ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

Consiliul pentru Studii Universitare de Doctorat

Şcoala Doctorală de Cibernetică și Statistică Economică

CREŞTEREA ECONOMICĂ A ŢĂRILOR ÎN CURS

DE TRANZIŢIE – O ANALIZĂ CANTITATIVĂ

- REZUMAT -

ŞTEFAN CRISTIAN C. CIUCU

Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Tudorel ANDREI

Bucureşti 2016
Cuprinsul rezumatului
Cuprinsul rezumatului ............................................................................................................ 2
Cuprinsul tezei de doctorat..................................................................................................... 3
Cuvintele-cheie ale tezei de doctorat ...................................................................................... 6
Rezumatul tezei de doctorat .................................................................................................. 6
Structura tezei de doctorat................................................................................................... 13

2
Cuprinsul tezei de doctorat
Introducere
Actualitatea şi importanţa problemei abordate
Gradul de studiere al temei
Scopul, obiectivele şi metodologia lucrării
Obiective generale
Obiective specifice
Metodologia cercetării
Problema științifică soluționată, noutatea științifică şi originalitatea
Diseminarea rezultatelor pe parcursul programului de doctorat
Structura tezei
Cuvinte-cheie

Capitolul 1. Modele şi teorii de creştere economică

1.1. Introducere
1.2. Teoria clasică de creștere economică
1.2.1. Teoriile lui Adam Smith
1.2.2. Teoriile lui David Ricardo
1.2.3. Teoriile lui Robert Malthus
1.3. Teoria keynesistă de creştere economică
1.4. Teoria post-keynesistă de creştere economică
1.4.1. Modelul Harrod-Domar
1.5. Teoria neoclasică de creştere economică
1.5.1. Modelul Solow-Swan
1.5.2. Modelul Ramsey-Cass-Koopmans
1.6. Noua teorie a creşterii economice – teoria endogenă de creştere economică
1.6.1. Modelul lui Romer
1.6.2. Modelul lui Lucas
1.7. Concluzii
Capitolul 2. Influenţa agriculturii, industriei şi serviciilor asupra creşterii economice
2.1. Introducere
2.2. Analiza literaturii de specialitate
2.3. Metodologia şi datele folosite în analiză
2.4. Evoluţia şi impactul agriculturii asupra creşterii economice
2.4.1. Bulgaria

3
 2.4.2. România
2.4.3. Republica Cehă
2.4.4. Polonia
2.4.5. Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
2.4.6. Republica Moldova
2.5. Evoluţia şi impactul industriei asupra creşterii economice
2.5.1. Bulgaria
2.5.2. România
2.5.3. Republica Cehă
2.5.4. Polonia
2.5.5. Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
2.5.6. Republica Moldova
2.6. Evoluţia şi impactul serviciilor asupra creşterii economice
2.7. Evoluţia populaţiei
2.8. Evoluţia produsului intern brut
2.9. Evoluţia sectoarelor: agricultură, industrie şi servicii ca valoare adăugată sub
formă de procent din PIB
2.10. Evoluţia productivităţii muncii
2.11. Analiza de tip panel a impactului agriculturii, industriei şi serviciilor asupra
creşterii economice
2.12. Concluzii
Capitolul 3. Educația și creșterea economică
3.1. Introducere
3.2. Analiza literaturii de specialitate
3.3. Metodologia şi datele folosite în analiză
3.4. Rezultate
Valorile reziduale ale relaţiilor de cointegrare
Ecuaţiile de cointegrare, coeficienţii de ajustare şi interpretări
Funcţiile impuls-răspuns – interpretări şi comentarii
3.5. Concluzii
Interpretarea ecuaţiilor de cointegrare
Interpretarea funcţiilor impuls-răspuns
Capitolul 4. Dezastrele naturale şi creșterea economică
4.1. Introducere
4.2. Analiza literaturii de specialitate
4.3. Metodologia şi datele folosite în analiză

