvirii, prezenţa genelor de la
tulpinile umane (dacă derivă dintr-o tulpină animală) şi/sau alţi parametri ştiinţific.

Sunt necesare măsuri pentru detectarea şi prevenirea răspândirii îmbolnăvirii.

Rarele cazuri de transmitere prin contact strâns — de exemplu într-o gospodărie sau
într-un mediu spitalicesc — pot apare, dar nu alterează principalul atribut al acestei faze,
în care virusul nu este în mod esenţial încă transmisibil de la om la om.

Exemplu:
• Unul sau mai multe cazuri umane nelegate între ele cu o istorie clară de
expunere la o sursă animală/neumană (cu confirmarea de la un laborator de referinţă
desemnat de OMS).
• Situaţii rare de răspândire de la un caz în contact strâns în gospodărie sau
la contacţi care lucrează neprotejaţi în îngrijiri de sănătate fără probe ale unei transmiteri
de la om la om susţinute.
• Unul sau mai multe focare independente1 de cazuri umane (cum ar fi la
membrii de familie) care pot contracta infecţia dintr-o sursă comună sau din mediul
înconjurător, dar la care transmiterea de la om la om nu poate fi exclusă.
• Persoane a căror sursă de infecţie nu poate fi stabilită, dar nu este
asociată cu focarele1 sau epidemiile de cazuri umane.

Faza 4. Mici focare cu transmitere de la om la om limitată dar răspândirea este

foarte localizată, sugerând că virusul nu este încă bine adaptat la oameni.2
Motivaţie. Virusul are o transmisibilitate crescută de la om la om dar nu este bine
adaptat şa oameni şi rămâne foarte localizat în aşa fel încât răspândirea sa poate fi
combătută sau întârziată.

Exemple:

• Unul sau câteva focare 1 ce implică un mic număr de cazuri umane, cum ar
fi un focar de <25 cazuri ce durează <2 săptămâni. 3
12
 • Apariţia unui mic număr de cazuri umane unul sau mai multe arii legate
geografic fără o istorie clară a unei surse de expunere non-umană, pentru care cea mai
probabilă explicaţie este considerată a fi transmiterea de la om la om.

Faza 5. Mari focare, dar transmiterea de la om la om este încă localizată,

sugerând că virusul este mai bine adaptat la oameni, dar poate să nu fie încă complet
transmisibil(risc substanţial de pandemie).2
Motivaţie. Virusul este mult mai adaptat la oameni şi de aceea uşor transmisibil
între oameni. El se răspândeşte în focare mari, dar răspândirea este localizată. Aceasta
se pare că ar fi ultima şansă pentru o acţiune masivă coordonată global, îndreptată către
unul sau mai multe focare, pentru a întârzia sau combate răspândirea. În vederea unei
posibile întârzieri a răspândirii confirmate în cursul unei pandemii faza 4 , este anticipată
ca fiind o tendinţă scăzută de a evolua către faza :
Exemple:
• O transmitere legată de focare, dar numărul total de cazuri nu creşte rapid,
cum ar fi într-un focar de 25—50 cazuri ce durează de la 2 la 4 săptămâni. 4
• Transmitere continuă, dar cazurile apar să fie localizate (localităţi
îndepărtate, universităţi, baze militare, insule).
• Într-o comunitate cunoscută ca având un focar, apariţia unui mic număr de
cazuri a căror sursă de expunere la infecţie nu este rapid aparentă( cum ar fi începutul
unei transmiteri mai extensive).
• Apariţia de focare cauzate de aceiaşi sau de tulpini virale foarte strâns legate în
una sau mai multe arii geografice fără o creştere rapidă a numărului de cazuri.
1
Un focar neobişnuit de cazuri sau decese cauzate de îmbolnăviri asemănătoare cu gripa poate
fi definit ca un grup de cazuri (suspectate, probabile şi/sau confirmate) de indivizi cu perioada de debut a
îmbolnăvirii de două săptămâni în aceiaşi arie geografică definită, prezentând simptomatologie clinică
similară inclusiv simptome respiratorii şi pentru care datele epidemiologice sau clinice nu corespund cu
observaţiile obişnuite ale cazurilor de infecţie cu gripa sezonieră. Aceste observaţii neobişnuite pot
include: (i o distribuţie neobişnuită a grupelor de vârstă; (ii) severitatea cazurilor la adulţi în absenţa
îmbolnăvirilor cronice; (iii) îmbolnăviri ce afectează grupurile speciale de risc cum ar fi indivizii expuşi
animale potenţial infectante vii sau decedate, lucrători din sănătate.
2
Distincţia dintre fazele 3, 4 şi 5 se bazează pe o evaluare a riscului de
pandemie. Variaţii factori şi relativa lor importanţă în funcţie de cunoştinţele ştiinţifice pot
fi luaţi în considerare. Factorii pot include rata de transmitere, localizarea sau
răspândirea geografică, severitatea îmbolnăvirilor, prezenţa genelor de la tulpinile
umane (dacă derivă de la o tulpină animală) şi/sau alţi parametrii ştiinţifici.
3
Ro= Rata de bază a reproducerii (numărul mediu de noi infecţii contractate de la un singur caz).
Nu poate fi posibil să se calculeze Ro în stadiile precoce ale unui focar, cu toate acestea modelarea
sugerează că un focar cu astfel de caracteristici, 0<Ro >0.5.
4
Nu va fi posibil să se calculeze Ro în stadiile precoce ale unui focar, cu toate acestea modelarea
sugerează un focar cu astfel de carecteristici, 0<Ro >0.5.

Perioada pandemică

Faza 6. Transmiterea crescută şi susţinută în populaţia generală.

Motivaţie. Modificări majore în supravegherea globală şi strategia de răspuns,
întrucât riscul de pandemie este iminent pentru toate ţările. Răspunsul naţional este
determinat în principal de impactul îmbolnăvirii asupra ţării.

Perioada post-pandemică
13
 O reîntoarcere la perioada interpandemică (nivelul aşteptat de îmbolnăviri cu o
tulpină sezonieră) urmează, cu o nevoie continuă de a menţine supravegherea şi
actualizarea regulată a planurilor. Poate fi necesară o fază intensivă de refacere şi
evaluare.

Producerea simultană a unor situaţii ce prezintă diferite

niveluri de risc pandemic
În eventualitatea unor situaţii simultane care prezintă diferite niveluri de risc, cum
ar fi diferite subtipuri de virus gripa sau diferite extinderi ale răspândirii în diferite arii,
fazele vor fi stabilite prin adoptarea celui mai mare nivel de risc.

Criteriile pentru scăderea fazelor

Toate fazele cu excepţia fazei I-a se anticipează că sunt temporare. Cu fiecare
anunţ al unei noi faze; OMS va stabili o perioadă de timp după care desemnarea va fi
revizuită. În luarea în considerare a scăderii, vor fi folosite următoarele criterii:
• Lipsa unei activităţi continue a îmbolnăvirii ce îndeplineşte criteriile pentru
faza respectivă.
• O supraveghere naţională adecvată şi raportare internaţională evaluată de
OMS şi pentru probleme legate de infecţiile la animale, în parteneriat cu alte organizaţii
cum ar fi FAO a ONU şi Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Aninalelor (OIE).
• O evaluare dacă este necesară la faţa locului a OMS în parteneriat cu ţările
afectate şi pentru problemele legate de infecţiile la animale în parteneriat cu alte
organizaţii cum ar fi FAO şi OIE.
• O evaluare a riscului ce ia în considerare factorii care conduc la desemnarea
unei faze2 la fel ca şi alţi factori. De exemplu, dacă sezonul de îmbolnăviri respiratorii a
regiunii este în curs, scăderea poate fi uneori întârziată datorită riscului crescut ca noile
tulpini să se rearanjeze cu tulpinile sezoniere şi ca supravegherea să detecteze noile
tulpini care circulă în paralel cu cele sezoniere cu mare dificultate.

Procedurile pentru luarea deciziilor

• Stabilirea fazelor inclusiv deciziile de scădere, vor fi luate de Directorul general
al OMS. Desemnarea va fi făcută în armonie cu reglementările existente care
guvernează raportarea şi controlul îmbolnăvirilor umane (cum ar fi Reglementările
Internaţionale de Sănătate) şi în consultare cu alte organizaţii şi instituţii dacă este
necesar.
• Subdiviziunile naţionale ale fazelor vor fi stabilite de autorităţile naţionale.
1
Distincţia dintre faza 1 şi faza 2 este bazată pe riscul infecţiei umane ce rezultă
dintr-o tulpină circulantă la animale. Distincţia se bazează pe o serie de factori şi pe
relativa importanţă a cunoştinţelor ştiinţifice curente. Factorii pot include patogenicitatea
la animale şi la oameni, incidenţa la animalele domestice şi vite sau doar la animalele
sălbatice, fie virusul este enzootic sa epizootic, localizat geografic sau răspândit şi/sau
alţi parametri ştiinţific.
2
Distincţia dintre fazele 3,4 şi 5 se bazează pe evaluarea riscului de
pandemie. Variaţii factori şi relativa lor importanţă în conformitate cu cunoştinţele
ştiinţifice curente pot fi luată în considerare. Factorii pot include rata de transmitere,
localizarea geografică şi răspândirea, severitatea îmbolnăvirii, prezenţa genelor de la

14
tulpinile umane (dacă derivă dintr-o tulpină animală) şi/sau alţi parametri ştiinţific.

15
 3.Scopurile determinante, obiectivele şi
acţiunile pentru fiecare fază
Tabelul 2 prezintă o trecere în revistă a obiectivelor şi acţiunilor pe care le va lua
OMS şi le recomandă autorităţilor naţionale pentru îndeplinirea scopurilor prioritare.
Obiectivele şi acţiunile sunt împărţite în cinci categorii:

1. Planificare şi coordonare;
2. Monitorizarea şi evaluarea situaţiei;
3. Prevenire şi combatere (intervenţii de sănătate publică nefarmaceutice,
vaccinări şi antivirale);
4. Răspunsul sistemului de sănătate;
5. Comunicaţii.
Extinderea punerii în aplicare va depinde de resursele disponibile.

Acţiunile propuse sunt bazate pe cunoştinţele curente despre epidemiile de gripă

sezoniere şi după pandemii. Recomandările vor fi actualizate pe baza noilor date şi
experienţe.

Acţiunile sunt destinate să

continue după ridicarea la cele mai
mari faze dacă nu sunt depăşite de
acţiunile din fazele superioare.
Dacă creşterea fazelor sare
peste unele acţiuni ale fazei,
acţiunile sărite vor fi de asemenea
puse în aplicare dacă nu sunt
depăşite de cele din faza
superioară.

16
 Tabelul 2 : Scopurile determinante, obiectivele şi
acţiunile OMS şi cele ale autorităţilor naţionale pentru fiecare
fază
PERIOADA INTERPANDEMICĂ

Perioada interpandemică, Faza 1 – Scopul determinant

Întărirea pregătirii pentru pandemia de gripă la nivel global, regional, naţional şi
subnaţional.

Faza 1 Perioada Interpandemică - Planificare şi coordonare

OBIECTIVE ALE OMS
1. Promovarea întocmirii unor
planuri armonizate de pregătire pentru o
pandemie de gripă la nivel global, regional
şi naţional.
2. Promovarea întocmirii unei
capacităţi globale şi naţionale de detectare
şi răspuns la raportările precoce de noi
tulpini gripale.
3. Întocmirea strategiilor şi
procedurilor de coordonare rapidă a
mobilizării şi deplasării resurselor globale
către focarele de infecţii în cursul perioadei
de alertă pandemică.
4. Îmbunătăţirea răspunsului
internaţional la pandemia de gripă (şi alte
urgenţe) prin dezvoltarea mecanismelor
pentru luarea rapidă a deciziilor şi acţiuni,
stabilirea unei colaborări intersectoriale şi
promovarea unor măsuri corespunzătoare
la nivel naţional.
OBIECTIVE NAŢIONALE
1. De a întocmi şi actualiza
planuri naţionale pentru pandemiile de
gripă care sunt în armonie cu planurile
internaţionale.
2. De a promova o capacitate
naţională şi globală de a răspunde la
rapoartele precoce asupra unor noi tulpini
de virus gripal.
3. De a dezvolta mecanisme
efective pentru mobilizarea şi deplasarea
rapidă de resurse în ariile în care este
nevoie.
4. De a dezvolta mecanisme
efective de luarea deciziilor şi acţiuni
corespunzătoare referitoare la răspunsul
naţional şi internaţional legate de urgenţele
sănătăţii, prin întărirea aranjamentelor de
cooperare interguvernamentale care vor
identifica şi reduce riscul infecţiilor umane
cu o nouă tulpină gripală.

ACŢIUNI ALE OMS ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR

1. Formarea unui grup de
experţi (Forţa Specială de Gripă a MOS)
pentru a monitoriza şi evalua informaţiile
disponibile şi a consilia OMS în problemele
legate de gripă, inclusiv recomandările
fazelor adecvate.
2. Încurajarea şi asistenţa
pentru realizarea unei planificări naţionale
complete pentru pandemiile de gripă.
3. Dezvoltarea de instrumente
NAŢIONALE
1. Constituirea unui comitet de
planificare pentru pandemia de gripă.
2. Susţinerea importanţei
planificării pentru pandemiile de gripă faţă
de decidenţii relevanţi.
3. Întocmirea şi actualizarea
periodică a planurilor naţionale în strânsă
colaborare cu partenerii relevanţi, inclusiv
pe cei din afara sectorului de sănătate, cu
referire la ghidul curent al OMS.

17
pentru estimarea impactului gripei 4. Asigurarea punerii în aplicare
sezoniere şi a îmbolnăvirilor pandemice şi a planurilor şi a activităţilor de pregătire la
a valorii pentru sănătatea publică ca şi toate nivelurile de autoritate publică.
eficacitatea costurilor pentru intervenţii 5. Executarea de exerciţii cu
inclusiv vaccinarea sezonieră. planurile de pandemie şi folosirea
4. Facilitarea punerii în aplicare rezultatelor pentru îmbunătăţirea şi
a planurilor pentru pandemie prin activităţi actualizarea planurilor şi a activităţilor de
de pregătire inclusiv exerciţii. pregătire.
5. Facilitarea/negocierea 6. Identificarea şi informarea
înţelegerilor între parteneri cum ar fi personalului cheie care va fi mobilizat în
Statele Membre, alte organizaţii cazul apariţiei unei noi tulpini de virus
internaţionale, non-guvernamentale şi a gripal.
sectorului privat pentru a facilita punerea în 7. Luarea în considerare a
aplicare a planului global. constituirii unui stoc naţional (antivirale,
6. Promovarea înţelegerilor echipamente individuale de protecţie,
pentru constituirea, managementul şi reagenţi de diagnostic de laborator şi alte
distribuirea unui stoc global (cum ar fi de materiale tehnice de sprijin) pentru
antivirale, echipamente de protecţie distribuire rapidă la nevoie.
individuală, vaccinuri, reagenţi de 8. Luarea în considerare a
diagnostic), alte resurse şi asistenţă asigurării resurselor şi a asistenţei tehnice
tehnică în cursul perioadelor de alertă în cursul perioadelor de alertă a
pandemică către ţările sărace în resurse pandemiilor pentru ţările sărace în resurse
cu focare de activitate gripală. cu focare de activitate gripală.
7. 9. Asigurarea procedurilor
Armonizarea planificării pentru pandemii pentru răspândirea rapidă a probelor şi
cu alte instrumente internaţionale legale şi izolatelor pentru caracterizarea virusurilor
politice, cum ar fi Reglementările de şi dezvoltarea diagnosticului şi a
Sănătate Internaţionale. vaccinurilor.
8. Întocmirea planurilor de 10. Întocmirea planurilor de
urgenţă pentru managementul rapid a urgenţă pentru managementul rapid a
resurselor interne ale OMS şi a resurselor interne naţionale şi a
personalului în cursul unei pandemii. personalului în cursul unei pandemii .
9. Întocmirea ghidurilor 11. Întocmirea ghidurilor
internaţionale pentru securitatea naţionale pentru securitatea alimentelor şi
alimentelor şi a altor probleme legate de a altor probleme legate de animalele
animalele infectate. infectate.

Perioada interpandemică, Faza 1 – Monitorizarea şi

evaluarea situaţiei
OBIECTIVE ALE OMS
1. Coordonarea reţelelor globale
de supraveghere care vor monitoriza
tendinţele infecţiilor umane cu tulpini de
gripă sezonieră şi vor asigura alarmarea
precoce la apariţia unor noi tulpini la
oameni şi animale (în colaborare cu alţi
parteneri şi organizaţii cum ar fi FAO şi
OIE).
OBIECTIVE NAŢIONALE
1. De a avea informaţii
actualizate asupra tendinţelor infecţiilor
umane cu tulpinile sezoniere de gripă.
2. De a fi capabile să detecteze
infecţiile umane şi animale cu noile tulpini
virale gripale, identifica sursele animale
potenţiale de infecţie pentru oameni şi a
evalua riscul de transmitere la oameni.

18
 2. Promovare 3. De a întocmi planuri pentru
a dezvoltării unor capacităţi globale şi evaluarea continuă a impactului şi a
naţionale pentru evaluarea riscurilor pentru nevoilor de resurse în cursul perioadei
oameni din partea animalelor şi a altor pandemice.
posibile surse de infecţii umane cu noile
tulpini.
Promovarea întocmirii de planuri
naţionale pentru evaluarea continuă a
impactului şi a nevoilor de resurse în
cursul unei perioade pandemice.

ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR

ACŢIUNI ALE OMS NAŢIONALE

19
 1. Întărirea reţelei de
supraveghere globale a gripei şi a altor
laboratoare pentru a creşte capacitatea
naţională de supraveghere a gripei.
2. Colaborarea cu autorităţile
naţionale şi alţi parteneri (cum ar fi FAO
şi OIE) pentru a coordona programele de
cercetare şi monitorizare pentru interfaţa
om-animal şi folosirea datelor colectate
pentru evaluarea riscului de infecţie
umană cu virusuri gripale animale.
3. Facilitarea răspândirii de tulpini
de virus gripal pentru dezvoltarea de
regenţi şi subtipizarea noilor virusuri.
4. Încurajarea autorităţilor
naţionale relevante , cum ar fi autorităţile
de sănătate animală şi de sănătate
publică, pentru stabilirea de colaborări
intersectoriale şi interinstituţionale în
supravegherea gripei.
5. Întocmirea sau revizuirea
ghidurilor interpandemice şi pandemice şi
a instrumentelor pentru detecţie,
investigaţie, evaluare rapidă a riscului,
raportare şi evaluare continuă (cum ar fi
beneficiile monitorizării măsurilor de
combatere), a focarelor de îmbolnăviri
asemănătoare cu gripa.
6. Întocmirea ghidurilor şi
instrumentelor pentru sprijinirea ţărilor în
continua monitorizare a informaţiilor
pentru evaluarea impactului şi a nevoilor
de resurse în faza pandemică.
Perioada interpandemică, Faza 1 - Prevenire şi combatere
1. Constituirea unor sisteme de
supraveghere naţionale generale pentru
detecţia, caracterizarea şi evaluarea
focarelor de îmbolnăviri asemănătoare cu
gripa sau a deceselor respiratorii cu
asigurarea unei capacităţi momentane şi a
colaborării intersectoriale şi
interinstituţionale.
2. Constituirea sau întărirea
sistemelor naţionale pentru supravegherea
gripei atât la oameni cât şi la animale,
bazate pe ghidurile OMS, FAO şi OIE.
3. Raportarea datelor de rutină şi a
celei neobişnuite ale supravegherii către
autorităţile naţionale şi internaţionale
relevante.
4. Caracterizarea şi răspândirea
izolatelor de virus gripal şi a informaţiilor
asupra tulpinilor de virus gripal circulante la
agenţiile internaţionale relevante cum ar fi
OMS, FAO şi OIE.
5. Evaluarea impactului gripei
sezoniere pentru a ajuta estimarea unor
nevoi suplimentare în cursul unei pandemii.
6. Întocmirea unor planuri de
urgenţă pentru monitorizarea continuă a
informaţiilor, pentru evaluarea impactului şi a
nevoii de resurse în cursul fazelor
pandemice (cum ar fi morbiditatea,
mortalitatea, absenteismul de la locul de
muncă, regiuni afectate, grupuri de risc
afectate, disponibilitatea lucrătorilor din
sănătate şi a altor lucrători esenţiali, a
materialelor sanitare, ocuparea paturilor
/disponibilitate, presiunile pe internări,
folosirea de facilităţi alternative de sănătate,
capacitatea serviciilor mortuare).
20
 OBIECTIVE ALE OMS OBIECTIVE NAŢIONALE
1. Asigurarea disponibilităţii a 1.Agrearea din vreme a strategiilor
unor recomandări actualizate bazate pe de combatere bazate pe acţiunile de
probe pentru unele potenţiale intervenţii. sănătate publică ne farmaceutice.
2. Promovarea creşterii folosirii 2.Întocmirea unor strategii
vaccinurilor gripale sezoniere în referitoare la stocarea antiviralelor şi a
conformitate cu recomandările OMS. criteriilor de distribuţie.
3. Coordonarea eforturilor de a 3.Creşterea disponibilităţii
rezolva impedimentele în prepararea, vaccinurilor în eventualitatea unei
producţia şi accesul la vaccinurile pandemii.
pandemice. 4, Întocmirea unor strategii
4. naţionale şi a criteriilor de folosire a
Evaluarea nevoilor şi întocmirea vaccinurilor sezoniere şi pandemice.
strategiilor şi ghidurilor pentru constituirea, 5.Anticiparea posibilelor nevoi de
folosirea şi distribuirea stocurilor globale. preparare a viitoarelor vaccinuri
pandemice.

ACŢIUNI ALE OMS ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR

NAŢIONALE
Intervenţiile de sănătate publică 1. Întocmirea de ghiduri
1. Reevaluarea periodică a naţionale pentru intervenţiile de sănătate
intervenţiilor recomandate (Anexa 1) în publică care iau în considerare
consultare cu partenerii adecvaţi, inclusiv recomandările OMS (Anexa 1).
acei din afara sistemului de sănătate, 2. Asigurarea că intervenţiile
referitor la acceptabilitate, eficacitate şi propuse sunt discutate cu decidenţii
fezabilitate. Modificaţi dacă este necesar. responsabili din şi din afara sistemului de
2. Facilitarea întocmirii de sănătate (transport, educaţie, etc.);
modele pentru evaluarea impactului asigurarea autorităţii legale pentru
măsurilor, desfăşurarea şi observarea unor intervenţiile propuse; anticiparea şi
exerciţii simulate pe calculator şi folosirea prevederea implicării resurselor pentru
rezultatelor pentru îmbunătăţirea planurilor. punerea în aplicare.
Antiviralele 3. Desfăşurarea/observarea
1. Evaluarea utilităţii potenţiale unor exerciţii simulate pe calculator şi
a unui stoc global în cursul perioadei de folosirea rezultatelor pentru îmbunătăţirea
alertă pandemică şi dacă este adecvat planificării.
bazat pe astfel de evaluări , întocmirea 4. Întocmirea unei strategii
criteriilor pentru distribuţie şi folosire. pentru a asigura accesul la folosirea
2. Întocmirea procedurilor naţională a antiviralelor (cum ar fi
pentru coordonarea rapidă a testării stocarea); asigurarea disponibilităţii datelor
susceptibilităţii virale a noilor tulpini. pentru proiectarea nevoilor probabile ale
Vaccinurile fazelor superioare.
1. Asigurarea de instrumente 5. Luarea în considerare a
pentru ţările membre şi a metodelor de stabilirii priorităţilor şi criteriilor pentru
evaluare a impactului anual al gripei ca un distribuirea şi folosirea antiviralelor în
mijloc de a creşte folosirea vaccinurilor în cursul alertei de pandemie şi a perioadei
perioada interpandemică. pandemice.
2. Dezvoltaţi cercetarea 6. Luarea în considerare a
prioritară la nivel global şi întocmiţi agenda participării la proiecte de cercetare pentru
21
pentru producerea unor vaccinuri inovative
şi mult mai eficiente
3. Exploraţi căile de scurtare a
timpului necesar
pentru prepararea prototipului de
vaccin şi de a creşte folosirea lui în
grupurile de risc recomandate de OMS,
prin colaborarea cu companiile
farmaceutice, autorităţile naţionale şi
institutele de cercetări.
4. Explorarea căilor de a creşte
disponibilitatea vaccinurilor pandemice în
cursul perioadelor de alertă pandemică şi
pandemice.
5. Asigurarea mecanismului ca
producătorii de vaccinuri să aibă acces la
tulpinile vaccinale prototip.
6. Întocmirea principiilor de
ghidare a recomandărilor naţionale pentru
folosirea vaccinurilor sezoniere şi
pandemice.
Perioada interpandemică,
sistemului de sănătate
OBIECTIVE ALE OMS
1. Promovarea planificării de
urgenţă a sistemelor de îngrijiri de planurilor de urgenţă şi a strategiilor sunt
sănătate pentru răspunsul la o pandemie executate în sectorul de sănătate pentru
22
evaluarea securităţii şi a rezistenţei
antivirale la medicamentele curente şi
promovarea dezvoltării unor alternative
abordabile.
7. Folosind datele naţionale
asupra impactului îmbolnăvirii gripale, se
va întocmi sau adapta o politică naţională
de vaccinare pentru a realiza ţintele
recomandate de către adunarea generală
a OMS pentru administrarea vaccinurilor
sezoniere.
8. Definirea obiectivelor
naţionale pentru folosirea vaccinurilor
pandemice; întocmirea priorităţilor pentru
folosirea vaccinului pandemic, bazată pe
disponibilitatea prezumată.
9. Explorarea căilor posibile
pentru a creşte accesul la vaccinurile
pandemice; rezolvarea problemelor de
reglementare, responsabilitate şi drepturile
proprietăţii intelectuale.
(a) Ţările cu capacitate de a
produce vaccinuri. Definirea modului în
care să se asigure accesul la vaccinuri şi
distribuţia corectă şi efectivă către
populaţia ţintă; luarea în considerare a
iniţiativelor de sprijin pentru creşterea
producţiei globale prin contribuţii la
cercetarea globală pentru vaccinuri şi/sau
întărirea infrastructurii.
(b) Ţările fără capacitate de
producţie a vaccinurilor. Explorarea
strategiilor de a permite accesul la
vaccinuri prin înţelegeri bilaterale cu
producătorii sau cu ţările producătoare.
10. Revizuirea nevoilor logistice şi
operaţionale pentru punerea în aplicare a
strategiei de vaccinare (stocarea
vaccinurilor, capacitatea de distribuţie,
disponibilitatea lanţului de frig, centre de
vaccinare, cerinţe de încadrare pentru
administrarea vaccinurilor).
Faza 1 — Răspunsul
OBIECTIVE NAŢIONALE
1. De a asigura că actualizarea
de gripă. răspunsul la o pandemie.

ACŢIUNI ALE OMS ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR

NAŢIONALE
1. Asistarea autorităţilor 1. Verificaţi pregătirea
naţionale care asigură îngrijirile de sistemului de sănătate cu ajutorul Listei de
sănătate în identificarea nevoilor prioritare verificare a OMS pentru planificarea
şi a strategiilor de răspuns şi în evaluarea pregătirii pentru pandemia de gripă,* şi
pregătirii (cum ar fi prin întocmirea listelor rezolvarea deficienţelor în conformitate cu
de verificare, planurilor model pentru resursele naţionale.
pandemie, pregătirea şi exerciţiile simulate 2. Asigurarea că autorităţile,
pe calculator). responsabilităţile şi căile sunt clar
2. Asigurarea ghidurilor pentru identificate pentru comanda şi controlul
un control corect al infecţiilor şi controlul sănătăţii în eventualitatea unei pandemii.
clinic în facilităţile de îngrijiri de sănătate şi 3. Identificarea priorităţilor şi a
sociale. strategiilor de răspuns pentru sistemele de
3. Coordonarea planificării sănătate publice şi private pentru fiecare
răspunsului internaţional cu alte organizaţii fază inclusiv acolo unde este relevant:
internaţionale. sistemele de triaj, capacitatea momentană,
4. Colectarea planurilor de managementul resurselor umane şi
pregătire pentru pandemii de la ţările materiale.
membre şi disponibilizarea lor pentru alte 4. Producerea unor
ţări. intermediare: definiţii ale cazurilor,
5. Constituirea/întărirea reţelelor protocoale de tratament şi management şi
clinice şi de laborator pentru diagnostic şi algoritmuri; ghiduri de control al infecţiilor;
întocmirea ghidurilor clinice. ghiduri de triaj; strategii ale
6. Întocmirea unui inventar managementului şi stabilirii capacităţilor
global al producătorilor cheie a produselor momentane ca şi de încadrare.
cheie. 5. Asigurarea punerii în aplicare
7. Asigurarea ghidurilor pentru a biosecurităţii de rutină în laboratoare, a
sprijinul tehnic şi pregătirea lucrătorilor din manipulării în securitate a probelor şi a
sănătate asupra factorilor de risc pentru politicilor de control a infecţiilor
infecţia cu tulpinile virale gripale în curs de intraspitaliceşti.
apariţie. 6. Estimarea nevoilor de
8. Întocmirea ghidurilor pentru auto- materiale farmaceutice şi alte materiale;
îngrijiri. începerea aranjamentelor de asigurare a
9. Întocmirea şi actualizarea materialelor.
ghidurilor OMS asupra bio-securităţii şi a 7. Creşterea avertizării şi întăriri
bio-securităţii în manipularea şi transportul pregătirii lucrătorilor din sănătate asupra
probelor şi a izolatelor. gripei pandemice.
8. Executarea exerciţiilor pe
baza planurilor de urgenţă inclusiv a
lanţului de comandă şi control.
*Disponibil la http://www.who.int/csr/disease/influenza/ inforesources/en/

Perioada interpandemică, Faza 1 — Comunicaţiile

OBIECTIVE ALE OMS OBIECTIVE NAŢIONALE
1. Promovarea stabilirii 1. 1. Asigurarea că mecanismele
mecanismelor pentru comunicaţiile de pentru comunicaţiile de rutină şi cele de
23
rutină şi cele de urgenţă între şi în urgenţă între autorităţile de sănătate în cadrul
cadrul autorităţilor de sănătate şi alţi şi între agenţiile guvernamentale cu alte
parteneri adecvaţi la nivel organizaţii care ar putea fi implicate într-un
internaţional, naţional şi subnaţional şi răspuns la pandemie şi cu publicul.
cu publicul. 2. 2. Menţinerea unui nivel adecvat
2. dePromovarea
avertizare în
stabilirii
rândul strategiilor
guvernuluide şi
comunicare
a altor naţională
3. Stabilirea unor relaţii de parteneri esenţiali.
colaborare în muncă cu mass media 3. Asigurarea unor relaţii de muncă
referitoare la răspunsul la epidemii. de colaborare cu mass media referitoare la
epidemii inclusiv a rolurilor, responsabilităţilor
şi a practicilor operaţionale a autorităţilor de
sănătate publică.

ACŢIUNI ALE OMS ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR

NAŢIONALE
1. Asigurarea informaţiilor 1. Stabilirea unei strategii naţionale
pentru facilitarea comunicării de comunicare pe faze pentru gripa pandemică.
riscurilor legate de gripă. 2. Întărirea comunicării riscurilor
2. Planificarea şi testarea legate de gripă, luând în considerare ghidurile
capacităţii de satisfacere a cererilor OMS existente pentru comunicaţiile din epidemii
internaţionale curente şi aşteptate şi planurile naţionale de urgenţă
internaţionale de informaţii cu alţi corespunzătoare.
colaboratori prin menţinerea unui 3. Planificarea şi testarea capacităţii
site-web. pentru îndeplinirea cererilor de informaţii pe plan
3. Facilitarea desfăşurării naţional pentru diverse audienţe, inclusiv
de seminarii de lucru pentru a se grupurile tehnico/profesionale, mass media şi
întări capacitatea autorităţilor publicul general.
naţionale pentru aplicarea celor mai 4. Asigurarea infrastructurii de
bune practici în comunicarea comunicaţii adecvată pentru nevoile dintr-o
riscurilor legate de gripă şi alte pandemie.
îmbolnăviri epidemice. 5. Stabilirea şi menţinerea unui site-
4. Includerea web cu informaţii relevante.
comunicaţiilor de risc în grupurile 6.Stabilirea unor reţele de comunicare
superioare de management. între responsabilii cheie ai răspunsului, inclusiv
5. Creşterea familiarizării comunicatorii riscului, departamentele din afara
mediilor de informare cu activităţile sănătăţii şi grupurile tehnico/profesionale.
OMS, cu operaţiunile şi luarea 7. Includerea comunicatorilor
deciziilor legate de gripă şi alte riscurilor în grupul superior de management.
îmbolnăviri epidemice. 8. Familiarizarea mass media cu
6. Stabilirea unor canale planurile naţionale, activităţile de pregătire şi
formale de comunicaţii între luarea deciziilor legate de gripa sezonieră şi
responsabilii cheie ai răspunsului, gripa pandemică.
inclusiv statele membre ale OMS, 9. Stabilirea unor canale formale de
alte organizaţii internaţionale (cum ar comunicare cu OMS şi alţi parteneri pentru
fi ONU, UE şi ONG-uri, etc.), şi răspândirea informaţiilor şi coordonarea
organizaţiile tehnico-profesionale strategiei de comunicare legată de gripă.
pentru facilitarea răspândirii 10. Instituirea mecanismelor de feedback
24
informaţiilor despre epidemii şi a pentru identificarea nivelului de cunoştinţe
coordonării strategiilor de publice despre gripa pandemică şi alte afectări
comunicaţii. ce apar pentru public. Rezolvarea zvonurilor şi
7.Stabliţi mecanismele de corectarea dezinformării.
feedback pentru identificarea
intereselor publicului, a zvonurilor şi a
corecta dezinformarea.

Perioada interpandemică, Faza 2- Scopul determinant

Reducerea riscului transmiterii la oameni; detectarea şi raportarea rapidă a unor
astfel de transmiteri dacă se produc.

Faza interpandemică 2- Planificare şi coordonare

OBIECTIVE ALE OMS OBIECTIVE NAŢIONALE
1. 1. P A
romovarea întăririi capacităţii de sigurarea unei crescute capacităţi de răspuns
răspuns pentru a face faţă unor posibile pentru a face faţă posibilelor cazuri umane.
cazuri umane. 2. C
2. oordonarea C puncerii în aplicare a măsurilor în
oordonarea întocmirii strategiilor şi strânsă colaborare cu autorităţile de sănătate
ghidurilor pentru reducerea riscurilor de a animalelor în scopul limitării riscului de
infecţie umană. infecţii umane.

