ANALIZA POLITICII BUGETAR FISCALE PENTRU ANII 2016 -2018

Politica bugetar-fiscală este unul din cele mai așteptate de către societatea civilă
documente de politici, pornind de la setul de politici fiscale ce le conține, fiind un exercițiu anual
complex și extrem de complicat, avînd implicații operaționale atît din partea organelor statului
responsabile de elaborarea și promovarea acesteia, cît și din partea societății civile active,
dornice să participe în procesul decizional.
Respectarea regulii bugetar-fiscale
Începînd cu primul an al perioadei CBTM se prevede implementarea regulii bugetar-
fiscale stipulate în Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie
2014. Regula bugetarfiscală impune ca deficitul bugetului public național excluzînd granturile să
nu depasecască 2,5% din PIB.
Totoodată, în condițiile existenței surselor reale de finanțare a proiectelor de investiții
capitale finanțate din surse externe se permite depășirea nivelului –limită al deficitului bugetului
public național.
Soldul bugetar negativ al BPN se estimează a fi 3,0% din PIB în 2017 și 2,5% în 2020.
Aplicarea clauzei de derogare pentru cheltuielile capitale finanțate din surse externe, cu
respectarea concomitentăa țintelor de deficit, stabilite în Memorandumul cu FMI, în perioada
2018-20, reflectă încadrarea soldul bugetar în regula bugetar-fiscală
ANALIZA POLITICII BUGETAR FISCALE PENTRU ANUL 2016
Politica fiscală pentru anul 2016, ca parte a politicii bugetar-fiscale, a reprezentat un
exercițiu și mai complicat pentru conducerea Ministerului Finanțelor, dat fiind faptul că la
investirea ei (ianuarie-februarie 2016), aceasta încă exista doar în stare de proiect, făcînd
exercițiu de aprobare în termeni utili a documentului unul contra cronometru.
Mai mult ca atît, dat fiind faptul că politica fiscală pentru anul 2015 a fost aprobată cu
angajamentul Guvernului în fața Parlamentului, fără a ține prea mult cont și de părerea societății
civile, în special, de afaceri, la elaborarea proiectului de lege, la consultarea publică și
promovarea proiectului în Parlament au fost propuse spre examinare Ministerului Finanțelor un
număr impunător de amendamente, care necesitau a fi testate și, la necesitate, incluse în proiectul
de lege.

Tabelul.1
Statistici relevante aferente politicii bugetar-fiscale pentru anul 2016

Valoarea indicatorului
Denumirea indicatorului
Total Fiscale
Numărul de modificări ce erau în proiectul legii la începutul 394 202
 anului 2016
Numărul de modificări excluse după consultarea cu societatea
67 40
civilă, care nu s-au mai regăsit în proiectul semnat de Guvern
Numărul de modificări excluse după consultarea cu societatea
75 42
civilă, care s-au mai regăsit în proiectul semnat de Guvern
Numărul total de modificări ce se regăseau în proiectul
383 192
semnat de Guvern
Numărul de amendamente înaintate de deputații din
98 38
Parlament
Numărul de modificări ce se conțineau în amendamentele
259 161
transmisele deputații din Parlament
Numărul de modificări ce se conțineau în amendamentele
transmisele deputații din Parlament, care s-au regăsit în
143 71
proiectul aprobat de Parlament în formă inițială și sau
modificată
Numărul de modificări ce se regăsesc în proiectul final
486 206
aprobat.
Sursa: Monitorul fiscal [online]. [citat la 07.03.2019]. Disponibil:
<https://monitorul.fisc.md/documents_comments/politica-bugetar-fiscala-provocari-si-reusite-ale-politicii-fiscale-
pentru-anul-2016.html>