4
 4.4. Analiza şi interpretarea datelor
4.5. Concluzii
Concluzii
Bibliografie
Anexe
Anexa 1. Tabel 1. Testarea staţionarităţii variabilelor în diferenţe de gradul I pentru variabilele analizate în
subcapitolul 2.11.
Anexa 2. Tabel 2. Rezultatele testului ADF pentru variabilele analizate în secţiunea 3.4.
Anexa 3. Tabel 3. Rezultatul testului de cointegrare - Johansen-Juselius - pentru analiza efectuată în
secţiunea 3.4.
Anexa 4. Tabel 4. Outputul criteriului Schwartz (*am eliminat Rank or No. Of Cointegrating equations = 5
sau 6, nefiind cazul pentru vreuna din ţări) – pentru analiza realizată în secţiunea 3.4.
Anexa 5. Tabel 5. Parametrii de cointegrare obținuți (Standard errors in ( ) & t-statistics in [ ]) – pentru
analiza realizată în secţiunea 3.4.
Anexa 6. Tabel 6. Tabelele cu modelele VEC împreună cu valorile 𝑅𝑅2 (linia CointEq indică estimaţiile
pentru coeficienţii de ajustare 𝛼𝛼), – pentru analiza realizată în secţiunea 3.4.
Abrevieri şi acronime
Lista tabelelor
Lista figurilor/graficelor
Lista anexelor

5
Cuvintele-cheie ale tezei de doctorat
Cuvinte-cheie: creştere economică; ţări în tranziţie; modelare econometrică; Vector Error
Correction Model (VECM); analiză panel; educaţie; PIB; agricultură; industrie; servicii; dezastre
naturale; cauzalitate; corelaţie Pearson; productivitatea muncii.

Rezumatul tezei de doctorat

Analiza creşterii economice a ţărilor în tranziţie este un subiect de actualitate cu multe
abordări şi interpretări posibile. De remarcat este faptul că în ultima perioadă (adică aproximativ
în ultimii 25 de ani) ţările care au cunoscut procesul de tranziţie şi se află în curs de dezvoltare
au făcut progrese semnificative spre integrarea în economia mondială.
Literatura de specialitate în acest domeniu este destul de vastă, iar o dată consultată se pot
forma diverse opinii și se pot trage multiple concluzii cu privire la evoluția creșterii economice a
diferitelor țări.
Principalele ţări în curs de dezvoltare analizate în lucrare sunt: Bulgaria, Republica Cehă,
Polonia, România, Fosta Republică a Iugoslaviei Macedonia, Ungaria, Ucraina şi Republica
Moldova, fiecare ţară dezvoltându-se în mod propriu, în lucrare fiind realizate diferite analize
comparative între ţări.
Datele disponibile din diverse surse, atât din mediul offline cât şi din mediul online, sprijină
cercetătorii în realizarea analizelor pertinente. Analizele realizate în lucrarea de față se bazează
pe date publice, actualizate, provenite din surse oficiale de încredere.
În lucrare sunt abordate subiecte precum: influenţa agriculturii, industriei şi serviciilor asupra
creșterii economice (sectoare care pot duce într-o formă sau alta la creştere economică), impactul
educaţiei asupra creşterii economice (educaţie reprezentată prin diferiţi indicatori statistici, al
cărei impact nu este atât de evident la o prima vedere). Totodată este abordat şi impactul
dezastrelor naturale asupra creşterii economice, încercându-se a se observa piedicile pe care
acestea le pun.
Secţiunea introducerii este împărţită în subsecţiuni detaliate precum: actualitatea şi
importanţa problemei abordate, gradul de studiere al temei, scopul, obiectivele şi metodologia
lucrării, metodologia cercetării, problema științifica soluționată, noutatea științifică şi
originalitatea, diseminarea rezultatelor pe parcursul programului de doctorat, structura tezei,
cuvinte-cheie.

6
 Fiecare capitol al lucrării are o metodologie bine stabilită şi prezentată în detaliu, plecând
mereu de la o analiză riguroasă a literaturii de specialitate şi având în vedere folosirea de unelte
software specifice pentru analiza şi interpretarea datelor.
Printre altele au fost folosite, în funcție de capitolul unde au fost necesare, statistici
descriptive, modele de tip VEC, analize de tip panel, teste de staționaritate ADF (Augmented
Dickey-Fuller), teste Granger, au fost verificate criteriile informaţionale sequential modified LR
test statistic, final prediction error (FPE), Akaike information criterion (AIC), Schwarz
information criterion (SC), Hannan-Quinn information criterion (HQ), au fost de asemenea
verificate relaţiile de cointegrare dintre variabile aplicând testul Johansen-Juselius.