ACŢIUNI ALE OMS

ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR NAŢIONALE

1. Activarea mecanismelor Ţări afectate şi ţări cu legături

mixte de acţiune cu alte organizaţii
(cum ar fi FAO, OIE) pentru a controla
îmbolnăvirile la animale şi pentru a
pune în aplicare măsurile de prevenire.
2. Coordonarea măsurilor
pentru asigurarea că acele componente
adecvate ale unui posibil stoc şi a altor
resurse sunt disponibile şi pot fi
distribuite către ariile afectate dacă este
necesar.
extensive de călătorie/comerţ cu ţările
afectate
1. Activarea mecanismelor mixte
de acţiune cu autorităţile de sănătate animală
şi alte organizaţii relevante.
2. Evaluarea stării de pregătire şi
identificarea acţiunilor imediate necesare
pentru a remedia neajunsurile (cum ar fi cu
ajutorul Listei OMS de verificare a pregătirii
pentru planificarea pentru pandemia de
gripă).*
3. Asigurarea capacităţii de
mobilizare şi deplasare rapidă a unor echipe
multisectoriale de răspuns a experţilor.
4. Asigurarea capacităţii de a
distribui rapid resursele din stocuri (naţionale
sau din cele globale) către locurile din teren.
5. Luarea deciziilor de a trimite
25
 componente ale stocurilor în funcţie de
evaluarea riscurilor.
6.Întocmirea unei politici de
compensare a pierderilor de animale prin
sacrificarea prevăzută de măsurile de
urgenţă.
Perioada Interpandemică Faza 2- Monitorizarea şi
evaluarea situaţiei
OBIECTIVE ALE OMS OBIECTIVE NAŢIONALE
1. 1.O I
bţinerea şi diseminarea informaţiile asupra dentificarea transmiterilor interspecii într-o
răspândirii la animale şi transferurile etapă precoce şi transmiterea acestei
interspecii. informaţii la OMS şi alţi parteneri
2. adecvaţi.S
prijinirea detecţiei precoce a infecţiilor 2. A
umane sigurarea unei evaluări continue a riscului
3. de transmitere
C a virusurilor cu potenţial
olaborarea în evaluarea riscului de pandemic la oameni.
transmitere de la animale la oameni
4. F
acilitarea disponibilităţii reagenţilor de
diagnostic pentru diagnosticarea infecţiilor
umane.
Disponibil la http:www.who.int/csr/disease/influenza/inforesources/en/

ACŢIUNI ALE OMS ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR

NAŢIONALE
1. Colaborarea cu autorităţile Ţări afectate şi ţări cu legături
naţionale şi cu cele internaţionale extensive şi de călătorie/comerţ cu ţările
adecvate (cum ar fi FAO şi OIE) pentru a afectate
confirma prezenţa unei noi tulpini, 1. Punerea în aplicare a unei
evaluarea epidemiologiei şi coordonarea supravegheri întărite a animalelor şi
caracterizării tulpinei. oamenilor pe baza recomandărilor OMS,
2. Încurajarea diseminării FAO şi OIE; raportarea rapidă şi regulată a
informaţiilor asupra răspândirii la animale rezultatelor către organismele
şi transferurile interspecii. internaţionale menţionate.
3. Asigurarea ghidării asupra 2. Transmiterea urgentă a izolatelor
evaluării riscurilor umane către autorităţile reprezentative de la animalele infectate
naţionale şi asistarea cu evaluarea la faţa către laboratoarele de referinţă desemnate
locului dacă este solicitată şi posibilă. de OMS pentru confirmare, caracterizare
4. Asistarea autorităţilor detaliată, dezvoltarea reagenţilor de
naţionale în întărirea supravegherii şi diagnostic şi luarea în considerare a
investigării cazurilor suspecte de măsurilor corespunzătoare pentru a fi
transmitere la oameni dacă este posibil. folosite în obţinerea de tulpini vaccinale
5. Continuarea sprijinului candidate/prototip.
colectării de tulpini şi informaţii necesare 3. Transmiterea urgentă a izolatelor
pentru dezvoltarea reagenţilor de reprezentative de la cazurile suspectate de
26
diagnostic. infecţii umane cu o tulpină de virus gripal
6. Coordonarea dezvoltării şi animal către centrele naţionale de gripă
asigurării reagenţilor de diagnostic către sau alte laboratoare naţionale destinate
Centrele naţionale OMS de gripă după pentru gripă.
necesităţi. 4.Desfăşurarea de investigaţii de
7.Colaborarea cu ţările membre teren (epidemiologice şi de laborator) în
pentru monitorizarea şi raportarea ariile afectate pentru a evalua răspândirea
continuă asupra supravegherii naţionale şi îmbolnăvirilor la animale şi pericolul pentru
a investigaţiilor. sănătatea umană.
5.Participarea activă la evaluarea
riscului de transmitere(cum ar fi modelele
animale pentru testarea patogenităţii).
6. Asigurarea experienţei şi a
capacităţii de supraveghere virusologică în
laboratoarele naţionale în conformitate cu
procedurile standard şi folosind reagenţii
asiguraţi de laboratoarele de referinţă
desemnate de OMS şi OIE.
7.Continarea colectării şi a
schimburilor de izolate virale şi alte
informaţii ştiinţifice cu organizaţiile
partenere.
8. Desfăşurarea supravegherii
epidemiologice a fermierilor (inclusiv a
familiilor lor) şi a lucrătorilor implicaţi în
limitarea izbucnirilor de gripă animală.

Perioada Interpandemică Faza 2- Prevenire şi combatere

OBIECTIVE ALE OMS OBIECTIVE NAŢIONALE
1. Reducerea riscului infecţiei 1. Reducerea riscului de infecţie
umane prin expunerea la virusurile umană prin contact cu animalele infectate.
animale. 2. Evaluarea disponibilităţii
2. Evaluarea susceptibilităţii medicamentelor antivirale.
tulpinilor animale la medicamentele 3.Reducerea riscurilor de co-infecţie
antivirale. la oameni şi prin reducerea ocaziilor de
3. Reducerea riscului de co- rearanjare a virusurilor gripale.
infecţie la oameni şi deci a reducerii 4. Considerarea preparării unui
oportunităţilor pentru rearanjarea vaccin uman împotriva noilor tulpini.
virusurilor gripale.

ACŢIUNI ALE OMS ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR

NAŢIONALE
Intervenţii de sănătate publică Ţările afectate
1. Menţinerea unei legături 1. Asigurarea unui răspuns optim
strânse cu autorităţile internaţionale la izbucnirile animale, inclusiv măsurile de
agricole care au responsabilitatea reducere a riscului în cele implicate de
primară pentru controlul îmbolnăvirilor la răspuns (educare şi pregătire referitoare la
27
animale şi asigurarea asistenţei adecvate pericolul potenţial; folosirea corectă a
necesare. echipamentului individual de protecţie,
2. Recomandarea măsurilor trimiterea de antivirale dacă evaluările
pentru reducerea expunerii umane (cum riscului o cere).
ar fi persoanele care trăiesc, muncesc 2. Recomandarea de măsuri
sau călătoresc în ariile afectate). pentru reducerea contactului uman cu
Antiviralele animalele potenţial infectate (cum ar fi avizul
1. Coordonarea testării noilor de călătorii).
tulpini pentru susceptibilitatea la 3. Pregătirea pentru executarea
antivirale. unor intervenţii ulterioare dacă se detectează
2. Asigurarea informaţiilor infecţia umană.
către autorităţile naţionale asupra 4. Actualizarea informaţiilor
principiilor folosirii medicamentelor despre materialele antivirale disponibile pe
antivirale necesare pentru întocmirea plan naţional.
recomandărilor de profilaxie şi tratament. 5. Actualizarea recomandărilor
3.Încurajarea autorităţilor pentru profilaxie şi tratamentul cu antivirale;
naţionale şi a companiilor de a furniza luarea în considerare a punerii în aplicare
informaţii curente asupra inventarelor după o formală evaluare a riscurilor.
naţionale şi a disponibilităţii 6. Asigurarea că componentul
internaţionale a agenţilor antivirali antiviral al stocurilor sau stocul global poate
împotriva noilor tulpini. fi trimis rapid dintr-o locaţie centrală către
4. Asigurarea că un jurisdicţiile afectate şi că personalul adecvat
component antiviral al unor posibile este familiarizat cu ghidurile pentru
stocuri globale poate fi trimis către ariile deplasare şi folosire.
afectate dacă este necesar şi revizuirea 7. Revizuiţi strategia de folosire a
indicaţiilor pentru răspândire şi folosire. vaccinurilor interpandemice pentru a preveni
Vaccinurile infecţia duală cu virusurile umane şi animale
1. Caracterizarea virusului şi şi promovarea folosirii lor la grupurile de risc
luarea deciziilor asupra nevoii de a definite.
prepara şi distribui tulpinile prototip 8. Întocmirea planurilor de urgenţă
vaccinale pentru o posibilă producere de pentru procurarea vaccinurilor sezoniere
vaccin. (sau a vaccinurilor specifice dacă sunt
2. Comunicarea cu disponibile) şi pentru distribuire o dată
producătorii de vaccin referitoare la procurate.
planificarea posibilă pentru loturile de Ţările neafectate
vaccin care să fie supuse investigaţiilor 1. Stabiliţi sau întăriţi
clinice (în special dacă această fază a mecanismele de schimbare a datelor
fost scăzută din perioada de alertă epidemiologice şi virusologice şi pentru
pandemică ). experienţa/ghidarea controlului infecţiilor cu
3. Sprijinirea stabilirii unor ţările afectate.
mecanisme pentru producerea/obţinerea Ţări cu capacitate de producere a
de prototipuri de vaccin sezonier şi vaccinurilor
pandemic pentru folosirea posibilă ca 1. Revizuiţi strategiile pentru
măsură pentru reducerea riscului producerea de urgenţă, licenţierea şi
pandemic la grupurile ţintă susceptibile în testarea vaccinurilor pandemice.
cursul unei perioade prelungite de alertă
pandemică.

28
 Perioada Interpandemică Faza 2- Răspunsul sistemului
de sănătate
OBIECTIVE ALE OMS OBIECTIVE NAŢIONALE
1. De a promova eforturile 1. De a asigura dacă se produc
naţionale pentru a asigura diagnosticul infecţiile umane, ele vor fi rapid recunoscute
precoce a cazurilor umane şi a şi că sistemul de sănătate va răspunde
răspunsului adecvat al sistemului de adecvat.
sănătate.

ACŢIUNI ALE OMS ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR

1. Asigurarea ghidării către
ţările membre în evaluarea pregătirilor
sistemului de sănătate şi a nevoilor de
sănătate care încă nu au fost de altfel
executate.
2. Coordonarea disponibilităţii
reagenţilor de diagnostic către ţările
afectate după necesităţi.
3. Asigurarea stării de
pregătire a capacităţii de diagnostic a
laboratoarelor de referinţă desemnate de
către OMS.
4. Întocmirea ghidurilor pentru
lucrătorii de sănătate în vederea asistării
descoperirii cazurilor şi a investigaţiilor.
NAŢIONALE
Ţări afectate şi ţări cu legături
extensive şi de călătorie/comerţ cu ţările
afectate
1.Alertarea furnizorilor locali de îngrijiri
de sănătate pentru a: lua în considerare
noile infecţii cu gripă la pacienţii bolnavi cu
legătură epidemiologică cu speciile animale
afectate; punerea în aplicare a măsurilor de
control al infecţiilor; raportarea imediată a
cazurilor către autorităţile de sănătate
publică; asigurarea algoritmurilor pentru
asistarea descoperirii cazurilor şi a
managementului.
2.Verificarea disponibilităţii şi a
procedurilor de distribuire a echipamentului
individual de protecţie şi a antiviralelor şi a
vaccinurilor pentru protecţia persoanelor
supuse riscului ocupaţional; luarea în
considerare a măsurilor de punere în
aplicare.
3.Asigurarea trimiterii rapide a testelor
de diagnostic când sunt disponibile.
Toate ţările
1.Alertarea sistemului de sănătate
pentru a revizui planurile de pregătire şi să
fie gata să primească un mic număr de
prezumptivi pacienţi care au infecţii cu noile
subtipuri de virusuri gripale ce necesită
izolare şi îngrijiri clinice.
2.Evaluarea capacităţii sistemului de
îngrijiri de sănătate de a detecta şi limita
epidemiile de îmbolnăviri umane în mediul
spitalicesc.
3. Alertarea sistemului de sănătate
pentru a lua în considerare infecţia gripală la
pacienţii bolnavi care au legături

29
 epidemiologice cu o sau de călătorii într-o
ţară afectată şi de a recunoaşte nevoia
pentru o raportare imediată către autorităţile
naţionale; asigurarea algoritmurilor pentru
asistarea descoperirii cazurilor şi investigaţii.
Perioada interpandemică, Faza 2- Comunicaţiile
OBIECTIVE ALE OMS OBIECTIVE NAŢIONALE
1. De a asigura o rapidă 1. De a asigura o rapidă răspândire a
răspândire globală a informaţiilor tehnice informaţiilor tehnice adecvate către
adecvate. autorităţile de sănătate publică şi alţi
2. De a asigura că există parteneri relevanţi.
mecanismele pentru coordonarea 2. De a asigura că există
comunicaţiilor cu FAO şi OIE şi alţi mecanismele pentru coordonarea
parteneri internaţionali. comunicaţiilor cu autorităţile naţionale de
sănătate publică şi cu alţi parteneri naţionali.

ACŢIUNI ALE OMS ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR

NAŢIONALE
1. Actualizaţi informaţiile Ţări afectate şi ţări cu legături
curente referitoare la răspândirea extensive şi de călătorie/comerţ cu ţările
virusului şi a riscurilor pentru oameni a afectate
autorităţilor naţionale şi internaţionale şi 1. Stabilirea unor comunicaţii
a altor parteneri şi responsabili inclusiv rapide pentru a răspunde la întrebările din
grupurile de risc şi publicului . partea furnizorilor de îngrijiri de sănătate şi a
2. Lucrul cu partenerii pentru a publicului.
promova mesajele corespunzătoare în 2. Comunicarea informaţiilor
interesul securităţii personale şi a asupra riscurilor şi a prevenirii (riscul de
sănătăţii publice. infecţie; alimente sigure; manevrarea
animalelor) bazate pe recomandările OMS.
3. Rezolvarea posibilelor
stigmatizări ale indivizilor, populaţiilor care
au venit în contact cu tulpinile animale.
Toate ţările
1. Actualizarea informaţiilor
referitoare la răspândirea virusului şi a
riscurilor pentru oameni pentru autorităţile
naţionale, responsabilii şi alţi parteneri,
inclusiv grupurile supuse riscurilor şi a
publicului.

PERIOADA DE ALERTĂ PANDEMICĂ

Perioada de alertă pandemică Faza 3- Scopul

determinant
30
 A sigurarea caracterizării rapide a noilor tulpini de virus şi detecţia
precoce, notificarea şi răspunsul la cazurile suplimentare de îmbolnăvire.

Perioada de alertă pandemică, Faza 3- Planificare şi

coordonare
OBIECTIVE ALE OMS OBIECTIVE NAŢIONALE
1. Asigurarea ghidării pentru 1. De a asigura că există
autorităţile naţionale referitor la mecanismele în aşa fel încât potenţialele
intervenţiile în vederea detectării şi cazuri iminente a pericolelor pentru oameni
răspunsului la cazurile umane. pot fi recunoscute şi li se poate face faţă.
2. De a coordona intervenţiile precoce
care vor reduce riscul unei pandemii.

ACŢIUNI ALE OMS ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR

1.Mobilizarea răspunsului prin
asigurarea ghidării pentru autorităţile
naţionale în revizuirea şi actualizarea
planurilor naţionale de urgenţă, bazate
pe informaţiile ştiinţifice ce apar, despre
cazurile umane.
2.Asigurarea supravegherii şi a
sprijinului internaţional către ţările cu
cazurile iniţiale umane, pentru a le sprijini
în stabilirea faptelor şi caracterizarea
completă a cazurilor.
3. Revizuirea Planurilor de
urgenţă interne ale OMS.
Perioada de alertă pandemică, Faza 3- Monitorizarea şi
evaluarea situaţiei
OBIECTIVE ALE OMS
NAŢIONALE
Ţările afectate
1. Activarea aranjamentelor de
planificare a planurilor naţionale de urgenţă
pentru pandemii.
2. Punerea în aplicare a intervenţiilor
pentru a reduce impactul îmbolnăvirilor din
focarele iniţiale şi de a limita sau întârzia
răspândirea infecţiei.
3. Mobilizarea răspunsului naţional şi
asigurarea ghidării către autorităţile relevante
în revizuirea, actualizarea şi punerea în
aplicare a planurilor de urgenţă.
4. Informarea oficialităţilor adecvate
din toate departamentele guvernamentale
relevante (cum ar fi sănătatea, agricultura,
executiv, juridic/legislativ) la nivel naţional şi
subnaţional, referitor la starea incidentului şi
a nevoii potenţiale pentru resurse adiţionale
şi folosirea puterilor de urgenţă.
5. Asigurarea asistenţei către
autorităţile regionale, districtuale şi locale
(inclusiv serviciile private esenţiale) în
desfăşurarea intervenţiilor.
OBIECTIVE NAŢIONALE

31
 1. Coordonarea confirmării 1. De a fi capabile să excludă
infecţiilor umane. transmiterea largă de la om la om şi de a
2. Asigurarea asistenţei către detecta aceasta cât mai rapid posibil dacă se
autorităţile naţionale dacă este necesar produce.
în descrierea elementelor 2. De a fi capabile să detecteze şi să
epidemiologice, virusologice şi clinice ale caracterizeze cazurile suplimentare (inclusiv
infecţiei şi a posibilelor surse şi în factorii de risc ai transmiterii).
evaluarea extinderii transmiterii de la om
la om.
3. Întărirea alertării pentru cazurile
suplimentare.
4. Întărirea dezvoltării sau ajustării
reagenţilor de diagnostic şi a vaccinurilor.