Din tabel se poate identifica că măsurile fiscale reprezintă circa jumătate din toate
obiectivele de politică bugetar-fiscale, ceea ce face direcția aceasta drept una prioritară, care
necesită un tratament special.
Iată care sunt principalele prevederi ale Politicii bugetar-fiscale pentru 2016:
- Un nou tip de impozit - cel pentru autovehicule. Valoarea acestuia va fi similară taxei
pentru folosirea drumurilor din anul 2015, care urmează a fi anulată. Plăţile nu se vor mai
efectua către Fondul Rutier, ci către bugetele administraţiilor publice locale unde sunt
înmatriculate maşinile. Modificarea va intra în vigoare din anul 2017. Ministerul Finanţelor
estimează pentru anul 2017 un venit pentru administraţiile publice locale de circa 346 mil lei, în
timp ce pentru anul 2015 din această taxă se preconiza încasarea a 591 mil lei (din care in Fondul
Rutier 50% adică 295 mil lei).
- Majorarea vinietei pentru autoturismele cu numere străine care se află pe teritoriul RM
mai mult de o lună - 30 de euro pentru 30 de zile, 90 de euro pentru 90 de zile şi 180 de euro
pentru 180 de zile. Pentru un termen de 7 şi 15 zile, vinieta rămâne la un nivel de 4 şi, respectiv,
8 euro.
- Declararea şi justificarea provenienţei mijloacelor financiare pentru procurarea
bunurilor imobiliare şi/sau autovehiculelor de peste 30 mii de euro.
- Interdicţia de a părăsi ţara pentru administratorii agenţilor economici care au o datorie
la buget de peste 100 mii lei si pentru persoanele fizice care au o datorie de peste 5 mii lei.

2
 - Majorarea accizelor la ţigări. Pentru anul 2016, au fost propuse pentru cele cu filtru 220
lei pe partea fixă şi respectiv 17% pe valoare, iar pentru cele fără filtru - 60 lei per 1000 de
bucăţi. Experţii susţin că această creştere este prea mică şi că accizele trebuie să crească cu circa
8-9 euro per 1000 ţigarete anual.
- Majorarea accizelor la autoturisme. De exemplu pentru autovehiculele cu capacitatea
cilindrică 1500 – 2000 cm cubi, ratele accizelor în euro în 2016 vor creste faţă de 2010 cu 37%
pentru autovehiculele diesel şi 38% pentru cele cu benzină.
-Majorarea accizelor la carburanţi cu 11,4 la sută.
- Majorarea accizelor la bere de la 2.15 lei per litru la 5 lei, (+233%).
- Obligativitatea reevaluării bunurilor imobiliare odată la 3 ani. Evaluarea/ reevaluarea va
fi gratuită pentru persoanele fizice şi va fi efectuată de Organele Cadastrale (în baza unei
metodologii unice aprobate de Guvern), în timp ce Agenţii Economici vor efectua evaluarea/
reevaluarea din contul propriu. În cazul în care contribuabilii nu vor efectua evaluarea bunurilor
imobiliare care aparţin acestora cu drept de proprietate şi nu vor prezenta informaţia aferentă
organelor cadastrale, aceştia vor fi sancţionaţi cu o amendă în mărime de 100 mii lei. În cazul în
care contribuabilii nu vor efectua o dată în 3 ani reevaluarea bunurilor imobiliare, cota concretă a
impozitului pentru bunurilor imobiliare respective va fi majorată de 3 ori.
- Majorarea cotelor impozitului funciar pentru terenurile cu destinaţie agricolă şi pentru
cele din intravilan şi extravilan cu 15%. Cotele impozitului funciar nu au fost modificate din anul
2012.
- Majorarea termenului de raportare a pierderilor rezultate din desfăşurarea activităţii de
întreprinzător, de la 3 la 7 ani. Totodată, este revizuită baza impozabilă a taxei pentru
dispozitivele publicitare: diminuarea cuantumului taxei percepute pentru restabilirea patentei,
acordarea dreptului stingerii obligaţiei fiscale prin achitare prin intermediul altor prestatori de
servicii de plată şi acordarea dreptului agenţilor economici de a depune dările de seamă fiscale la
orice organ fiscal teritorial.
În anul 2016, din numărul total al salariaților ce activează în Republica Moldova, circa
53,4 la sută sunt femei și circa 46,6 la sută sunt bărbați. Câștigul salarial mediu brut lunar al
bărbaților este cu circa 16,9 la sută mai mare decât al femeilor.
Impozitul pe venit reținut din salariu în anul 2016 pentru ambele sexe a constituit circa
3109,3 mil. lei. În baza calculelor, s-a constatat că impozitul pe venit reținut din salariu în anul
2016 pentru bărbați a fost mai mare cu circa 1,9 la sută față de femei. Ilustrarea grafică a
datelor sistematizate și a concluziilor realizate anterior se prezintă în următoarea figura