Capitolul I este destinat prezentării a câtorva dintre cele mai importante modele şi teorii ale
creşterii economice, dorindu-se şi a se evidenţia existenţa numeroaselor modele ale creşterii
economice, precum şi diversitatea curentelor şi ideologiilor.
De-a lungul timpului economiştii au fost preocupaţi să modeleze şi să interpreteze diverşi
indicatori economici pentru a înțelege modul în care aceştia evoluează şi influenţează creşterea
economică şi de a observa conexiunile între aceştia, astfel luând naştere diverse interpretări şi
teorii. În această secţiune sunt discutate câteva dintre cele mai importante modele de creştere
economică.
Teoriile şi modelele abordate sunt:
• Teoria clasică de creștere economică – detaliind teoriile lui Adam Smith, David
Ricardo, Robert Malthus şi subliniind importanţa cercetătorilor precum: Frank Ramsey,
Allyn Young, Frank Knight şi Joseph Schumpeter;
• Teoria keynesistă de creştere economică a lui John Maynard Keynes;
• Teoria post-keynesistă de creştere economică – subliniind importanţa principalilor
teoreticieni şi practicieni precum Michał Kalecki, Joan Robinson, Nicholas Kaldor, Paul
Davidson şi Piero Sraffa şi realizând o prezentare a modelului Harrod-Domar;
• Teoria neoclasică de creştere economică - subliniind importanţa principalilor
economiştii de renume ai acestei perioade precum R. Solow, P. Samuelson, J.R. Hicks,
M. Kalecki, N. Kaldor, F. Perroux, R. Dornbusch şi realizând o prezentare a modelului
Solow-Swan şi a modelului Ramsey-Cass-Koopmans;
• Noua teorie a creşterii economice – teoria endogenă de creştere economică
realizând o prezentare a modelul lui Paul Romer şi a lui Robert Emerson Lucas, Jr.

7
 O prezentare şi analiză a principalelor modele şi teorii de creştere economică a fost necesară
deoarece se impune cunoaşterea acestora pentru a putea realiza analize economice folosind
diverşi indicatori macroeconomici şi pentru a modela corect econometric datele în scopul
obţinerii unor rezultate pertinente.

Capitolul II tratează influenţa agriculturii, industriei şi serviciilor asupra creşterii economice,

precum şi evoluţia populaţiei, PIB-ului şi a productivităţii muncii în ţări precum: Bulgaria,
Republica Cehă, Polonia, România, Fosta Republică a Iugoslaviei Macedonia şi Republica
Moldova, fiind realizate diverse comparaţii cu evoluţia în Zona Euro.
Interesul pentru analiza acestor trei sectoare există în literatura de specialitate, fiind chiar unul
foarte puternic. Întâlnim multe lucrări şi multe abordări asupra analizei evoluţiei agriculturii,
industriei şi serviciilor, precum şi asupra influenţei acestora asupra economiei sau asupra
locurilor de muncă.
Cum este de aşteptat, evoluţia acestor sectoare diferă semnificativ în perioada de tranziţie în
comparaţie cu perioada de dinainte începerii tranziţiei. Multe dintre ţările în curs de dezvoltare
au avut o agricultură şi o industrie puternică, sectorul serviciilor fiind puţin exploatat, în special
turismul, acesta de obicei dezvoltându-se mai puternic în perioada de tranziţie, o dată cu
liberalizarea pieţelor.
Acest capitol este compus din două parţi majore:
• O prezentare a evoluţiei agriculturii, industriei şi serviciilor, precum şi a evoluţiei
populaţiei, PIB-ului şi a productivităţii muncii în ţările în curs de dezvoltare (în tranziţie):
Bulgaria, Republica Cehă, Polonia, România, Fosta Republică a Iugoslaviei Macedonia
şi Republica Moldova, expunerea fiind realizată în jurul mai multor indicatori
semnificativi, comparând evoluţia acestor sectoare pentru ţările propuse spre analiză cu
evoluţia în Zona Euro, aceasta fiind reprezentată de media valorilor indicatorilor din
ţările: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia,
Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Spania.
Această prezentare este însoţită de o multitudine de figuri şi grafice semnificative,
acestea fiind amănunţit comentate.
• O analiză de tip panel cu scopul de a surprinde mai bine legătura dintre creşterea
economică şi diferitele sectoare propuse spre analiză, restrângând numărul ţările
analizate, concentrându-se atenţia asupra Bulgariei, Republicii Cehe, Poloniei, României
şi Republicii Moldova. Această analiză este realizată având ca variabilă dependentă PIB-