ACŢIUNI ALE OMS ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR

NAŢIONALE
1. Facilitarea confirmării de Ţări afectate şi ţări cu legături
laborator prin intermediul reţelei OMS de extensive şi de călătorie/comerţ cu ţările
laboratoare de referinţă. afectate
2. Stabilirea definiţiei cazurilor la 1. Confirmarea şi raportarea promptă
nivel global pentru raportarea făcută de a cazurilor folosind canalele adecvate (cum
ţări. ar fi Reglementările Internaţionale de
3. Colaborarea cu autorităţile Sănătate).
naţionale pentru asigurarea raportării 2. Excluderea accidentelor de
rapide a infecţiilor umane cu un nouă laborator sau răspândirile intenţionate ca o
tulpină de virus gripal prin mijloace cauză a cazurilor umane.
adecvate. 3.Stabilirea epidemiologiei cazurilor
4. Colectarea, sintetizarea şi umane (sursa de expunere, perioada de
diseminarea informaţiilor asupra situaţiei incubaţie, infecţia contacţilor (clinică şi
globale în colaborare cu partenerii. subclinică); perioada de contagiozitate).
5. Asigurarea sprijinului adecvat 4. Stabilirea definiţiei naţionale a
către autorităţile naţionale în investigarea cazurilor (sau revizuirea/modificarea
cazurilor şi a împrejurărilor definiţiei existente) pe baza ghidurilor OMS.
epidemiologice a infecţiei şi în 5. Evaluarea caracteristicilor clinice
identificarea grupurilor de risc. ale infecţiilor la oameni şi răspândiţi-le la
6. Asigurarea ghidării către partenerii relevanţi.
autorităţile naţionale în evaluarea 6. Asigurarea caracterizării
patogenicităţii şi a aspectelor clinice şi virusologice rapide a virusului responsabil
virusologice ale infecţiei umane. pentru infecţia umană, în colaborare cu
7. Încurajarea ţărilor de a publica centrele colaboratoare ale OMS.
datele şi a informa OMS asupra 7. Întărirea supravegherii umane şi
investigaţiilor continue ale cazurilor. animale inclusiv detecţia focarelor.
8. Actualizarea dacă este 8. Colaborarea cu eforturile
necesară şi asigurarea reagenţilor de internaţionale pentru evaluarea
laborator către centrele naţionale de patogenicităţii virusului la om.
referinţă pentru gripă pentru identificarea 9. Identificarea ariilor geografice
noilor tulpini. prioritate şi a grupurilor de risc pentru
9.Continuarea colaborării cu executarea măsurilor preventive.
autorităţile naţionale şi organizaţiile 10. Evaluarea efectivităţii
32
internaţionale pentru a colecta tulpinile şi protocoalelor de tratament şi a măsurilor de
informaţiile necesare pentru dezvoltarea control a infecţiilor şi revizuiţi-le dacă este
sau actualizarea reagenţilor de necesar.
diagnostic şi a vaccinurilor. 11. Desfăşurarea de studii de sero-
10. Luarea deciziilor asupra nevoii prevalenţă la grupurile de risc şi apoi
de a dezvolta sau actualiza tulpinile extinderea lor la populaţia generală pentru a
prototip pentru vaccinuri. evalua prevalenţa/incidenţa infecţiilor
11.Întărirea alertei pentru cazurile (simptomatice sau asimptomatice).
suplimentare şi încurajarea depistării 12. Continuarea colectării şi
active a cazurilor de gripă. răspândirii izolatelor de virus şi a altor
informaţii necesare pentru dezvoltarea sau
ajustarea reagenţilor de diagnostic şi a
dezvoltării tulpinilor vaccinale
candidate/prototip şi monitorizarea oricărei
rezistenţe antivirale.

Perioada de alertă pandemică, Faza 3-Prevenire şi

combatere
OBIECTIVE ALE OMS OBIECTIVE NAŢIONALE
1. Asigurarea ghidării în punerea 1. Limitarea sau reducerea
în aplicare a măsurilor de prevenire sau transmiterii virusului de la om la om.
reducere a transmiterii de la om la om. 2. Limitarea morbidităţii şi
2. Evaluarea potenţialului pentru mortalităţii asociate cu infecţiile umane
folosirea antiviralelor în faza actuală sau curente.
cele ulterioare. 3. Evaluarea potenţialului pentru
3. Facilitarea planificării pentru folosirea antiviralelor în faza curentă sau
dezvoltarea vaccinurilor pandemice. cele ulterioare.
4.Creşterea stării de pregătire pentru
dezvoltarea unui posibil vaccin pandemic.

ACŢIUNI ALE OMS ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR

Intervenţii de sănătate publică
1. Reiterarea măsurilor adecvate
şi cele inadecvate pentru ţările afectate şi
cele neafectate (Anexa 1).
2. Solicitarea ca ţările afectate să
informeze OMS asupra punerii în
aplicare şi a eficienţei măsurilor de
combatere pentru a informa planificatorii
naţionali şi internaţionali.
3. Susţinerea că organizaţiile
internaţionale adecvate şi asociaţiile şi
companiile de transport să-şi
întocmească un plan şi să se
pregătească pentru punerea în aplicare a
unor măsuri standard pentru călătorii din
NAŢIONALE
Ţările cu cazuri
1. Punerea în aplicare a intervenţiilor
adecvate cum au fost identificate în cursul
planificării de urgenţă în consultare cu
partenerii relevanţi.
2. Trimiterea izolatelor de virale către
OMS într-o manieră rapidă pentru a permite
dezvoltarea de vaccinuri pandemice
potenţiale şi reactualizarea reagenţilor.
3. Dacă se asociază cu izbucniri de
îmbolnăviri la animale:
(a) luaţi în considerare trimiterea de
antivirale pentru profilaxia postexpunere )şi
posibil pre-expunere) a indivizilor care sunt
cel mai probabil să fie expuşi la virusurile
33
cursele internaţionale.
Antivirale
1. Coordonarea evaluării
efectivităţii şi a siguranţei terapiei
antivirale la pacienţii trataţi folosind
protocoalele standardizate de cercetare
atunci când este posibil.
2. Colaborarea cu autorităţile
naţionale pentru coordonarea poziţionării
unor componente ale unui posibil stoc
global în aşa fel încât ele să poată fi
rapid distribuite.
3. Coordonarea colectării şi
testării tulpinilor pentru rezistenţa la
antivirale.
Vaccinuri
1. Sprijinirea caracterizării şi
luarea deciziilor asupra nevoii de a se
dezvolta şi distribui tulpinile vaccinale
prototip pentru o posibilă producţie de
vaccin.
2. Comunicarea cu producătorii de
vaccin referitor la planificarea pentru
producţia loturilor de vaccin pentru
investigaţii şi studii clinice.
3. Asistarea autorităţilor naţionale
din ţările afectate pentru evaluarea
posibilelor beneficii şi a dezavantajelor
vaccinării persoanelor cu expuneri
ocupaţionale şi alte expuneri cu
vaccinurile sezoniere şi a planificării
programelor de vaccinare dacă este
adecvată.
4. Revizuirea şi actualizarea
recomandărilor OMS pentru strategiile
de folosire a vaccinului pandemic cu
partenerii, inclusiv autorităţile naţionale.
Evaluarea corectitudinii şi fezabilităţii
folosirii vaccinurilor pandemice în cursul
perioadei de alertă pandemică.
Perioada de alertă pandemică, Faza 3-Răspunsul
sistemului de sănătate
OBIECTIVE ALE OMS
1. Promovarea unor eforturi
naţionale crescute în recunoaşterea şi şi de laborator.
diagnosticarea cazurilor şi în punerea în
aplicare a planurilor de urgenţă pentru între lucrătorii din sănătate referitoare la
animale;
(b) continuarea promovării vaccinării
cu vaccinurile gripale sezoniere pentru a
limita riscul infecţiei duale la acei care sunt
cel mai probabil să fie expuşi la virusurile
animale şi să se scadă probabil circulaţia
concurentă a tulpinilor umane în aria
afectată de epidemie.
Toate ţările
1.Evaluarea/reevaluarea
disponibilităţii antiviralelor.
2. Revizuirea bazelor de probe pentru
eficacitatea şi siguranţa antiviralelor şi dacă
este necesar reevaluaţi şi revizuiţi strategiile,
ghidurile şi priorităţile de folosire cu
organizaţiile partenere.
3. Reevaluarea metodelor de urgenţă
pentru creşterea asigurării de antivirale cum
ar fi facilităţi de producţie suplimentare, noi
medicamente în curs de aprobare.
4. Revizuirea strategiei de folosire a
vaccinurilor cu organizaţiile partenere.
5. Rezolvarea responsabilităţii şi a
altor probleme legale legate de folosirea
vaccinurilor pandemice pentru vaccinarea de
urgenţă de masă sau a grupurilor ţintă, dacă
nu s-a făcut încă.
6. Evaluarea inventarelor de vaccin şi
alte resurse materiale necesare pentru
executarea vaccinărilor (cum ar fi siringile).
7. Luarea în considerare a sprijinirii
dezvoltării de vaccinuri prototip.
OBIECTIVE NAŢIONALE
1. Prevenirea transmiterii nosocomiale
2. Asigurarea unei crescute avertizări
34
folosirea resurselor pentru îngrijiri de posibilitatea
sănătate.
2. Asigurarea ghidurilor pentru
îngrijirile clinice şi controlul infecţiilor.
3. Asigurarea ghidurilor pentru a
adecvată manipulare a probelor, inclusiv
problemele de bio-securitate şi
siguranţă.
ACŢIUNI ALE OMS
1. Încurajarea autorităţilor
naţionale să revizuiască şi să actualizeze
strategiile de răspuns ale sistemului de
sănătate la nivel naţional şi subnaţional.
2. Revizuiea şi actualizarea
ghidurilor pentru îngrijiri clinice,
diagnostic, tratament, controlul infecţiilor
şi manipularea în siguranţă a probelor.
3. Activarea reţelelor clinice
existente pentru revizuirea informaţiilor
clinice, avizarea asupra lipsurilor de
cunoştinţe şi dezvoltarea protocoalelor
de cercetare clinică.
apariţiei cazurilor sau a
focarelor.
ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR
NAŢIONALE
Ţările afectate
1.Activarea comitetelor de coordonare
a urgenţelor (la nivel naţional, regional şi
local) şi a coordonării prestabilite între
sectorul de sănătate şi organizaţiile
partenere relevante.
2.Explorarea căilor de asigurare a
medicamentelor şi a îngrijirilor de sănătate
gratuit (sau acoperite de asigurare) pentru
pacient şi sistemul de îngrijiri de sănătate în
scopul încurajări unei raportări prompte a
cazurilor noi.
3.Revizuirea planurilor de urgenţă la
toate nivelurile, acordându-se o atenţie
specială capacităţilor momentane.
4.Testarea procedurilor de luare a
deciziilor şi a lanţurilor de comandă.
5.Pregătirea lucrătorilor din sănătate
pentru a detecta/identifica focarele de
îmbolnăviri.
6.Asigurarea punerii în aplicare a
procedurilor de control a infecţiilor pentru
prevenirea transmiterii nosocomiale.
7.Asigurarea respectării standardelor
de bio-securitate în laboratoare şi pentru
manipularea şi transportul în siguranţă a
probelor.
Toate ţările
1.Asigurarea către furnizorii de îngrijiri
de sănătate publici şi privaţi a definiţiilor
actualizate a cazurilor, protocoalelor şi
algoritmurilor pentru a-i sprijini în detectarea
cazurilor, management, controlul infecţiilor şi
supraveghere.
2.Evaluarea capacităţii de punere în
aplicare a procedurilor de control a infecţiilor
pentru pacienţii bolnavi în conformitate cu
35

Perioada de alertă pandemică, Faza 3-Comunicaţiile
OBIECTIVE ALE OMS
1. Comunicarea transparentă cu
publicul referitoare la progesiunea
posibilă a epidemiei şi urgenţele ce pot fi
aşteptate.
2. Asigurarea răspândirii rapide a
informaţiilor adecvate între autorităţile de
sănătate, alţi parteneri şi public, cu
inclusiv ceea ce se cunoaşte şi ceea ce
nu se cunoaşte.
ACŢIUNI ALE OMS
1. Actualizarea informaţiilor
autorităţilor naţionale şi internaţionale a
altor parteneri şi responsabili şi a
publicului asupra situaţiei globale
epidemiologice şi a caracteristicilor
îmbolnăvirilor.
2. Colaborarea cu partenerii
pentru promovarea unor mesaje
consistente.
3. Asigurarea informaţiilor de bază
referitoare la eficacitatea măsurilor
recomandate.
4. Trimiterea la cerere a experţilor
în comunicaţii în ariile afectate.
Perioada de alertă pandemică, Faza 4- Scopul
determinant
Combaterea noilor virusuri din cadrul unor focare limitate sau întârzierea
răspândirii pentru a câştiga timp pentru punerea în aplicare a măsurilor de
pregătire inclusiv producerea de vaccinuri.
ghidurile OMS.
OBIECTIVE NAŢIONALE
1. Comunicarea transparentă cu
publicul referitoare la progesiunea posibilă a
epidemiei şi urgenţele ce pot fi aşteptate..
2. Asigurarea unei răspândiri rapide a
informaţiilor adecvate între autorităţile de
sănătate, alte departamente guvernamentale
relevante şi alţi parteneri inclusiv ceea ce se
cunoaşte şi ceea ce nu se cunoaşte.
ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR
NAŢIONALE
Ţările afectate
1. Asigurarea actualizărilor regulate
asupra situaţiei naţionale în evoluţie către
OMS şi partenerii naţionali şi internaţionali.
Toate ţările
1. Identificarea grupurilor ţintă pentru
trimiterea mesajelor cheie; întocmirea de
materiale adecvate, formate şi opţiuni
lingvistice.
2. Colaborarea cu partenerii pentru
asigurarea că mesajele corespunzătoare
sunt distribuite.
3.Rezolvarea problemei stigmatizării
indivizilor/familiilor/comunităţilor afectate de
infecţia umană cu tulpini animale.
4. Revizuiţi şi actualizaţi materialele
de informare pentru mass media, publicul
general lucrătorii din sănătate şi decidenţii
politici.
5. Revizuiţi sistemele de comunicare
şi facilităţile pentru a ne asigura că ele
funcţionează optim şi că listele cu contactele
sunt actualizate.
36
 Perioada de alertă pandemică, Faza 4- Planificare şi
coordonare
OBIECTIVE ALE OMS
1. Coordonarea eforturilor globale
şi naţionale de a întârzia sau de a
combate răspândirea infecţiilor umane în
cadrul unor focare limitate.
2. Coordonarea evaluării nevoilor
naţionale şi a mobilizării resurselor între
ţările afectate şi cele neafectate.
OBIECTIVE NAŢIONALE
1. Asigurarea că există sisteme pentru
a detecta şi caracteriza epidemiile şi a
evalua riscul de escaladare către o
pandemie.
2. Coordonarea punerii în aplicare a
procedurilor care vor întârzia sau combate
răspândirea infecţiilor umane în cadrul unor
focare limitate.

ACŢIUNI ALE OMS ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR

NAŢIONALE
1. Facilitarea trimiterii unui posibil Ţările afectate
stoc global si a altor resurse, ca şi 1. Asigurarea implicării celui mai înalt
asistenţa tehnică. nivel politic pentru intervenţii/contramăsuri
2. Coordonarea intervenţiei continue şi cele potenţiale.
globale şi asistarea în punerea în 2. Activarea procedurilor pentru
aplicare şi evaluare. obţinerea resurselor suplimentare; luarea în
3. Luarea în considerare a activării considerare a invocării puterilor de urgenţă.
planificării interne de urgenţă a OMS. 3.Activarea activităţilor de control şi
4. Identificarea nevoilor şi comandă la nivel superior fie prin mijloace
încurajarea asigurării asistenţei formale fie de facto (o supraveghere
internaţionale către ţările sărace în intensificată a activităţilor districtuale sau
resurse. locale).
4. Trimiterea echipelor operaţionale
de răspuns din toate sectoarele relevante.
5. Asigurarea colaborării trans-
frontaliere pentru răspândirea informaţiilor şi
coordonarea răspunsului de urgenţă.
6. Identificarea nevoilor de asistenţă
internaţională.
Ţările neafectate
1. Activarea aranjamentelor de
planificare naţionale pentru pandemie.
2.Reevaluarea stării curente a
pregătirii folosind „* Lista de verificare a
OMS pentru planificarea pregătirii pentru
pandemie” şi instrumentele naţionale;
acţiunile de punere în aplicare cerute de
lipsurile prioritare.
3.Identificarea abilităţii de a răspunde
la cererile de asistenţă internaţională.

37
 Perioada de alertă pandemică, Faza 4-Evaluarea
situaţiei şi monitorizarea
OBIECTIVE ALE OMS OBIECTIVE NAŢIONALE
1. Coordonarea evaluării extinderii 1. Evaluarea extinderii transmiterii de
transmiterii de la om la om. la om la om.
2.Descrierea datelor 2.Detectarea, notificarea şi
epidemiologice, virusologice şi clinice ale caracterizarea focarelor adiţionale (inclusiv
infecţiilor şi posibilele surse şi identificarea factorilor de risc şi a altor date
diseminarea acestor informaţii după cum referitoare la transmitere cerute de OMS).
este nevoie pentru măsurile de 3. Evaluarea pericolului pentru
supraveghere şi control. sănătatea umană, impactul unor măsuri de
3. Întărirea dezvoltării sau control şi identificarea resurselor cerute
actualizării reagenţilor de diagnostic şi a pentru întărirea controlului.
vaccinurilor.