3
 POLITICA BUGETAR-FISCALĂ PENTRU ANUL 2018

Parlamentul a votat în lectură finală proiectul legii politicii bugetar-fiscale și vamale

pentru anul 2018. Proiectul este elaborat în concordanță cu Programul de activitate al
Guvernului, Strategia Națională Moldova 2020 și Acordul de Asociere dintre Republica Moldova
și Uniunea Europeană.
Astfel, principalele modificări în politica bugetar-fiscală pentru anul 2018 sunt:
 Mărimea scutirii personale anuale pentru persoanele fizice va fi majorată de la 10620 lei
în anul 2017 la 11280 lei în anul 2018.
 Mărimea scutirii anuale a persoanelor întreținute va fi majorată de la 2340 lei în anul
2017 la 2520 lei în anul 2018
 Mărimea scutirii majore la fel va crește – de la 15840 lei în anul 2017, la 16800 lei în
anul 2018.
 Suma venitului impozabil cu 7% în cazul persoanelor fizice și antreprenori individuali se
va majora de la 31140 lei la 33000
 Impozitul pe venit se va mări de la 3% la 5% din plățile efectuate în folosul persoanei
fizice, cu excepția întreprinzătorilor individuali și a gospodăriilor țărănești, pe veniturile
obținute de către acestea aferente livrării producției din fitotehnie și horticultură și a celor
din zootehnice, cu excepția laptelui
 Autoritățile și instituțile publice, precum și cele medico-sanitare, indiferent de metoda de
finanțare, vor fi scutite de impozitul pe venit
 Limita procentuală va fi majorată de la 0,2% la 0,5%, ceea ce va permite neimpunerea
cu TVA a bunurilor cu titlul gratuit în cadrul acțiunilor de promovare a vânzărilor
 Aplicarea cotei reduse a TVA de 8% pentru energia termică produsă din biocombustibil
solid livrată instituțiilor publice 
 Va fi instituit un regim comunitar de scutiri și taxe vamale, de TVA și accize pentru
bunurile importate de către persoanele care călătoresc în țări terțe, cu stabilirea limitei
neimpozabile de 300 euro în cazul transportului terestru şi de 430 euro pentru cel aerian
și maritime
 Se exclude dreptul de trecere în cont a sumei TVA aferente cheltuielilor efectuate până la
momentul înregistrării și legate de procurarea mijloacelor fixe cu destinație de producere
în agricultură, de crearea și întreținerea plantațiilor tinere etc.
 Se va aplica scutirea de TVA cu drept de deducere, accize și taxă vamală pentru
mărfurile livrate din Portul Internațional Liber Giurgiulești la bordul navelor cu drept