8
 ul pe cap de locuitor şi raportându-ne la angajabilitatea în cele trei sectoare – agricultură,
industrie, servicii, folosind ca variabile explanatorii numărul de angajaţi per sector ca
procent raportat din numărul total de angajaţi şi suprafaţa agricolă ca procent din
suprafaţa totală a ţării.
Pentru înţelegerea scopului şi a elementelor care sunt tratate în acest capitol, prezentarea
concluziilor este potrivită. Concluziile acestuia sunt:
• Se observă o tendinţă de diminuare a suprafeţelor terenurilor agricole (ca procent
din suprafaţa totală a ţării) în ţările analizate - dimensiunea medie a fermelor în 2010 în
România este de 3,4 ha, în Bulgaria de 12,1 ha, în Republica Cehă de 152,4 ha, în
Polonia de 9,6 ha, media zonei UE-28 fiind de 14,4 ha;
• După o trecere în revistă a exporturilor de top clasificate pe produse principale şi
observând cantităţile exportate precum şi valoarea acestor exporturi, pentru anul 2011, cu
scopul creării unei imagini de principiu, se observă că, în ultimii ani,
Bulgaria şi Republica Cehă sunt importanţi exportatori de grâu, România este un
important exportator de porumb, Polonia produce sume importante de bani din exportul
de ţigări, iar Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei produce sume importante de
bani din exportul de tutun neprelucrat, Republica Moldova exportă cantităţi
importante de seminţe de floarea soarelui şi exportă cu succes şi vinuri;
• Pentru toate ţările analizate se observă o diminuare a contribuţiei agriculturii şi a
industriei sub formă de procent la formarea PIB-ului, dar se observă o creştere a
contribuţiei serviciilor sub formă de procent la formarea PIB-ului. În cazul agriculturii, se
observă o creştere a valorii adăugate per lucrător;
• Per total, în ţările analizate, are loc o diminuare a forţei de muncă angajată în
sectorul agriculturii, precum şi în sectorul industriei, dar are loc o creştere a forţei de
muncă angajată în sectorul serviciilor;
• Este important de menţionat existenţa diferitelor corelaţii Pearson între variabilele
analizate, întâlnind atât corelaţii negative, cât şi pozitive. Corelaţii pozitive au fost
întâlnite între ocuparea forței de muncă în agricultură (% din totalul locurilor de muncă)
şi terenurile agricole (% din suprafața de teren) sau între agricultură pondere din PIB (%)
şi terenurile agricole (% din suprafața de teren) sau între valoarea adăugată de agricultură
per lucrător (preţuri constante 2005 US$) şi PIB-preţuri constante (US$ 2005) ş.a.;
• Referindu-ne la productivitatea muncii, în cazul României, Bulgariei, Republicii
Cehe, Poloniei şi a Zonei Euro se observă că de-a lungul perioadei analizate agricultura a

9
 fost cel mai ineficient sector economic, iar în cazul Fostei Republici Iugoslave
Macedonia se observă că de-a lungul perioadei analizate sectorul industriei de
manufactură a fost cel mai ineficient;
• Se observă o tendinţa generală în ţările analizate de diminuare a populaţiei din
zona rurală, precum şi o tendinţa generală de creştere a populaţiei din zona urbană;
• Subliniem existenţa unor cointegrări între variabilele precum: PIB per capita la
preţuri constante (US$ 2005), terenurile agricole (% din suprafața de teren), ocuparea
forței de muncă în agricultură (% din totalul locurilor de muncă), ocuparea forței de
muncă în industrie (% din totalul locurilor de muncă), ocuparea forței de muncă în
servicii (% din totalul locurilor de muncă);
• Subliniem şi semnificaţia variabilei: ocuparea forței de muncă în industrie (% din
totalul locurilor de muncă) dintre variabilele: terenurile agricole (% din suprafața de
teren), ocuparea forței de muncă în agricultură (% din totalul locurilor de muncă),
ocuparea forței de muncă în industrie (% din totalul locurilor de muncă), ocuparea forței
de muncă în servicii (% din totalul locurilor de muncă) pentru explicarea variabilei: PIB
per capita la preţuri constante (US$ 2005).
Pe lângă obţinerea acestor concluzii importante, menționăm că în acest capitol este analizată
evoluţia produsului intern brut în ţările alese, observând perioadele de creştere şi perioadele de
diminuare ale acestuia, precum şi tendinţa generală. În plus, este realizată o analiză a evoluţiei
populaţiei în ţările alese şi este evidenţiată importanţa ramurii turismului la formarea PIB-ului.