*Disponibil la http:/www.who.intl.csr/disease/influenza/inforesources/en/

ACŢIUNI ALE OMS ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR

NAŢIONALE
1. Facilitarea evaluării extinderii Ţările afectate
transmiterii de la om la om şi dacă este 1Descrierea şi reevaluarea datelor
nevoie cu evaluare la faţa locului. epidemiologice, virusologice şi clinice ale
2. Ajustarea definiţiei cazurilor infecţiei, identificarea surselor posibile.
pentru raportarea globală. 2. Raportarea acestor informaţii
3. Facilitarea raportării transmiterii asupra cazurilor şi focarelor prin
de la om la om a infecţiei cu noi tulpini de mecanismele adecvate cum ar fi
virus gripal de către autorităţile naţionale Reglementările Internaţionale de sănătate,
prin mijloacele adecvate cum ar fi către OMS şi alte organisme adecvate.
Reglementările Internaţionale de 3. Extinderea activităţilor începute în
Sănătate. Faza3-a ;actualizaţi definiţiile cazurilor dacă
4. Strategiile recomandate pentru este necesar.
autorităţile naţionale pentru întărirea 4. Evaluaţi sustenabilitatea
supravegherii la grupurile de risc din transmiterii de la om la om.
ariile afectate. 5. Desfăşuraţi cercetările clinice
5. Coordonarea cu autorităţile pentru optimizarea protocoalelor de
naţionale a monitorizării acţiunilor tratament, dacă sunt resurse disponibile.
naţionale de control şi combatere. 6. Colectarea şi răspândirea tulpinilor
6. Asigurarea sprijinului adecvat şi informaţiilor necesare pentru dezvoltarea
către autorităţile naţionale în investigarea sau actualizarea reagenţilor de diagnostic şi
cazurilor şi a contacţilor, întărind a vaccinurilor prototip.
supravegherea îmbolnăvirii pentru 7. Prevederea impactului probabil al
identificarea cazurilor suplimentare şi a răspândirii infecţiei.
circumstanţelor epidemiologice a infecţiei 8.Încercarea de a evalua impactul
(cum ar fi sursele de expunere şi măsurilor de combatere pentru a permite
răspândirea în populaţia generală) şi în ajustarea recomandărilor; răspândiţi urgent
identificarea grupurilor de risc. datele către comunitatea internaţională
7. Întărirea descoperirii active a inclusiv către OMS) pentru a permite

38
cazurilor pentru detectarea precoce a actualizarea politicilor naţionale şi
focarelor asociate. internaţionale.
9. Întăriţi capacitatea momentană de
supraveghere.
Ţările neafectate
1.Întăriţi supravegherea, în special în
ţările cu legături extinse de călătorii/comerţ
în ariile afectate.

Perioada de alertă pandemică Faza 4- Prevenire şi

combatere
OBIECTIVE ALE OMS OBIECTIVE NAŢIONALE
1. Sprijinirea şi evaluarea 1. Combaterea sau întârzierea
eforturilor globale şi naţionale de a transmiterii virusului de la om la om.
întârzia sau combate răspândirea 2. Limitarea morbidităţii şi mortalităţii
infecţiilor umane în focarele limitate. asociate cu infecţiile umane curente.
2. Evaluarea susceptibilităţii noilor 3. Evaluarea potenţialului de folosire
tulpini virale şi disponibilitatea largă a antiviralelor în fazele ulterioare.
antiviralelor care pot fi distribuite dintr-un 4. Creşterea stării de pregătire pentru
stoc global când este adecvat. producţia de vaccin pandemic şi a distribuirii
3. Promovarea dezvoltării şi acestuia.
pregătirea pentru prepararea vaccinului 5. Obţinerea experienţei iniţiale în
pandemic. folosirea vaccinului pandemic în condiţii de
4. Distribuirea vaccinului teren (dacă sunt disponibile studiile clinice
pandemic către focare de îmbolnăvire, pe loturi selecţionate).
dacă este adecvat şi disponibil.

ACŢIUNI ALE OMS ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR

Intervenţii de sănătate publică
1. Reiterarea măsurilor adecvate
şi a celor nadecvate pentru ţările afectate
şi cele neafectate (Anexa 1).
2. Solicitarea ca ţările afectate să
raporteze datele de punere în aplicare a
măsurilor de întărire a supravegherii şi a
celor de combatere, asistarea lor în
evaluarea eficacităţii acestor măsuri şi
transmiterea informaţiilor adecvate către
toate Statele Membre pentru a informa
elementele de planificare naţionale şi
internaţionale.
3. Pledarea pentru ca organizaţiile
adecvate internaţionale şi asociaţiile ca
şi companiile de transport să pună în
aplicare măsurile standard pentru
călătorii din cursele internaţionale, în
NAŢIONALE
Ţările fără cazuri
1. Punerea în aplicare a intervenţiilor
adecvate identificate în cursul planificării de
urgenţă şi luarea în considerare a ghidurilor
asigurate de OMS .
2. Evaluarea efectivităţii acestor
măsuri în colaborare cu OMS.
3. Folosirea antiviralelor pentru
tratamentul precoce a cazurilor şi luarea în
considerare a profilaxiei cu antivirale pentru
contacţii strânşi ai cazurilor bazaţi pe
evaluarea riscurilor şi severitatea
îmbolnăvirilor la oameni.
4. Evaluarea eficacităţii probabile şi a
fezabilităţii profilaxiei pentru scopul încercării
de a combate epidemiile. Determinaţi
populaţia ţintă; dacă intervenţia este agreată,
punerea în aplicare ca o măsură de urgenţă;
39
conformitate cu noua fază. evaluarea impactului.
4. Evaluarea nevoilor de 5. Luaţi în considerare trimiterea de
recomandare a unor măsuri suplimentare vaccinuri pandemice prototip dacă sunt
de combatere, cum ar fi cele de la disponibile.
graniţele internaţionale. Ţări fără cazuri
Antiviralele 1. Evaluaţi nevoia de a trimite
1. La fel ca în Faza 3. stocurile curente antivirale către nivelul
2. Colaborarea cu autorităţile local/regional pentru a facilita punerea în
naţionale în sprijinul profilaxiei ţintite aplicare a strategiei antivirale (dacă aceasta
antivirale la contacţii apropiaţi de cazuri, devine necesar).
dacă este adecvat. 2. Luarea în considerare a sprijinirii
Vaccinuri dezvoltării sau creşterii producţiei de
1. Prepararea unor tulpini vaccinuri prototip.
vaccinale prototip actualizate.
2.Coordonarea planificării studiilor
clinice.
3. Colaborarea cu autorităţile
naţionale în vaccinarea persoanelor cu
risc ocupaţional sau alte riscuri de
infecţie dacă este adecvat.
4. Actualizarea ghidurilor pentru
folosirea optimă a vaccinurilor sezoniere
şi pandemice când sunt disponibile.

Perioada de alertă pandemică Faza 4— Răspunsul

Sistemului de Sănătate
OBIECTIVE ALE OMS OBIECTIVE NAŢIONALE
1.Promovarea eforturilor 1. Prevenirea transmiterii
autorităţilor naţionale de a folosi nosocomiale.
capacităţile de îngrijire a sănătăţii în mod 2. Menţinerea biosecurităţii.
optim dacă apar cazuri suplimentare. 3.Asigurarea că în ţările afectate sunt
2.Asigurarea ghidării asupra disponibile capacităţile şi că ele sunt folosite
triajului clinic şi a tratamentului. optim.
3.De a întări procedurile adecvate
de control a infecţiilor şi biosecuritate în
îngrijirile comunitate primare şi
secundare.

ACŢIUNI ALE OMS ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR

NAŢIONALE
1. Coordonarea răspunsului Ţările afectate
internaţional cu alte organizaţii 1. Actualizarea şi întărirea mesajelor
internaţionale. către furnizorii locali de îngrijiri de sănătate
2.Reevaluarea ghidurilor pentru pentru a lua în considerare gripa la pacienţi
managementul clinici şi controlul şi a raporta datele la autorităţile de sănătate
infecţiilor în îngrijirile de sănătate publică.
(inclusiv facilităţile de îngrijiri pe termen 2.Actualizarea definiţiei cazurilor,
40
lung). protocoalele şi algoritmurile pentru
3.Revizuirea ghidurilor pentru descoperirea cazurilor, şi managementul lor
biosecuritate în laboratoare. (antivirale şi alte medicamente necesare),
4. Încurajarea autorităţilor să se controlul infecţiilor şi supravegherea
pregătească pentru fazele următoare necesară.
superioare, inclusiv prin planificarea 3. Activarea planurilor de urgenţă
mobilizării lucrătorilor din îngrijirile de pentru a răspunde la supraîncărcarea
sănătate. facilităţilor de îngrijiri de sănătate şi
5.Coordonarea şi sprijinirea identificarea strategiilor alternative pentru
cercetării clinice pentru a creşte probele izolarea cazurilor şi managementul acestora.
pentru ghidurile recomandate şi a 4. Punerea în aplicare pentru folosirea
protocoalelor. capacităţilor existente şi a planurilor de
urgenţă pentru lipsurile de personal din
facilităţile de îngrijiri de sănătate şi din alte
sectoare cheie.
5. Resublinierea măsurilor de control
a infecţiilor şi a problematicii stocurilor de
echipament individual de protecţie.
Ţările neafectate
1.Activarea aranjamentelor planurilor
de urgenţă pentru pandemie.
Perioada de alertă pandemică Faza 4- Comunicaţii
OBIECTIVE ALE OMS OBIECTIVE NAŢIONALE
1.Asigurarea răspândirii rapide a 1. Asigurarea răspândirii rapide al
informaţiilor adecvate către autorităţile de informaţiilor adecvate către autorităţile de
sănătate, alte instituţii internaţionale şi sănătate, alte departamente relevante
alţi parteneri, cu ce se cunoaşte şi cu ce guvernamentale şi alţi parteneri, inclusiv cu
nu se cunoaşte încă. ce se cunoaşte şi cu ce nu se cunoaşte încă.
2.Pregătirea publicului şi 2.Pregătirea publicului şi partenerilor
partenerilor pentru o posibil rapidă pentru o posibil rapidă progresiune a
progresiune a evenimentelor şi posibilele evenimentelor şi posibilele măsuri de
măsuri de urgenţă. urgenţă.

ACŢIUNI ALE OMS ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR

NAŢIONALE
1.Actualizarea autorităţilor Ţările afectate
naţionale şi internaţionale, a altor 1. Întărirea şi intensificarea mesajelor
parteneri şi responsabili şi a publicului cheie asupra prevenirii răspândirii de la om
referitor la situaţia epidemiologică la om.
globală şi a caracteristicilor îmbolnăvirii. 2. Explicarea raţiunilor şi actualizarea
2.Colaborarea cu partenerii pentru informaţiilor pentru public referitoare la toate
promovarea mesajelor corespunzătoare. aspectele răspunsului la epidemii şi la
3.Asigurarea de matrici pentru următorii paşi probabili.
materialele de educaţie referitoare la 3.Asigurarea pregătirii pentru
generalităţile problemelor de sănătate. autoprotecţie.
4. Asigurarea actualizării regulate Toate ţările
a informaţiilor referitoare la efectivitatea 1.Actualizarea informaţiilor autorităţilor
41
măsurilor recomandate. naţionale şi a altor organizaţii
partenere/responsabili şi a publicului
referitoare la situaţia epidemiologică internă
şi cea internaţională şi a caracteristicilor
cunoscute a îmbolnăvirii.
3. În colaborare cu organizaţiile
partenere actualizaţi mesajele de
comunicaţii.
4.Întocmirea unor materiale de
educaţie pentru protecţia generală a sănătăţii
cum ar fi ghidurile pentru aplicaţiile naţionale
şi locale.
5.Eesublinierea măsurilor de control a
infecţiilor din comunităţi, facilităţi de îngrijiri
de sănătate, şi a celor de îngrijiri pe termen
lung.

Perioada de alertă pandemică Faza 5- Scopul

determinant
Maximizarea eforturilor de a combate sau întârzia răspândirea, pentru a
evita pe cât posibil o pandemie şi de a câştiga timp pentru punerea în aplicare a
măsurilor de răspuns la o pandemie.
Perioada de alertă pandemică Faza 5- Planificare şi
coordonare
OBIECTIVE ALE OMS OBIECTIVE NAŢIONALE
1. Coordonarea eforturilor de a 1. Coordonarea eforturilor de a
întârzia sau posibil de a evita o întârzia sau posibil de a evita o pandemie.
pandemie.

ACŢIUNI ALE OMS ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR

NAŢIONALE
1.Coordonarea eforturilor globale Ţările afectate
de a reduce impactul îmbolnăvirii din 1.Dacă este nevoie desemnarea uni
focare iniţiale şi prin asta de a combate statut special pentru ariile afectate în scopul
sau a întârzia răspândirea infecţiei. de a se facilita intervenţia (cum ar fi
2.Coordonarea evaluării continue declararea stării de urgenţă).
a intervenţiilor. 2.Asistarea evaluării continue a
3.Finalizarea pregătirilor pentru o intervenţiilor.
pandemie iminentă, inclusiv organizarea 3.Finalizarea pregătirilor pentru o
internă şi capacitatea pe moment de pandemie iminentă inclusiv activarea
încadrare cu personal. aranjamentelor organizaţionale interne (în
4. Identificarea nevoilor şi cadrul sistemului de comandă şi control) şi a
încurajarea asistenţei internaţionale către capacităţii momentane de încadrare a
ţările sărace în resurse. personalului.
5. Activarea planului de urgenţă al 4.Ajustarea, şi maximizarea
OMS. ef0orturilor şi a resurselor pentru a reduce
42
 impactul îmbolnăvirii şi de a combate sau
întârzia răspândirea infecţiei.

Perioada de alertă pandemică Faza 5 – Monitorizarea şi

evaluarea situaţiei
OBIECTIVE ALE OMS OBIECTIVE NAŢIONALE
1. Determinarea riscului de 1. Stabilirea riscului de pandemie şi
pandemie şi răspândire a îmbolnăvirii. excluderea răspândirii către alte ţări/regiuni
2.Actualizarea descrierii pe măsură ce se produce.
elementelor epidemiologice, virusologice 2.Stabilirea şi monitorizarea
şi clinice ale îmbolnăvirii şi a surselor resurselor de sănătate publică cerute pentru
posibile şi răspândirea acestor informaţii răspunsul la pandemie.
după cum este nevoie pentru
supraveghere şi a măsurilor de control.
3.Asigurarea ghidării asupra
monitorizării naţionale a nevoilor
sistemului de îngrijiri de sănătate.

ACŢIUNI ALE OMS ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR

1.Coordonarea evaluării extinderii
transmisibilităţii de la om la om în
colaborare cu partenerii.
2.Promovarea intensificării
supravegherii îmbolnăvirii în ţările încă
neafectate la maximum posibil.
3.Sprijinirea Membrilor afectaţi cât
mai mult posibil în confirmarea
răspândirii infecţiilor umane şi evaluarea
situaţiei epidemiologice.
4.Revizuirea şi ajustarea definirii
cazurilor şi a ghidurilor necesare.
5. Facilitarea raportării creşterii
răspândirii şi a altor date epidemiologice
de către autorităţile naţionale prin
mijloace adecvate.
6.Accelerarea şi întărirea
monitorizării situaţiei şi a activităţilor de
evaluare în perioada de alertă
pandemică, Faza 4, la maximum.
7.Promovarea monitorizării
nevoilor pentru îngrijirile de sănătate şi a
facilităţilor din ţările afectate.
8.Previzionaţi tendinţele primului
val pandemic (regiuni afectate, grupuri
de risc, nevoile de resurse de îngrijire a
sănătăţii impact, etc.).
NAŢIONALE
Ţări afectate
1.Activităţi de extindere şi ajustare a
Fazei 4 către intensitatea maximă.
2.Raportaţi răspândirea crescută prin
mijloace adecvate, inclusiv prin revizuirea
Reglementărilor Internaţionale de Sănătate
ca o urgenţă de sănătate publică de interes
internaţional (PHEIC).
3.Punerea în aplicare a monitorizării
în timp real a resurselor esenţiale (materiale
medicale, medicamente, infrastructuri,
vaccinuri, capacităţi spitaliceşti, resurse
umane, etc.).
4. Desfăşurarea unei supravegheri
întărite pentru îmbolnăvirile respiratorii prin
cercetări active (telefonice sau prin
chestionare).
5.Ajustarea previziunilor asupra
impactului probabil atât al răspândirii
infecţiilor cât şi a măsurilor de control.
6.Evaluarea impactului măsurilor de
combatere la momentul respectiv în scopul
de a permite o reajustare dacă este
necesară, răspândirea datelor obţinute în
comunitatea internaţională pentru a permite
actualizarea ghidurilor/recomandărilor
naţionale şi internaţionale.
43