4
 de navigație, indiferent de naționalitatea navei implicate în transportul de mărfuri și
pasageri
  Instituțiile medico-sanitare private vor fi obligate să se înregistreze în calitate
de plătitori TVA, în cazul în care valoarea impozabilă de mărfuri și servicii, inclusiv
scutite de TVA cu drept de deducere, depășește plafonul de 600,0 mii lei pe o perioadă de
12 luni consecutive
 Noțiunile de bere, vin necarbonat, vin spumos, băuturi fermentate, produse intermediare,
tutun de fumat, tutun prelucrat vor fi revizuite, în contextul legii privind controlul
tutunului și circulației alcoolului etilic și producției alcoolice
  Introducerea, începând cu anul viitor, a componentei ad-valorem pentru țigaretele fără
filtru, cu stabilirea cotei accizului în mărime de 350 lei+3% în 2018, pentru anul 2019 –
460 lei+6% și pentru anul 2020 – 540 lei +9%, precum și majorarea cotei pentru
țigaretele cu filtru pentru anul 2020 de la 12% până șa 13% și a cotei fixe de la 450 lei
până la 460 lei/1000 țigarete cu filtru, dar nu mai puțin de 700 lei
 Se vor exclude accizele pentru articolele de bijuterie sau giuvaiergerie și pentru cele din
metale prețioase 
 Extinderea impozitului pe avere asupra autoturismelor cu o valoare mai mare de 1,5 mil.
lei și excluderea suprafeței de 120 m2 ca criteriu de determinare a subiectului impozabil
De asemenea, s-a propus excluderea prevederii ce ține de neaplicarea accizelor la bijuterii și
revenirea la practica anterioară. În acest context, președintele Comisiei economie, buget și
finanțe, Ștefan Creangă, a explicat că importul acestor produse implică foarte multe riscuri, de
aceea se s-a recurs la această măsură.
,,Pentru aceste mărfuri avem TVA la import, dacă mai lăsăm și accizele, riscăm să majorăm
nivelul de contrabandă. Neaplicarea accizelor pentru bijuterii este ca și o măsură de stimulare a
trecerii pe alb a acestor mărfuri. Accizele la aceste articole nu se aplică nici în alte țări,,, a mai
adăugat Ștefan Creangă. În anul 2016 veniturile din accizele la aceste mărfuri au constituit
aproape 11 mil. lei, a mai anunțat deputatul.
ANALIZA COMPARATIVĂ A VENITURILOR BUGETARE PENTRU ANII 2016-
2018
Devierea
Indicatori 2016 2018
Ʃ %
Total Venituri și granturi 45 954 57 000 11 046 124,03
Impozite și taxe 42 507 51 918 9 411 122,13
Impozitul pe venitul persoanelor fizice 3 181 4 252 1 071 133,66
Impozitul pe venitul persoanelor juridice 3 363 5 137 1 774 152,75

5
TVA 14 564 19 611 5 047 134,65
Accize 4 546 6 667 2 121 146,65
Taxa asupra comerțului 1 452 1 848 396 127,27
Impozite pe proprietate 403 577 174 143,17
Contribuții de asigurări sociale de stat 10 036 13 816 3 780 137,66
Prime de asigurări obligatorii de asistență
3 240 4 256 1 016 131,35
socială
Alte impozite și taxe 1 722 1813 91 105,28
Alte venituri 2 074 2 687 613 129,55
Granturi 1 373 1493 120 108,73
Sursa: elaborate de autor în baza Cadrului Bugetar pe Termen Mediu [online]. [citat la 13.03].
Dsiponibil:http://mf.gov.md/sites/default/files/sites/default/files/atasamente/comunicate/cbtm_2018-2020.pdf
Începând cu anul 2016, reflectarea veniturilor bugetare în rapoartele privind executarea
bugetului public național se realizează în baza prevederilor Legii nr.181 din 15.07.2014. În acest
sens, analiza structurii veniturilor BPN pe categorii de venituri se prezintă conform prevederilor
în vigoare, perioada de analiză constituind-o anii 2015-2018
Tabelul 2
Veniturile bugetare pentru anul 2016-2018
În baza datelor din tabelul 2 observăm că cea mai mare pondere din structura veiturilor
bugetare le constitie impozitele și taxele – 92,5% în anul 2016 și 91,08% în anul 2018.
Veniturile din colecatrea impozitelor și taxelor în anul 2018 constituie 51 918 mil lei ceea ce
este cu 9 411 mil lei sau 22,13% mai mult față de anul 2016. Din acest punct de vedere, taxa pe
valoare adăugată este principalul generator de venituri la bugetul de stat. Acest indicator în 2016
se estimează la valoarea 14 564 mil lei care crește până în 2018 cu 5 047 mil lei sau 34,65%
Deasemenea, multe încasări sunt înregistrate din prelevarea la buget a contribuțiile
obligatorii de asigurări sociale -10 036 mil lei în 2016 și 12 546 mil lei în 2018, cu o creștere în
2018 de 2 510 mil lei sau 37,66%.
Încasările în cadrul bugetului public național din colectarea accizelor constituie 4 546 mil lei
în anul 2016 care crește până-n 2018 cu 2 121 mil lei sau 46,65%.
Prelevarea impozitului pe venitul persoanelor juridice constituie în anul de bază 5 137 mil
lei. Acest indicator crește față de anul precedent cu 1774 mil lei sau cu 43,17mil lei.
Prelevarea impozitului pe venitul persoanelor fizice reprezintă în 2018 suma de 3 181 mil lei.
Acestea cresc din 2016 cu 1071 mil lei sau 33,66%
Încasarea primele de asigurări obligatorii de asistență medicală au fost executate în mărime
de 3240 mil în 2016 și 4256 mil lei în 2018 cu o majorare a acestora cu 1016 mil lei sau cu
31,35%.