Capitolul III subliniază rolul educaţiei în susţinerea creşterii economice, atât pe termen scurt
cât şi pe termen lung, în analiză fiind folosite date precum: PIB la preţuri constante (US$ 2005),
formarea brută de capital (ca % din PIB), cheltuielile publice cu educaţia (ca % din PIB),
numărul de elevi înscrişi în învăţământul primar, numărul de elevi înscrişi în învăţământul
secundar, numărul de studenţi înscrişi în învăţământul terţiar, numărul de persoane cu loc de
muncă, populaţia pentru ţările în curs de dezvoltare Bulgaria, Cehia, Polonia, România şi pentru
ţările dezvoltate Austria, Finlanda, Franţa, Norvegia şi Elveţia, folosind modele econometrice de
tip VEC (Vector Error Correction).
Educaţia are un rol foarte important în societate, asigurând pregătirea de oameni competenţi,
capabili să se adapteze pieţii muncii şi uşor de integrat în diverse sisteme, astfel încât să
contribuie la dezvoltarea economică.

10
 Există numeroase lucrări de specialitate care tratează importanţa educaţiei, evoluţia educaţiei
sau impactul educaţiei asupra creşterii economice.
Dintre concluziile şi observaţiile cele mai importante ale capitolului amintim:
• Evidenţierea importanţei educaţiei populaţiei unei ţări folosind metode
econometrice şi dovedirea existenţei unor legături pe termen lung şi scurt între variabilele
alese pentru analiză;
• Dovedirea existenţei multiplelor cauzalităţi de tip Granger între variabilele
alese pentru analiză, putând astfel concluziona că educaţia poate ajuta la prezicerea
creşterii economice - se constată că o serie de variabile precum:
LN_GCF_WORKER,LN_ED_PRIMARY_WORKER, LN_ED_TERTIARY_WORKER,
LN_ED_EXP _WORKER reprezintă o cauză în sens Granger pentru variabila
LN_GDP_WORKER şi că variabilele LN_ED_PRIMARY_WORKER,
LN_GDP_WORKER, LN_ED_EXP _WORKER, LN_ED_TERTIARY_WORKER
reprezintă o cauză în sens Granger pentru variabila LN_GCF_WORKER (explicaţia
semnificaţiei denumirii variabilelor poate fi regăsită în subcapitolul 3.3 al lucrării);
• În urma modelelor VEC, din ecuaţiile de cointegrare se observă:
o creşteri ale PIB-ului o dată cu creşterea cheltuielilor publice cu educaţia
pentru 5 din 7 ţări analizate sub acest aspect;
o creşteri ale PIB-ului o dată cu creşterea numărului de persoane înscrise în
învăţământul primar pentru 7 din 9 ţări analizate sub acest aspect;
o creşteri ale PIB-ului o dată cu creşterea numărului de persoane înscrise în
învăţământul secundar pentru 2 din 9 ţări analizate sub acest aspect;
o creşteri ale PIB-ului o dată cu creşterea numărului de persoane înscrise în
învăţământul terțiar pentru 7 din 9 ţări analizate sub acest aspect.
• Se observă faptul că un impuls asupra cheltuielilor publice cu educaţia are un
efect pozitiv asupra PIB-ului în cazul a 8 din 9 dintre ţările analizate, fie pe termen lung
sau pe termen scurt;
• Se observă faptul că un impuls asupra numărului de persoane înscrise la studiile
terțiare are un efect pozitiv asupra PIB-ului asupra a 7 din 9 dintre ţările analizate, pe
termen lung sau pe termen scurt.