Perioada de alertă pandemică Faza 5 – Prevenire şi
combatere
OBIECTIVE ALE OMS
1. Mobilizarea şi direcţionarea
resurselor globale pentru a combatere/întârziere a transmiterii virusului
combate/controla epidemia.
2. Coordonarea eforturilor de
limitare a morbidităţii şi mortalităţii.
3. Evaluarea impactului măsurilor
de control.
ACŢIUNI ALE OMS
Intervenţii de sănătate publică
1.La fel cu acelea din faza 4.
2.Colaborarea la maximum posibil
cu autorităţile naţionale în distribuirea
materialelor de control al infecţiilor către
facilităţile de îngrijire a sănătăţii
asigurând îngrijirea pentru cazurile
umane, în special dacă aceste materiale
sunt din stocurile globale.
Antiviralele
1. La fel cu acelea din faza 4.
2. Colaborarea la maximum
posibil cu autorităţile naţionale în
administrarea şi evaluarea profilaxiei
antivirale ţintite către contacţii strânşi ai
cazurilor în special dacă este folosit
stocul global.
Vaccinurile
7.Monitorizarea dezvoltării rezistenţei
la antivirale.
Ţări neafectate
1.Întărirea măsurilor de supraveghere
la intensitata maximă.
OBIECTIVE NAŢIONALE
1. Depunerea unor eforturi masive de
de la om la om şi a debutului pandemiei.
2. Limitarea morbidităţii şi mortalităţii
asociate cu infecţiile umane curente.
3. Evaluarea potenţialului de folosire a
antiviralelor în perioada pandemică.
4. Sprijinirea eforturilor de pregătire
pentru producerea pe scară largă a
vaccinurilor pandemice licenţierea şi
pregătirea pentru distribuirea acestora pe
măsură ce devine disponibil.
5. Câştigarea experienţei precoce în
folosirea vaccinurilor pandemice în condiţii
de teren (dacă studiile pe loturi clinice sunt
disponibile).
ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR
NAŢIONALE
Ţările cu cazuri
1. Punerea în aplicare a intervenţiilor
identificate în cursul planificării de urgenţă şi
a noilor ghiduri asigurate de OMS.
2.Luarea în
considerare/reconsiderarea folosirii
antiviralelor pentru tratamentul precoce al
cazurilor (eventual schimbarea priorităţilor
dacă este necesar).
3.Evaluarea/reevaluarea eficacităţii şi
fezabilităţii profilaxiei în scopul încercării de a
limita epidemiile. Stabilirea populaţiei ţintă;
dacă intervenţia este agreată, punerea ei în
aplicare ca o măsură de urgenţă; evaluarea
impactului.
4.Luarea în considerare a distribuirii
prototipului vaccinului pandemic dacă este
disponibil.
44
 1. Promovarea producerii Ţările fără cazuri
prototipurilor vaccinale cum ar fi prin 1.Reevaluarea nevoii de a distribui
coordonarea studiilor clinice, dacă nu s- stocul curent de antivirale către nivelul
au efectuat în faza 2. local/regional pentru a facilita punerea în
2. Stabilirea schimburilor continue aplicare rapidă a strategiei antivirale (dacă
de informaţii cu producătorii de vaccinuri aceasta devine necesară).
pentru pregătirea pentru o producţie pe 2.Luarea în considerare a rezultatelor
scară largă a vaccinurilor pandemice. şi a lecţiilor învăţate din folosirea în ţările cu
3.Asigurarea ghidării autorităţilor cazuri şi modificarea strategiei antivirale
naţionale în pregătirea şi desfăşurarea (dacă este necesar).
unor campanii ţintite de vaccinare 3.Dacă există înţelegeri cu
implicând persoane din comunităţile producătorii, luaţi în considerare
afectate, dacă vaccinul pandemic este recomandarea încetării producţiei de
disponibil. vaccinuri sezoniere şi iniţierea producerii pe
scară largă a vaccinurilor pandemice.
4.Planificaţi distribuirea vaccinurilor
pentru campaniile de vaccinare în masă
(cum ar fi problemele de
educaţie/responsabilitate legală) atunci când
vaccinul devine disponibil.
5. Ajustaţi lista de priorităţi a
persoanelor care trebuiesc vaccinate (dacă
este necesar) dacă vaccinul a fost produs
Toate ţările
1.Activarea procedurilor de urgenţă
pentru licenţierea rapidă şi folosirea
vaccinului pandemic (Toate ţările ).
2. Luarea în considerare a alocării
vaccinului pentru intervenţiile bazate pe
populaţie ŞI destinate să limiteze infecţia în
cadrul ariilor curent afectate.
3. Luarea în considerare a punerii în
aplicare a strategiei de vaccinare pandemică
indicată în, perioada pandemică.
Perioada de alertă pandemică Faza 5 -Răspunsul
Sistemului de Sănătate
OBIECTIVE ALE OMS OBIECTIVE NAŢIONALE
1. Promovarea eforturilor 1.Asigurarea că sistemele de sănătate
autorităţilor naţionale de folosire optimă a sunt gata să execute un răspuns tip şi să
capacităţilor de îngrijiri de sănătate dacă pună în aplicare modificările în triaj şi
apar cazuri suplimentare inclusiv priorităţile de tratament şi că aceste acţiuni
asigurarea de ghiduri asupra triajului se produc pe cât de rapid este posibil pe
clinic, tratament şi proceduri de control a măsură ce ţara devine afectată.
infecţiilor. 2.Prevenirea transmiterii nosocomiale
2.Asigurarea ghidării asupra şi menţinerea biosecurităţii.
manipulării adecvate a probelor, inclusiv
biosecuritatea şi problemele de
siguranţă.

45
 ACŢIUNI ALE OMS ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR
NAŢIONALE
1. Coordonarea răspunsului Ţările afectate
internaţional cu alte organizaţii 1. Mobilizarea completă a serviciilor
internaţionale. de sănătate şi punerea în aplicare completă
2. Asigurarea ghidării către a planurilor de urgenţă în ariile afectate,
autorităţile naţionale în asistarea inclusiv coordonarea cu alte sectoare de
clinicienilor în recunoaşterea, urgenţă.
diagnosticul şi raportarea cazurilor. 2.Începerea aranjamentelor de triaj şi
3.Asigurarea ghidării către a altor proceduri de urgenţă pentru folosirea
autorităţile naţionale pentru optimizarea eficientă a facilităţilor de îngrijiri de sănătate.
folosirii facilităţilor sărace (triajul, 3. Punerea în aplicare completă a
ghidurile clinice modificate, ghidurile planurilor de urgenţă pentru trimiterea
spitaliceşti modificate, etc.). lucrătorilor de îngrijiri de sănătate.
4.Asigurarepentru ţările membre a 4. Asigurarea acordării atenţiei către
modelurilor actualizate pentru îngrijirile sănătate şi a altor nevoi a persoanelor aflate
alternative şi a serviciilor de îngrijire non- în carantină.
gripă. 5. Aranjarea unor resurse adiţionale
umane şi materiale şi a mijloacelor
alternative de furnizare a îngrijirilor de
sănătate bazate pe prevederea nevoilor şi a
planurilor de urgenţă.
6.Punerea în aplicare a procedurilor
de management a cadavrelor.
7. Pregătirea lucrătorilor din sănătate
pentru o potenţială schimbare a politicii
referitoare la antiviralele pentru expunerile
ocupaţionale (trecerea de la profilaxie la
tratamentul precoce).
Ţările neafectate
1. Activarea comitetelor
coordonatoare ale urgenţelor (naţionale,
regionale sau altele) pentru sistemul de
sănătate.
2. Asigurarea pentru furnizorii de
îngrijiri de sănătate publici şi privaţi a
definiţiilor actualizate a cazurilor,
protocoalelor şi algoritmurilor de descoperire
a cazurilor, management, control, al
infecţiilor şi supraveghere.
3. Explorarea căilor de a asigura
medicamente şi îngrijiri de sănătate gratuite
(sau acoperite de asigurare) pentru pacienţi
şi sistemele de îngrijiri de sănătate, pentru a
încuraja raportarea şi înrolarea promptă.
4. Evaluarea capacităţii pentru
controlul infecţiei pentru pacienţii bolnavi şi
punerea în aplicare a controlului infecţiilor în
46

Perioada de alertă pandemică Faza 5 — Comunicaţii
OBIECTIVE ALE OMS
1. Pregătirea autorităţilor naţionale
şi a altor parteneri ca şi a publicului
pentru o probabilă progresiune rapidă a
evenimentelor, a aplicării unor măsuri
suplimentare de urgenţă şi a distrugerilor
vieţii normale.
2. Asigurarea răspândirii rapide a
informaţiilor adecvate pentru autorităţile
de sănătate a altor parteneri şi a
publicului cu informaţii despre ce se
cunoaşte şi ce nu se cunoaşte încă.
ACŢIUNI ALE OMS
1. Actualizarea pentru autorităţile
naţionale, alţi parteneri şi responsabili şi
a publicului a situaţiei globale, a
tendinţelor, caracteristicilor
epidemiologice şi a măsurilor
recomandate.
2. Continuarea lucrului cu
partenerii pentru promovarea unor
mesaje consistente.
3.Explicarea importanţei
respectării măsurilor recomandate în
ciuda limitărilor posibile şi a intervenţiilor
care ar putea fi modificate sau puse în
aplicare în cursul unei pandemii.
concordanţă cu ghidurile OMS.
5. Revizuirea planurilor de urgenţă
relevante pentru răspunsul sistemului de
sănătate la toate nivelurile cu o atenţie
specială pentru aranjamentele de capacitate
momentană.
6. Testarea procedurilor şi a lanţurilor
de comandă şi altor aranjamente de lucru în
pandemie pentru a se asigura că
funcţionează.
7.Pregătirea lucrătorilor din îngrijirile
de sănătate pentru a detecta/identifica
cazurile şi focarele.
OBIECTIVE NAŢIONALE
1. Pregătirea publicului pentru o
progresiune probabil rapidă a evenimentelor,
a măsurilor de urgenţă suplimentare şi a
distrugerii vieţii normale.
2. Asigurarea rapidei răspândiri a unor
informaţii adecvate în rândul autorităţilor de
sănătate, a altor departamente
guvernamentale adecvate şi a altor
parteneri, cu informaţii despre ce se
cunoaşte şi ce nu se cunoaşte încă.
ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR
NAŢIONALE
1. Redefinirea mesajelor cheie;
aranjarea unor aşteptări publice rezonabile;
sublinierea nevoii de respectare a măsurilor
de sănătate publică în ciuda posibilelor lor
limite.
2. Folosirea ultimei”ferestre de
oportunitate” pentru revizuirea strategiilor de
comunicare şi a sistemelor de anticipare a
unei iminente pandemii.
3. Informarea publicului asupra
intervenţiilor care ar putea fi modificate sau
puse în aplicare în cursul unei pandemii cum
ar fi prioritizarea serviciilor de îngrijiri de
sănătate şi a materialelor, restricţiilor de
călătorie, lipsurilor de comodităţi de bază ,
etc.
47
 PERIOADA PANDEMICĂ
Intensitatea activităţilor dintr-o ţară vor depinde larg dacă sunt sau nu cazuri în
respectiva ţară. Eventuala apariţie a cazurilor în toate ţările este considerată virtual ca
inevitabilă.
Ţările afectate pot urma recomandările prezentate mai jos. Ţările neafectate
trebuie să se pregătească pentru a pune în aplicare rapid aceste recomandări în special
dacă ele au legături extinse de comerţ şi călătorii cu ţările afectate.

Perioada pandemică , Faza 6- Scopul determinant

Reducerea impactului pandemiei.
Perioada pandemică , Faza 6 –Planificare şi coordonare
OBIECTIVE ALE OMS
1. Asigurarea educarea conducerii
globale şi a coordonării pentru reducerea
morbidităţii şi mortalităţii; a prezervării
eficienţei sistemului de îngrijiri de
sănătate; a reducerii impactului societal
şi a celui economic al unei pandemii.
2. Promovarea accesului raţional
la resursele finite, inclusiv de vaccinuri şi
alte materiale farmaceutice (când sunt
disponibile).
3.Sprijinirea evaluării eficacităţii
răspunsurilor specifice şi a intervenţiilor.
4. Stabilirea şi menţinerea
încrederii în toate agenţiile şi organizaţiile
şi a publicului printr- o aplecare către
transparenţă şi acţiuni credibile.
5. Extragerea lecţiilor de învăţat
din răspunsurile continue la pandemii în
scopul îmbunătăţirii strategiilor de
răspuns şi a informa viitoarea planificare.
OBIECTIVE NAŢIONALE
1.Asigurarea conducerii şi coordonării
resurselor multisectoriale care vor: minimiza
morbiditatea şi mortalitatea; prezerva
eficacitatea sistemului de îngrijiri de
sănătate; minimiza distrugera societală şi
minimiza impactul economic al unei
pandemii.
2.Asigurarea accesului raţional la
resursele naţionale finite inclusiv materialele
farmaceutice şi (dacă sunt disponibile) a
vaccinurilor.
3. Evaluarea eficacităţii răspunsurilor
şi a intervenţiilor specifice.
4. Stabilirea şi menţinerea încrederii
în toate agenţiilor şi organizaţiile şi a
publicului prin aplecarea către transparenţă
şi acţiuni credibile.
5. Extragerea lecţiilor de învăţat
din răspunsurile continue la pandemii în
scopul îmbunătăţirii strategiilor de răspuns şi
a informa viitoarea planificare.

ACŢIUNI ALE OMS ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR

1.Stabilirea unui centru OMS de
informare şi de coordonare pentru gripa
pandemică.
2.Interacţiunea cu organizaţiile şi
agenţiile internaţionale din sectorul şi din
afara sectorului de sănătate pentru
coordonarea acţiunilro.
3.Coordonarea continuă a întocmirii
NAŢIONALE
Ţările încă neafectate
1. Activarea comitetelor de criză şi a
comenzii şi controlului naţional al operaţiunilor
de urgenţă(dacă nu s-a făcut încă).
2.Finalizarea ajustărilor ghidurilor şi
recomandărilor oficiale.
3.Asigurarea ghidării către autorităţile
locale din toate sectoarele asupra punerii în
48
de ghiduri.
4.Asigurarea ghidării către autoritîţile
naţionale asupra punerii în aplicare şi a
evaluării intervenţiilor şi a impactului
acestora.
5.Indetificarea nevoii şi promovarea
asigurării de resurse şi alt sprijin care poate
fi necesar în ţările afectate sever.
6.Facilitarea dezvoltării consensului
asupra lecţiilor învăţate pentru imediata lor
aplicare ca şi pentru nevoile ulterioare.
Perioada pandemică , Faza 6 – Monitorizarea şi
evaluarea situaţiei
OBIECTIVE ALE OMS
1. Monitorizarea datelor
epidemiologice, virusologice şi clinice şi
a cursului impactului pandemiei la nivel
global, în scopul prevederii tendinţelor şi
optimizarea folosirii resurselor finite.
2. Evaluarea eficacităţii
intervenţiilor folosite până la momentul
respectiv pentru a ghida viitoarele
acţiuni.
aplicare şi evaluarea intervenţiilor propuse.
Ţările afectate
1. Punerea în aplicare a tuturor
elementelor din planul naţional pentru pandemie,
inclusiv coordonarea răspunsului şi aplicarea
intervenţiilor specifice.
2. Evaluarea şi publicarea impactului
naţional curent şi cumulat.
3. Luarea în considerare a aplicării
puterilor de urgenţă.
Reducerea (sfârşitul pandemiei sau
între valurile pandemice)
2.Declararea sfârşitului operaţiunilor de
comandă şi control, a stării de urgenţă, etc.
3.Sprijinirea reclădirii serviciilor esenţiale ,
inclusiv rotarea odihnei şi a recuperării pentru
personal.
4.Revizuirea planului naţional pe baza
experienţei câştigate.
5.Rezolvarea impactului psihologic.
6.Recunoaţterea contribuţiilor tuturor
responsabililor (inclusiv a publicului) şi a
personalului esenţial în lupta împotriva bolii.
7.Luarea în considerare a oferirii
asistenţei către ţările rămase cu activităţi
continue de răspândire.
OBIECTIVE NAŢIONALE
1. Monitorizarea datelor
epidemiologice, virusologice şi clinice şi a
cursului impactului pandemiei la nivel global,
în scopul prevederii tendinţelor şi
optimizarea folosirii resurselor finite.
2. Evaluarea eficacităţii intervenţiilor
folosite până la momentul respectiv pentru a
ghida viitoarele acţiuni.

ACŢIUNI ALE OMS ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR

NAŢIONALE
1.Coordonarea supravegherii Ţări încă neafectate
globale a tulpinilor. 1.Întărirea supravegherii întărite a
2.Monitorizarea îmbolnăvirii şi măsurilor ca în faza 5 (ţările neafectate).
ajustarea definiţiei cazurilor. 2.Monitorizarea situaţiei globale
3.Coordonarea monitorizării (vaccinuri/disponibilizarea antiviralelor,
recomandări de bune practici, etc.).
pentru posibilele modificări în aspectele
3.Estimarea impactului vaccinării şi a
epidemiologice, clinice şi virusologice ale programelor de administrare a antiviralelor
infecţiei inclusiv rezistenţa la folosite oriunde (siguranţă, eficacitate şi
medicamentele antivirale. rezistenţă antivirală).