6
 Cea mai mică pondere din categoria impozitelor și taxelor în componența veniturile le
constituie încasările din impozitul pe proprietate – 577 mil lei în 2018, cu o creștere din 2016 cu
174 mil lei sau 43,17.
Din structura altor venituri , acesstea se remarcă în 2018 la suma de 2 687 ceea ce este cu
120 mii lei sau 8%, 73 % față de anul 2016.

Tabelul 3
Ponderea veniturile bugetare pentru anul 2016-2018 în PIB
% în BIB 2016 2018 Abaterea
Total Venituri și granturi 33,9 35,6 1,7
Impozite și taxe 31,4 32,4 1
Impozitul pe venitul persoanelor fizice 2,3 2,4 0,1
Impozitul pe venitul persoanelor juridice 2,5 2,8 0,3
TVA 10,8 10,8 0
Accize 3,4 3,7 0,3
Taxa asupra comerțului 1,1 1,0 -0,1
Impozite pe proprietate 0,3 0,3 0
Contribuții de asigurări obligatorii de
asistență social 7,4 7,8 0,4
Prime de asigurări obligatorii de asistență
2,4 2,5 0,1
socială
Alte impozite și taxe 1,3 1,1 -0,2
Alte venituri 1,5 1,4 -0,1
Granturi 1,0 1,8 0,8
Sursa: elaborate de autor în baza Cadrului Bugetar pe Termen Mediu [online]. [citat la 13.03].
Dsiponibil:http://mf.gov.md/sites/default/files/sites/default/files/atasamente/comunicate/cbtm_2018-2020.pdf
Ponderea total venituri și granturi în PIB constituie în 2016 – 33,9% și în 2018 -35,6% cu
o creștere de 1,7%. Deasemenea, cea mai mare pondere în PIB le constituie impozitele și taxele,
care în 2016 prezintă 31,5% iar în 2018 32,4% cu o creștere a acestora în 2018 cu 1,7%.
Impozitul indirect – TVA, deține aproximativ 32,4 % din PIB în anul de referință și 31,4 în anul
de comparație.
Cea mai mică pondere în structura PIB-ului o constituie impozitul proprietate 0,3 atât în anul
2018 cât și-n 2016.