Capitolul IV este dedicat analizei dezastrelor naturale şi a impactului acestora asupra creşterii
economice pentru ţările în curs de dezvoltare: Bulgaria, Cehia, Ungaria, Republica Moldova,

11
Polonia, Romania și Ucraina, în perioada 1950-2014, luând în calcul doar dezastre cu costuri
majore, după o trecere serioasă în revistă a literaturii de specialitate. Această analiză este însoţită
de o multitudine de figuri şi grafice semnificative, fiind comentate în detaliu.
Din literatura analizată putem concluziona că există două principale viziuni asupra impactului
dezastrelor asupra economiei unei țări: unii cercetători susțin faptul că un dezastru trage
economia unei țări în jos şi că pe termen lung economia ţării este afectată, iar alții susțin ca în
urma unui dezastru, pe termen lung apare creșterea economică. Majoritatea articolelor din
literatura de specialitate se bazează pe datele oferite de EM-DAT (Emergency Events Database)
aceasta fiind o bază de date la nivel mondial privind dezastrele naturale și tehnologice cu
informaţii din 1900 până în prezent. EM-DAT este menținută de către Centrul de Cercetare a
Epidemiologiei Dezastrelor (CRED) al Şcolii de Sănătate Publică a Universităţii Catolice din
Louvain-la-Neuve, Bruxelles, Belgia.
Dintre concluziile şi observaţiile cele mai importante ale capitolului amintim:
• Inundaţiile, furtunile şi cutremurele reprezintă cele mai devastatoare evenimente
naturale în ţările analizate atunci când vine vorba despre pagubele materiale pe care
acestea le produc;
• Se poate observa cu uşurinţă că ţările analizate sunt afectate în general de dezastre
naturale similare, acestea neocolind vreo ţară, singura diferenţă imediat observabilă din
grafic fiind frecvenţa diferită a acestora. Ţările analizate au fost lovite cel mai des de
inundaţii şi de temperaturi extreme, apoi de către furtuni.
• Sublinierea valorii prejudiciilor create de către dezastre/catastrofe naturale,
comentând aceste evenimente şi ilustrându-le grafic. De exemplu, este ilustrat grafic
prejudiciul total (exprimat în mii de US$ - pe axa Oy) adus de către dezastre, grupate pe
ţări şi pe tipul acestora, 1950-2015, conform criteriilor EM-DAT. Este foarte clar că un
dezastru natural de proporţii ridicate produce prejudicii semnificative raportate la PIB-ul
unui an, iar din acest lucru putem cu ușurință realiza presiunea asupra PIB-ului pentru
îndreptarea situaţiei în zonele afectate. Totodată o zonă afectată nu va mai contribui la
creşterea economică, cel puţin temporar, iar economia locală va avea de suferit la rândul
său.
Figura 1. Incidenţa dezastrelor naturale, grupate pe ţări, perioada 1950-2015, conform criteriilor
EM-DAT

12
 60
50
40
30
20
10
0
Bulgaria Republica Polonia Romania Macedonia Rep. Moldova Ucraina Ungaria
Cehă
Cutremure Temperaturi extreme Inundatii Alunecari de teren

Furtuni Incendii sălbatice Secete

Figura 2. Prejudiciul total (exprimat în mii de US$ - pe axa Oy) adus de către dezastre, grupate
pe ţări şi pe tipul acestora, 1950-2015, conform criteriilor EM-DAT

6000000

5000000

4000000

3000000

2000000

1000000

0
Bulgaria Republica Polonia Romania Macedonia Rep. Ucraina Ungaria
Cehă Moldova

Cutremure Inundatii Furtuni Secete

Bibliografia tezei de doctorat este una vasta, fiind consultate 226 de surse, printre care o mare
parte articole ştiinţifice şi cărţi, precum şi surse online sau baze de date online.
Anexele tezei de doctorat reprezintă tabele cu calcule şi rezultate. Mare parte din concluzii şi
rezultate se bazează pe aceste anexe.

Structura tezei de doctorat

Teza este alcătuită din introducere, patru capitole, concluzii, bibliografie şi anexe după cum
urmează:
- Introducere;
- Capitolul 1. Modele şi teorii de creştere economică;
- Capitolul 2. Influenţa agriculturii, industriei şi serviciilor asupra creşterii economice;

13
 - Capitolul 3. Educația și creșterea economică;
- Capitolul 4. Dezastrele naturale şi creșterea economică;
- Concluzii;
- Bibliografie;
- Anexe.
Fiecare capitol are de principiu în componenţa sa următoarele secţiuni: introducere, analiza
literaturii de specialitate, metodologie, prezentarea datelor, rezultate, concluzii. Aşa cum poate fi
observat, lucrarea se bazează pe o vastă bibliografie şi are multiple anexe.

14