49
 4.Coordonarea şi/sau facilitarea
evaluării impactului global (morbiditate,
mortalitate).
5.Asistarea raportării naţionale a
impactului naţional estimat şi facilitarea
monitorizării situaţiei globale (răspândire
globală, tendinţe naţionale).
6. Încurajarea pregătirii de
previzionări ale următoarelor valuri (noi
regiuni afectate, grupuri de risc, resurse
de îngrijiri de sănătate, etc.).
7. Revizuirea lecţiilor învăţate şi
operarea ajustărilor în ghidurile de
supraveghere şi instrumentele pentru
ţări.
Ţările afectate
1. Monitorizarea răspândirii geografice a
îmbolnăvirii din momentul primei
introduceri/primei detecţii.
2. Folosirea supravegherii întărite şi a
bazei de date de management a cazurilor pentru
identificarea cazurilor/contacţilor iniţiali şi
marcarea răspândirii iniţiale geografice.
3.Monitorizarea şi evaluarea impactului
naţional (morbiditate, mortalitate, absenteismul
de la locul de muncă, regiuni afectate, grupuri de
risc afectate, disponibilitate a lucrătorilor de
îngrijiri de sănătate, disponibilitatea lucrătorilor
esenţiali, materiale pentru îngrijirea sănătăţii,
ocuparea paturilor/disponibilitate, presiuni pe
internare, folosirea facilităţilor alternative,
capacitatea serviciilor mortuare, etc.).
5.Evaluarea nevoilor de măsuri de
urgenţă, cum ar fi procedurile de înhumare de
urgenţă, folosirea puterilor legale pentru
menţinerea serviciilor esenţiale.
6.Dacă sunt suficiente resurse,
prevederea tendinţelor (cursul pandemiei) şi
impactul economic.
7.Evaluarea administrării şi impactul
tratamentelor şi a contramăsurilor, inclusiv
eficacitatea vaccinurilor/antiviralelor şi
securitatea şi apariţia rezistenţei antivirale;
intervenţiile non-farmaceutice; etc.
8. Pe măsura intensificării activităţii şi a
creşte mult răspândirea, ajustarea supravegherii
(cum ar fi reducerea supravegherii virusologice,
întreruperea folosirii bazei de date pentru
managementul cazurilor) şi ajustarea definiţiei
cazurilor pentru a reflecta creşterea certitudinii
diagnosticelor clinice în absenţa confirmării
virusologice; trecerea pe agregarea datelor din
colectarea datelor asupra morbidităţii şi
mortalităţii. Menţinerea unei supravegheri
virusologice suficiente pentru detectarea driftului
antigenic.
Reducere activităţilor (sfârşitul
pandemiei sau între valuri)
1.Avaluarea nevoilor de resurse pentru
valurile următoare dacă apar.
2.Identificarea celor mai eficiente măsuri
de supraveghere şi control pentru următoarele
valuri pandemice.
3.Raportarea stării curente prin
mecanismele internaţionale adecvate.
4.Revizuirea lecţiilor învăţate.
5.Reinstalarea supravegherii întărite
pentru detectarea precoce a următoarelor valuri.
6.Răspândirea experienţei câştigate în
50

Perioada pandemică , Faza 6 – Prevenire şi combatere
OBIECTIVE ALE OMS
1. Reducerea impactului în ţările
afectate.
2. Evaluarea şi actualizarea
intervenţiilor recomandate.
3.Promovarea producţiei maxime
şi a folosirii raţionale a medicamentelor şi
a antiviralelor.
comunitatea internaţională (lecţiile învăţate).
OBIECTIVE NAŢIONALE
1. Combaterea sau întârzierea
răspândirii folosind intervenţii de sănătate
publică prin limitarea distrugerilor societale.
2. Minimizarea morbidităţii şi a
mortalităţii prin folosirea raţională a
medicamentelor disponibile, a vaccinurilor şi
a antiviralelor.
51
 ACŢIUNI ALE OMS
Intervenţii de sănătate publică
1. Reiterarea măsurilor adecvate
şi a celor inadecvate pentru ţările
afectate şi cele neafectate (Anexa 7).
2. Susţinerea ca organizaţiile
adecvate internaţionale şi asociaţiile ca şi
companiile de transport să pună în
aplicare măsurile standard pentru
călătorii de la bordul mijloacelor
internaţionale de transport în
concordanţă cu noua fază.
3. Coordonarea şi facilitarea
evaluării intervenţiilor şi actualizarea
recomandărilor dacă este nevoie.
Antiviralele
1. Coordonarea evaluării
susceptibilităţii antiviralelor, eficacităţii şi
siguranţei folosirii lor.
2. Actualizarea ghidurilor asupra
folosirii optime a agenţilor disponibili.
Vaccinurile
1. Recomandarea/actualizarea
compoziţiei vaccinurilor pandemice.
2. Încurajarea producţiei de
vaccinuri pandemice.
3.Asigurarea ghidurilor actualizate
pentru autorităţile naţionale în vederea
executării campaniilor ţintite de vaccinări.
4.Recomandarea tulpinilor care să
fie introduse în vaccinuri, în special dacă
tulpinile nepandemice mai sunt în
circulaţie.
ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR
NAŢIONALE
Pe cât de rapid posibil (indiferent
de extinderea activităţii bolii)
1. Punerea în aplicare a planurilor de
procurare a vaccinurilor pandemice;
actualizarea recomandărilor de vaccinuri ; re-
evaluarea dozelor şi a schemelor de
administrare bazate pe datele disponibile şi a
recomandărilor OMS; planificarea logisticii
de distribuire, pe cât de rapid posibil
(indiferent de extinderea activităţii bolii).
2.Punerea în aplicare cât mai rapid
posibil a programelor de vaccinare
pandemică pe măsură ce
resursele/disponibilitatea o permite;
evaluarea siguranţei şi a eficacităţii;
monitorizarea aprovizionării.
Ţările încă neafectate
1. Punerea în aplicare a intervenţiilor
de sănătate publică adecvate identificate în
cursul planificării de urgenţă şi luarea în
considerare a noilor ghiduri asigurate de
către OMS.
2. Revizuirea/actualizarea
recomandărilor pentru folosirea antiviralelor
bazate pe: datele ce apar în ţările afectate;
studii clinice; probe ale rezistenţei;
schimbările recomandărilor OMS;
disponibilitate şi resurse.
3. Punerea în aplicare a unui plan de
distribuţie; monitorizarea distribuirii;
pregătirea pentru a contribui la evaluarea
siguranţei şi a eficacităţii.
Ţările afectate
1. Punerea în aplicare a intervenţiilor
de sănătate publică identificate în cursul
planificării de urgenţă şi luarea în
considerare a noilor ghiduri asigurate de
OMS.
2. Când este posibil, evaluarea
eficacităţii acestor măsuri.
3. Reevaluarea folosirii antiviralelor
bazată pe studii clinice, probele de
rezistenţă, schimbarea recomandărilor OMS
şi a disponibilităţii.
Reducere (sfârşitul pandemiei sau
între valuri)
1.Revizuirea eficacităţii tratamentelor
52
 şi a contramăsurilor; actualizarea ghidurilor,
protocoalelor şi algoritmurilor.
2. Evaluarea eficacităţii antivirale,
siguranţei şi a datelor de rezistenţă;
revizuirea/actualizarea ghidurilor dacă este
necesar; evaluarea aprovizionării pentru
următoarele valuri.
3. Evaluarea acoperirii vaccinale la
moment dat, eficacitatea şi siguranţa;
revizuirea/actualizarea ghidurilor dacă este
necesar; începerea vaccinării persoanelor
încă neimunizate în conformitate cu
planurile, priorităţile şi disponibilitatea; luarea
în considerare a încorporării tulpinilor
pandemice în vaccinurile sezoniere.
Perioada pandemică , Faza 6 – Răspunsul Sistemului de
Sănătate
OBIECTIVE ALE OMS OBIECTIVE NAŢIONALE
1, Asigurarea ghidării asupra 1.Optimizarea îngrijirilor pacienţilor în
căilor de optimizare a îngrijirilor condiţiile resurselor limitate.
pacienţilor în condiţiile resurselor 2.Reducerea impactului general al
limitate. pandemiei (morbiditate şi mortalitate).
3. Managementul cererilor asupra
sistemelor de sănătate pentru a maximiza
sustenabilitatea răspunsului.

ACŢIUNI ALE OMS ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR

NAŢIONALE
1. Coordonarea răspunsului Ţările încă neafectate
internaţional cu alte organizaţii 1. Menţinerea funcţionalităţii complete a
internaţionale. aranjamentelor de coordonare şi a lanţurilor de
2. Asigurarea şi actualizarea comandă şi control pentru sistemele de sănătate.
modelelor de algoritmuri pentru triajul 2. Menţinerea definiţiei cazurilor ,
protocoalelor şi a algoritmurilor pentru
cazurilor de gripă şi non-gripă.
managementul detectării cazurilor (inclusiv
3. Actualizarea ghidurilor folosirea adecvată a antibioticelor pentru tratarea
asupra auto-îngrijirilor. infecţiilor bacteriene suspectate), controlul
4. Facilitarea aranjamentelor infecţiilor şi a actualizării supravegherii în
de ajutor între ţări în concordanţă cu concordanţă cu ultimele ghiduri ale OMS.
stabilirea fazelor pandemiei, inclusiv 3. Menţinerea vigilenţei lucrătorilor din
mobilizarea lucrătorilor de sănătate sănătate pentru debutul cazurilor şi a focarelor.
imunizaţi. 4. Explorarea căilor de a asigura îngrijirile
5. Utilizarea reţelelor clinice de sănătate şi medicamentele gratuite (sau
existente pentru revizuirea informaţiilor acoperite de asigurare) pentru pacient şi sistemul
clinice şi a eficacităţii şi siguranţei de îngrijiri de sănătate, pentru a încuraja
raportarea promptă şi recunoaşterea debutului
intervenţiilor clinice, avizarea asupra
unei activităţi pandemice.
lipsurilor de cunoştinţe, nevoile de 5. Menţinerea capacităţii pentru controlul
cercetare. infecţiilor pentru pacienţii bolnavi şi punerea în
53
aplicare a controlului infecţiilor în conformitate cu
ultimele ghiduri ale OMS; menţinerea
competenţei personalului în folosirea
echipamentelor de protecţie individuală
(exerciţii).
6. Revizuirea planurilor relevante pentru
răspunsul sistemului de sănătate la toate
nivelurile începând cu cea mai mică unitate
funcţională de sănătate; menţinerea
aranjamentelor de capacitate momentană;
pregătirea pentru o trecere iminentă la
aranjamentele de muncă în pandemiei.
Ţările afectate
1. Punerea în aplicare a planurilor de
urgenţă pentru pandemii pentru sistemele de
sănătate şi a serviciilor esenţiale, la nivelurile
naţional şi local unde sunt afectate;
monitorizarea stării sistemelor de sănătate;
ajustarea sistemului de triaj dacă este necesar;
trimiterea unor forţe suplimentare de muncă şi a
voluntarilor; asigurarea sprijinului de personal;
asigurarea sprijinului medical şi non-medical
pentru oamenii bolnavi în locuri alternative
(îngrjiri în afara sistemului de sănătate) facilităţi
dacă este nevoie; asigurarea de sprijin
social/psihologic pentru lucrătorii din sănătate,
victime şi comunităţi.
2. Dacă resursele o permit, colectarea
datelor disponibile asupra eficacităţii şi a
siguranţei intervenţiilor clinice şi răspândirea lor
către ţările încă neafectate şi către OMS.
3. Punerea în aplicare a campaniilor
de vaccinare în funcţie de priorităţi în
conformitate cu planurile şi cu disponibilitatea.
4. Dacă resursele o permit,
colectarea datelor disponibile asupra eficacităţii
şi a siguranţei intervenţiilor clinice şi răspândirea
lor către OMS
Terminarea (finalul pandemiei sau între
valurile pandemice)
1. Asigurarea că personalul supra solicitat
are oportunitatea de a se odihni şi de a se
recupera.
2.Restocarea medicamentelor şi a
materialelor; serviciilor şi reînnoirea
echipamentelor esenţiale.
3.Revederea/revizuirea planurilor în
anticiparea unui val care urmează.
4.Sprijinirea reconstrucţiei serviciilor
esenţiale.
5.Ajsutarea definiţiei cazurilor,
protocoalelor şi a algoritmurilor.
6.Continuarea programelor de vaccinare
în conformitate cu planurile, ordinea de prioritate
54

Perioada pandemică , Faza 6 - Comunicaţii
OBIECTIVE ALE OMS OBIECTIVE ALE AUTORIT[
1. Răspândirea rapidă a 1. Asigurarea accesului publicului la
informaţiilor adecvate către autorităţile
de sănătate, alţi parteneri şi public.
2. Servirea ca punct global
oficial şi sursă pentru informaţii credibile
legate de pandemie.
ACŢIUNI ALE OMS
1.Informarea regulată a Ţările încă neafectate
organizaţiilor internaţionale, autorităţilor
naţionale a altor parteneri şi responsabili
şi a publicului asupra situaţiei.
2.Punerea în aplicare şi
menţinerea unei capacităţi pentru
îndeplinirea aşteptărilor de cereri de
informaţii internaţionale.
3.Colaborarea cu partenerii pentru
promovarea unor mesaje consistente.
4.Evaluarea răspunsului de
comunicaţii în cursul fazelor precedente;
revizuiţi lecţiile învăţate.
şi disponibilitatea.
sursele oficiale naţionale actualizate regulat şi la
punctele focale de informaţii credibile şi
consistente legate de pandemie.
2. Menţinerea deschisă a canalelor
accesibile pentru avize către public pe subiecte
specifice (cum ar fi călătoriile, adunările sociale,
etc.)
3. Realizarea acceptării de către public şi
a sprijinului pentru răspunsul naţional şi a
măsurilor de urgenţă.
4. Asigurarea răspândirii rapide a
informaţiilor referitoare la progresul pandemiei
către autorităţile de sănătate, alte departamente
guvernamentale adecvate şi alţi parteneri.
ACŢIUNI ALE AUTORITĂŢILOR
NAŢIONALE
1.Informarea, mass media, publicului,
partenerilor profesionali şi a altor responsabili
asupra progresiunii pandemiei în ţările afectate;
pregătiţi audienţa pentru debutul iminent al
activităţii pandemice.
2.Redefinirea mesajelor cheie;
îndeplinirea aşteptărilor rezonabile ale publicului;
sublinierea nevoii de a îndeplini măsurile de
sănătate publică în ciuda posibilelor lor limitări.
3.Utilizarea ultimei ”ferestre de
oportunitate” pentru a rafina strategiile de
comunicaţii şi sistemele în anticiparea unei
iminente pandemii.
4.Informarea publicului asupra
intervenţiilor care pot fi modificate sau aplicate în
cursul unei pandemii, cum ar fi: prioritizarea
serviciilor de îngrijiri de sănătate şi a materialelor,
restricţiile de călătorie, lipsurile de comodităţi de
bază, etc.
Toate ţările
1. Menţinerea capacităţii de satisfacere a
cererilor aşteptate de informaţii domestice şi
internaţionale.
2. Activarea tuturor elementelor planului
de comunicaţii.
3.Luarea la cunoştinţă a anxietăţii publice,
suferinţelor şi a stressului cauzat de pandemie.
55
 4.Auditaţi beneficiile activităţilor de
comunicaţii pentru a rafina răspunsul curent şi a
informa despre planificarea pentru viitoarele
pandemii.
Terminarea (sfârşitul unei pandemii
sau între valuri)
1.Evaluarea răspunsului comunicaţiilor în
cursul fazelor precedente; revizuirea lecţiilor
învăţate.
2.Rezolvarea emoţiilor publice după o
pandemie.
3.Avertizarea publicului asupra
incertitudinilor asociate valurilor ulterioare.

ANEXA nr. 1. Recomandările pentru

intervenţiile de sănătate publică non-
farmaceutice
MĂSURILE LA NIVEL NAŢIONAL
(pentru persoanele ce trăiesc sau călătoresc într-o ţară afectată)
Perioada de P Observaţii
MĂSURILE alertă pandemică erioada
pandemic
ă
F F F
aza 3 aza 4 şi 5 aza 6
Informaţiile de Sănătate publică , comunicaţiile
Informaţiile pentru public referitoare la Y Y Y
riscuri şi evitarea acestora (destinate către populaţii
ţintă)
Informaţiile pentru specialişti Y Y Y
Avizul pentru comportamentul igienic Y Y Y
Informaţiile pregătitoare pentru faza Y Y Y
56
următoare
Măsurile pentru reducerea riscului de transmitere a infecţiei de la cazurile de boală
Izolare:
Izolarea cazurilor medii şi severe dacă Y Y Y Este
este adecvat faţă de situaţia locală, asigurarea necesară o
îngrijirilor medicale şi sociale planificare pentru un
număr mare de
cazuri severe
b Trebuie să
Purtarea măştilor
La persoanele simptomatice Y Y Y fie luată în
Persoane expuse, desfăşurarea evaluării considerare logistica
riscurilor luând în considerare; probele de C C C Luarea în
transmitere de la om la om, contactele strânse, considerare a
frecvenţa expunerii Y Y Y recomandărilor
Persoane ce caută îngrijiri (cu îmbolnăviri bazate pe evaluarea
respiratorii) în arii de risc (de aşteptare) riscurilor
Sunt
necesare mai multe
date asupra uzului de
către persoanele
corecte.
Măsurile pentru reducerea riscului de transmitere a infecţiei de către contacţi
Depistarea şi urmărirea contacţilor Y Y N Nu este
fezabilă o dată
pandemia începută.
Carantina voluntară (cum ar fi izolarea la N Y N Carantina
domiciliu) a contacţilor sănătoşi; asigurarea voluntară trebuie de
îngrijirilor medicale şi sociale. asemenea să se
aplice la contacţii
cazurilor cunoscute
ce sunt supuşi
profilaxiei cu
antivirale la care nu
se cunoaşte
eficacitatea.
Auto-monitorizarea sănătăţii şi raportarea Y C N Nerelevantă
cazurilor de îmbolnăvire, dar fără restricţii de pentru contacţii în
mişcare. carantină
Avizarea contacţilor să reducă N N N Nu este
interacţiunea socială R relevantă pentru
contacţii în carantină,
vezi de asemenea şi
măsurile pentru
creşterea distanţei
sociale
Avizarea contacţilor să evite călătoriile N N Y Nerelevantă
către ariile neafectate R pentru contacţii în
carantină. Principiul
precauţionar se va
aplica atunci când
transmiterea de la
om la om nu este clar
dacă se produce,
vezi de asemenea şi
măsurile de călătorie
Asigurarea către contacţi a profilaxiei cu Y Y N Principiul
c măsurilor precoce
antivirale
agresive pentru
evitarea pandemiei
Măsuri de creştere a distanţei sociale
Menţinerea voluntară a persoanelor Măsuri
simptomatice la domiciliu necesare pentru
reducerea riscului de
transmitere la alţi
membrii de familie