7
 Sursa: Elaborat de autor în baza Rapoartelor Ministerului Finanțelor privind executarea bugetului public
național, datelor prezentate în CBTM 2018-2020 [online]. [citat 12.03.2018]. Disponibil: http://www.mf.gov.md/

Figura 2. Structura veniturilor BPN pe categorii de venituri pe anii 2015-2018

Se constată că ponderea pe care o deține fiecare din cele trei categorii de venituri în suma
totală a veniturilor bugetare variază în fiecare an, în contextul creșterii sau descreșterii în
dinamică a veniturilor din categoria respectivă. Cu toate acestea, pe parcursul întregii perioade
analizate se remarcă contribuția semnificativă a impozitelor și taxelor la formarea veniturilor
BPN.
Astfel, nivelul și dinamica veniturilor formate ca urmare a aplicării impozitelor și taxelor,
ca parte componentă din veniturile bugetare publice, dar și ponderea în PIB a categoriei
menționate, se prezintă în tabelul ce urmează.
Asfel, ponderea veniturilor accumulate din percepera impozetelor:
Tabelul 3.

Nivelul și dinamica impozitelor și taxelor ca parte componentă a veniturilor BPN pe

anii 2016-2018

Indicatori 2016 2017 2018

Impozite și taxe (inclusive contribuții și 42 507,8 49 990,0 52 301,0
prime de asigurări obligatorii), mil lei
Abaterea față de anul precedent, mil. lei +3747,8 +3985,2 +2311,0
Ritmul creșterii, % 109,7 109,4 104,6
Pondere în veniturile BPN, % 95,5 90,1 92,5
Ponderea PIB, % 31,4 31,4 32,2
Sursa: Elaborat de autor în baza Rapoartelor Ministerului Finanțelor privind executarea bugetului public
național, datelor prezentate în CBTM 2018-2020 [online]. [citat 12.03.2018]. Disponibil: http://www.mf.gov.md/

Se înregistrează o majorare cu 9 793,2 mil.lei asumei aferente impozitelor și taxelor în

anul 2018 față de suma acestora în anul 2016. Totodată, se observă creșterea în dinamică de la an
la an a veniturilor acumulate la BNP din impozite și taxe. Astfel, ritmul creșterii afferent
indicatorul analizat s-a majorat semnificativ în ultimii ani, atingând nivelul cel mai înalt în anul
2017.
În suma totală a veniturilor bugetare, impozitele și taxele ocupă cea mai mare parte, astfel
cota medie a acestora pe parcursul perioadei analizate fiind de circa 91,6 la suta, înregistrând
majorări de la an la an și atingând nivelul maxim în anul 2017. Concomitent, se remarcă
creșterea ponderii în PIB a indicatorului menționat, drept urmare, din cota de 36,4 la sută pe care

8
o dețin veniturile bugetului public national în PIB, aproximativ 32,2 la sută revn încasărilor
oținute din impozite și taxe.

Sursa: Elaborat de autor în baza Rapoartelor Ministerului Finanțelor privind executarea bugetului public național,
datelor prezentate în CBTM 2018-2020 [online]. [citat 19.03.2018]. Disponibil: http://www.mf.gov.md/

Figura 3. Structura impozitelor directe pe anii 2010-2018

Analiza structurii impozitelor directe demonstrează faptul că ponderea cea mai mare în
perioada anilor 2010-2018 o ocupă contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii, și anume,
circa 54,2 la sută. În paralel, remarcăm o diminuare de la an la an a ponderii acestora, fapt ce are
loc în contextul majorării ponderii impozitelor pe veniturile persoanelor juridice în veniturile
totale aferente impozitelor directe.
În 2016 cea mai mare pondere din impozitele și taxele dircte o constiuie contribuțiile de
asigurări sociale de stat obligatorii, cca 49,6%. Pe a doua poziție ca pondere în structura
impozitelor și taxelor directe se plasează încasările din primele pentru asigurările obligatorii de
asistență medical (15,8%) ce în 2018 este ocupată de impozitul pe veniturile persoanelor juridice.
O pondere mai puțin semnificative le ocupă impozitul pe venitul persoanelor juridice(16,6%) și
impozitul pe venitul persoanelor fizice (16%).
În anul 2018, pe a doua poziție în structura impozitelor directe se situează impozitul pe
veniturile persoanelor juridice, având o pondere de peste 17 la sută. Ponderi de circa 15,3 la sută

9
în structura impozitelor directe sunt deținute atât de impozitul pe veniturile persoanelor fizice,
cât și de primele pentru asigurările obligatorii de asistență medicală. Cota cea mai puțin
semnificativă în structura impozitelor directe o dețin impozitele pe proprietate, aceasta fiind de
aproximativ 2,0 la sută în anul 2018.