57
 Închiderea şcolilor (inclusiv a grădiniţelor Depinde de
şi a instituţiilor superioare) în combinaţie cu alte contextul
măsuri (limitarea activităţilor de după şcoală) epidemiologic- până
pentru a reduce contactul copiilor unde aceste locuri
contribuie la
transmitere.
Măsuri pentru populaţia generală pentru a Luarea în
reduce contactul adulţilor (limitarea muncii considerare în
neesenţiale, închiderea unităţilor descurajarea anumite condiţii-
d extinderea la care
adunărilor populare, spectacole, etc.).
transmiterea într-o
comunitate şi în
locurile de muncă
apare.
Purtarea măştilor în locurile publice Nu se
consideră a fi
eficace, permisă dar
nu este încurajată
Măsurile pentru scăderea intervalului între debutul simptomelor şi izolarea
pacienţilor
Campanii publice pentru încurajarea
autodiagnosticul prompt
Solicitarea ca populaţia (din ariile afectate)
să îşi cerceteze temperatura cel puţi o dată pe zi
Destinarea unor linii telefonice pentru
cazurile febrile care necesită ambulanţă
Stabilirea spitalelor cu un control al
infecţiilor adecvat
Introducerea scanării temperaturii în Nu se
locurile publice bazează efectiv pe
experienţă, necesită
de asemenea acţiuni
individuale sau de
sănătate publică
pentru persoanele
febrile.
Măsuri de dezinfecţie
Spălarea mâinilor Y Y Y
Dezinfecţia în gospodărie a suprafeţelor Y Y Y
potenţial contaminate
Dezinfecţia răspândită a mediului N N N
înconjurător
Dezinfecţia aerului N N N
Măsuri pentru persoanele care intră sau ies dintr-o arie infectată dintr-o
ţară
Evitarea contactului cu mediile de risc Y Y Y
înalt (cum ar fi fermele de păsări sau pieţele de
păsări vii)
Recomandarea renunţării la călătoriile N Y Y Dacă rămân
neesenţiale către ariile infectate arii semnificative ale
ţării neafectate
Restrângerea călătoriilor către şi din ariile N N N Întărirea
afectate e restricţiilor de
călătorie considerate
ca impracticabile de
către majoritatea
ţărilor dar posibil de a
se petrece voluntar
atunci când riscul
este apreciat de către
public.
Cordon sanitar N Y Y Aplicarea
este considerată ca

58
 nepractică.
Dezinfecţia hainelor, pantofilor sau a altor N N N Nerecoman
obiecte ale persoanelor care ies din ariile afectate dată pentru scopurile
de sănătate publică,
dare poate fi
necesară pentru
autorităţile veterinare
pentru a preveni
răspândirea infecţiei
la animale.
MĂSURILE LA NIVEL INTERNAŢIONAL
( măsuri la graniţă pentru persoanele ce intră sau ies dintr-o ţară).
Informaţiile pentru călători :
Nota despre epidemii Y Y Y Mesajele
Recomandarea pentru aceia care Y Y C trebuie să fie
călătoresc în ariile în care există epidemii de gripă corespunzătoare cu
faza. Întrucât o călătorie
aviară, să evite contactul cu fermele de păsări şi cu este o problemă de
pieţele de animale vii. alegere personală,
Recomandarea de a nu folosi căile N Y Y transparenţa trebuie să
internaţionale neesenţiale către ariile afectate fie asigurată în scopul
Recomandarea de a nu folosi căile Vezi măsurile de screening de a permite o decizie
internaţionale din ariile afectate informată. Consecinţele
pentru călător pot
include riscul personal
pentru sănătate şi
efectele economice.
Măsurile la graniţă pentru călătorii internaţionali ce vin sau merg către ariile afectate
Notele de alertă către călătorii în şi din N Y Y OMS
ariile afectate negociază cu
organizaţiile adecvate
(cum ar fi Asociaţia
Internaţională a
Transportatorilor
Aerieni) pentru a
asigura că alertele de
sănătate sunt distribuite;
OMS facilitează
adoptarea formatelor de
răspândire între ţări.
Supravegherea medicală:
- Supravegherea zilnică a temperaturii N Y Y
călătorilor din ariile afectate şi a celor care N N Y
călătoresc spre aceste arii. Y Y Y
- Autoraportarea dacă apar simptome la
călătorii din ariile afectate. Y Y Y
-Avizul asupra modului de comportare
dacă apare îmbolnăvirea după o călătorie în ariile
afectate (adresarea la medic, prezentarea
istoricului călătoriei, executarea testelor de
laborator pentru gripă) dacă se detectează virusul
pandemic, pacientul trebuie să fie izolat şi
autorităţile de sănătate publică anunţate inclusiv
OMS.
Executarea screening-ului pentru călătorii Datorită lipsei
care vin din ariile afectate unui beneficiu probat
pentru sănătate,
practica va trebui să
permită(din motive
politice, să promoveze
încrederea publică) dar
nu să încurajeze.
Călătorii trebuie să
primească alertele de
- Screening-ul simptomelor (detecţia N N N sănătate.
vizuală a simptomelor) Începerea
screningului trebuie
luată în considerare
atunci când suspecţii de

59
 boală din ţara gazdă ies
- S din ţară (vei mai jos) şi
creeningul pentru călătorii supuşi riscului N N N screeningul la trecerea
frontierei nu este
(declaraţii de sănătate, chestionare).
adecvat.
- U N N N
rmărirea temperaturii. N N N
- E
xaminarea medicală
Screening-ul la intrare pentru ariile izolate N Y Y Fezabil, poate
şi fără infecţii (insule) folosind opţiunile de mai sus preveni intrarea
virusului pandemic.
Poate de asemenea să
fie relevantă atunci când
capacitatea internă de
supraveghere a ţării
este limitată.
Screening-ul la ieşire pentru toţi călătorii Mai fezabil
din ariile cu infecţii umane. decât screenigul la
- Screening-ul simptomelor (detecţia intrare pentru
detectarea precoce a
vizuală a simptomelor)
cazurilor.
N N N Nu este
fezabil datorită
- S N Y Y volumului traficului de
creeningul pentru călătorii supuşi riscului călători.
(declaraţii de sănătate, chestionare). N Y Y
- U Scanarea
rmărirea temperaturii (scanarea temperaturii sau N N N termică este mai puţin
sensibilă dar poate fi
măsurarea la ureche). Y Y Y
mai practică decât
- Li măsurarea la ureche
sta persoanelor izolate sau carantinate N N N Poate fi
- R fezabilă în unele ţări dar
ecomandarea ca persoanele bolnave să amâne în general nu este
călătoria încurajată.
- E Nu este
xaminarea medicală pentru călătorii cu risc sau fezabilă pentru aplicare
la graniţă
cu febră.

Măsuri pentru ţările cu graniţe permeabile (inclusiv puncte de trecere

informale sau ilegale de trecere)
Creşterea avertizării printre furnizorii de N Y Y WHO va
îngrijiri de sănătate şi a publicului pentru a facilita posta ghidurile pentru
supravegherea şi măsurile de răspuns cum ar fi folosirea de către ţările
membre, mass media a
distanţarea socială, carantina şi izolarea
mesajelor şi a măsurilor
similare. Posibilele
beneficii includ
controlarea zvonurilor.
Măsuri pentru călătorii societăţilor internaţionale din ariile afectate
Recomandarea autoraportării N Y Y
îmbolnăvirilor gripale dacă apar simptomele
Separarea călătorilor bolnavi (dacă este N Y Y În timpul
posibilă) la bord zborului din ariile
afectate măştile trebuie
să fie oferite tuturor
pasagerilor după
ambarcare
Avizarea autorităţilor din ţările de unde s- Y Y Y Este
au îmbarcat călătorii, de destinaţie şi de tranzit că prevăzută pentru a fi
există persoane bolnave la bord (societatea făcută la destinaţie, dar
nu este respectată
aviatică este responsabilă pentru raportarea doar
uniform în practică
către autorităţile de destinaţie).
Răspândirea informaţiilor epidemiologice N Y Y Ţările vor
pentru marcarea contacţilor către autorităţile de răspândi aceste
sănătate publică naţionale informaţii direct către
alte autorităţi adecvate.
a
Y= da sau trebuie executat în această fază; N= nu este necesar în această fază; C=poate fi luat în
considerare
b NR= nu este relevant
Calitatea şi tipul măştilor depinde de grupul de risc Cazuri: măştile chirurgicale; pentru lucrători se

60
recomandă: c N95 sau echivalente la alţii depinde de risc
. Punerea în aplicare depinde de materialele adecvate şi poate necesita existenţa unui stoc global şi a unei
strategii de distribuţie pentru a asigura disponibilitatea în aria unde poate apare un virus cu potenţial pandemic.
Folosirea profilactică va depinde de probele de eficacitate. Folosirea ţintită poate fi luată în considerare datorită
posibilităţii apariţiei rezistenţei sau a efectelor adverse sau a lipsei materialelor respective şi a scopurilor prevenirii,
protecţieidlucrătorilor din sănătate şi a altor furnizori de servicii esenţiale şi tratamentul individual.
. Datorită faptului că o tulpină pandemică produce morbiditate şi mortalitate în toate grupurile de vârstă şi
absenţa unor vaccinuri, autorităţile vor lua în considerare cu seriozitate introducerea unor măsuri pentru întreaga
populaţie pentru a reduce numărul de cazuri şi de decese. Deciziile pot fi luate pe baza ghidurilor de modelare
matematică şi economică. Dacă modelarea indică o reducere a numărului absolut de cazuri şi decese, deciziile pentru
aplicarea măsurilor ce implică multiple sectoare guvernamentale vor trebui să fie balansate în funcţie de funcţiile
prioritare efaţă de riscurile de distrugere socială şi economică.
. Poate fi luată în considerare ca o măsură de urgenţă de evitare sau de întârziere a unei pandemii.

Source: WHO consultation on priority public health interventions before and during an influenza pandemic. Geneva,
World Health Organization, 2004. (Document WHO/CDS/CSR/RMD/2004.9.)

61
 ANEXA nr. 2. Lista participanţilor
Consultarea OMS asupra măsurilor recomandate internaţional şi naţional
înainte şi în cursul unei pandemii de gripă.
Sediul Central OMS, Geneva, Elveţia , 1 3—15 Decembrie 2004

Dr lsabclle Bonmarin, Project Coordinator, Institut de veille sanitaire, Saint-Maurice, France.

Dr Supamit Chunsuttiwat, Senior Medical Officer, Department of Disease Control, Ministry of Pub-lie
Health, Nonthahuri, Thailand.
Dr Nancy Cox (Breakout Group Moderator), Chief, Influenza Branch, Centers for Disease Control and
Prevention, Atlanta, United States of America.
Dr Philip van Dalen (Breakout Group Rapporteur),Senior Policy Officer, Department of Public Health,
Ministry of Health, Welfare and Sport, The Hague, Netherlands.
Mr Nigel Gay, Communicable Disease Surveillance Centre, Modelling and Economics Unit, Health
Protection Agency Centre for Infections, London, United Kingdom.
Dr Ian Gust (Consultation Chair), University of Melbourne Parkville, Victoria, Australia.
Dr Walter Haas (Breakout Group Rapporteur), Head of Respiratory Diseases and Immunization Unit,
Department for Infectious Disease Epidemiology, Robert-Koch Institute, Berlin, Germany.
Dr Martina Havliêkova, Head of National Reference Laboratory for Influenza, National Institute of Public
Health, Prague, Czech Republic.
Dr Lance Jennings, Clinical Virologist, Canterbury Health Laboratories, Christchurch Hospital,
Christchurch, New Zealand.
Dr Zhang Jing, Associate Professor, Office of Disease Control and Emergency Response Chinese
CDC, Xuanwu District, Beijing, China.
Dr Olivier Laurens-Bernard, Head, Départcment des situations d’urgence sanitaire, Direction generale
de Ia sante, MinistCre de Ia sante, Paris, France.
Dr Duk-Hyoung Lee, Director-General, Korean Centre for Disease Control and Prevention, Seoul,
Republic of Korea.
Dr P.Y. Leung (Breakout Group Moderator), Controller, Centre for Health Protection, Department of
Health, Hong Kong Special Administrative Region of China.
Dr Woraya Luang-on, Medical Epidemiologist, Bureau of General Communicable Diseases,
Department of Disease Control, Ministry of Public Health, Nonthaburi, Thailand.
Dr Arnold Monto, Director of the Center for Bioterrorisrn and Health Preparedness, University of Michigan
School of Public Health, Ann Arbor, United States of America.
Professor Peter M. Ndumbe, Director, Centre for the Study and Control of Comniunieable Diseases,
faculty of Medicine and Biomedicai Sciences, University of YaoundC, Yaoundé, Cameroon.
Dr Angus Nicoll (Breakout Group Moderator), Director, Communicable Disease Surveillance Centre,
Health Protection Agency Centre for Infections, London, United Kingdom.
Dr Darina O’Flanagan, Director, National Disease Surveillance Centre, Dublin, Ireland.
Dr Preeeha Prempree, ASEAN+3 Coordinator, Bureau of Epidemiology, Department of Disease
Control, Ministry of Public Health, Nonthaburi, Thailand.
Mr Daniel Rutz (Breakout Group Rapporteur), Special Assistant for Communications, National Center for
Infectious Diseases, Centers for Disease Control and Prevention, Atlanta, United States of America.
Dr David Salisbury, Principal Medical Officer, Department of Health, London, United Kingdom.
Dr Vilma Savv, Director, National Influenza Centre, National Institute for Infectious Diseases, Buenos
Aires, Argentina.
Dr Lars Sehaade, Specialist Advisor, German Federal Ministry of Health and Social Security, Bonn,
Germany.
Invited hut unable to attend.
Dr Benjamin Schwartz, Senior Advisor for Science,National Vaccine Program Office, Department of
Health and Human Services, Atlanta, United States of America.
Ms Jill Sciberras (Breakout Group Rapporteur), Senior Epidemiologist, Centre for Infectious Disease
Prevention and Control, Public Health Agency Canada, Ottowa, Canada.
Dr Theresa Tani (Consultation Co-rapporteur), Associate director, Division of Respiratory Diseases,
Public Health Agency Canada, Ottowa, Canada.
Dr Masato Tashiro, Director, Department of Viral Diseases and Vaccine Control, National Institute of
Infectious Diseases, Tokyo, Japan.
Dr Thomas Ho Fai Tsang (Breakout Group Moderator), Consultant, Community Medicine, Department

62
 of Health, Hong Kong Special Administrative Region of China.
Dr Jonathan Van-Tam (Consultation Co-rapporteur), Consultant Epidemiologist, Respiratory Depart-
ment, Health Protection Agency Centre for Infections, London, United Kingdom.
Dr Luningning Villa,’ Medical Specialist W National C:entre for Disease Prevention and Control,
Department of Health, Manila, Philippines.
Dr Clare Wylks, Medical Officer, Scientific and Clinical Advisory Unit, Biosecurity and Disease Control
Branch, Department of Health and Ageing, Woden, Australia,
Dr Donglou Xiao, Deputy Director-General, Department of Disease Control, Beijing, China.
Dr Weigong Zhou, Medical Epidemiologist, Influenza Branch, Centers for Disease Control and Preven-
tion, Atlanta, United States of America.

United Nations Children’s Fund (UNICEF)

Dr Agostino Panganini, Principal Health Advisor, Health Programme Division, New Ym)rk, United
States of America.

Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAQ)

Dr Juan Lubroth, Senior Officer, Infectious Disease Croup-EMPRES, Animal Production and Health
Division, Rome, Italy.
Dr Massimo Ciotti, WHO/EC Liaison Officer, Luxembourg.

International Federation of Red Cross and Red Crescent Societies (lFR~

Dr Adelheid Marschang, Senior Officer, Health in Emergencies, Health and Care Department, Geneva,
Switzerland.

World Organisation for Animal Health (OlE)

Dr Alejandro Thiermann, President, Terrestrial Animal Health Code Commission, Paris, France.
WHO regional offices
Dr Mai Libel, Regional Adviser in Communicable Diseases, Division of Disease Prevention and Control,
Pan American Sanitary Bureau/Regional Office for the Americas, Washington, United States of America.
Dr Jai Narain, Coordinator, HIV/AIDS, TB and other Communicable Diseases, Health Systems and
Comm unity Health, Community Health Services, Regional Office for South-East Asia, New Delhi,
India.
Dr Peet Tüll, Medical Officer, Communicable Disease Surveillance and Response, WHO Regional
Office for Europe, Copenhagen, Denmark.
Dr Hitoshi Oshitani, Regional Adviser in Communicable Diseas Surveillance and Response, Regional
Office for the Western Pacific, Manila, Philippines.
WHO country offices
Dr William Aldis, WHO Representative to Thailand.
Dr Julie Hail, CSR Coordinator, Beijing, China.
Dr Peter Horby, Medical Epidemiologist, Hanoi, Viet Nam.

WHO headquarters (secretariat)

Dr Jonathan Abrahams, Dr David Bell, Dr Peter Ben Ernbarek, Ms Maria Cheng, Ms Peggy Creese, Dr
Alice Croisier, Dr Marja Esveld, Dr Helge Hollmeyer,
Dr François MesI in, Dr Gunnar Nylen, Dr Genevieve Pinet, Dr GuénaC 1 Rodier, Dr Klaus Stohr, Mr Dick
Thompson, Dr Denise Werkcr, Mr Brian Wertschnig, Dr Wenqing Zhang
European Commission
Dr Franz Karcher, Directorate-General Health and Consumer Protection, Luxembourg.
Invited but unable to attend.

6.Bibliografie
•WHO checklist for influenza pandemic preparedness planning. Geneva, World Health Organization,
2005. (Documcnt WHO/CDS/CSR/GIP/2005.4.)
http://www.who.int/csr/resources/publications/infiuenza/WHO CDS_CSR_GIP_20054/en/
• WHO consultation on priority’ public health interventions before and during an influenza pan-
demic. Geneva, World Health Organization, 2004. (Document WH.O/CDS/CSR/RMD/2004.9.)
http://www.who.int/csr/disease/avianinfluenza/consultation/en/
• WHC) guidelines on the use of vaccines and antivirals during influenza pandemics. Geneva,
World Health Organization, 2004. (Document WHO/CDS/CSR/RMD/2004.8.)
63
http://www.who.int/csr/resources/publications/influenza/WHO_CDS_CSR_RMD_2004..,8/en/
• WHO outbreak communications guidelines. Singapore, September 2004.
http://www.who.int/infectious-disease-news/IDdocs/whocds200S28/whocds200528en.pdf
• Selected WHO guidelines on influenza H5NJ. http //www.who.
int/csr/disease/avianjnfluenza/guidelines/en/

64