Sursa: Elaborat de autor în baza Rapoartelor Ministerului Finanțelor privind executarea bugetului public
național, datelor prezentate în CBTM 2018-2020 [online]. [citat 20.03.2018]. Disponibil: http://www.mf.gov.md/

Figura 4. Structura impozitelor indirecte pe anii 2010-2018

Veniturile obținute din taxa pe valoarea adăugată ocupă cota cea mai mare în structura
impozitelor indirecte, și anume, aproximativ 72,0 la sută în perioada anilor 2010-2018. Încasările
din accize se prezintă pe a doua poziție, având o pondere de circa 20,2 la sută în structura
impozitelor indirecte, această cotă fiind în continuă creștere pe parcursul perioadei menționate.

ANALIZA COMPARATIVĂ A CHELTUIELILOR BUGETARE PENTRU ANII 2016-

2018
În anul 2016 cheltuielile publice în valoare nominală au crescut de la 46479,1 mil.lei
(37,9 % în PIB) în anul 2015 pînă la 48462,6 mil.lei (35,9 % în PIB). Descreșterea cheltuielilor
publice ca pondere în PIB reflectă rezultatul măsurilor de constrîngere care au fost întreprinse
pentru asigurarea stabilității în sectorul financiar. Aceasta, de asemenea, este rezultatul
diminuării considerabile a cheltuielilor față de volumul aprobat, ca și consecință a incertitudinii
în finanțarea externă și tergiversării debursărilor de granturi pentru susținerea bugetului.

Tabelul 4

Structura cheltuielilor pe grupuri economice (Bugetul Public Național)

10
 Deviere
Indicatorul 2016 2018
Ʃ %
Total Cheltuieli 48 462,7 60 387,8 11 925 124,60
Cheltuieli cuernte 43 780,7 53 050,8 9 270 121,17
Cheltuieli de personal 10 967,0 13 193,0 2 226 120,29
Bunuri și servicii 9 501,0 11 728,0 2 227 123,43
Dobânzi 1 812, 0 1 914,0 102 105,62
Subsidii 2 134,0 2 509,0 375 117,57
Prestații sociale 16 404 19 516,0 3 112 118,97
Alte 2 962,7 4 190,8 1 228 141,45
Cheltuieli capitale 4 682,0 7 337,0 2 655 156,70
Sursa: elaborate de autor în baza Cadrului Bugetar pe Termen Mediu [online]. [citat la 13.03].
Dsiponibil:http://mf.gov.md/sites/default/files/sites/default/files/atasamente/comunicate/cbtm_2018-2020.pdf
Conform datelor din tabel, observăm cea mai mare parte din structura cheltuielilor în
cadrul Bugetului Public Național este reflectată de cheltuielile curente. Aceste constituie în anul
2018 60387,8 mil lei cee ace este cu 11 925 mil lei sau 24,60 % mai mult față de anul 2016.
Asupra acestor modificări, în cea mai mare parte a influențat prestațiile sociale care cresc din
2016 până-n 2018 cu 3 112 mil lei sau 28,97% constituind 36,78% din totalul cheltuielilor
curente în anul 2018.
Cheltuielile de personale reprezintă în anul 2018 - 53 050,8 mil lei cu o creștere față de
2016 cu 9 270 sau 21,17%.
Cheltuielile alocate bunurilor și serviciilor cresc din 2016 ( 9 501,0 mil lei) cu 2 227 sau
23,43% până-n 2018 (11 728 mil lei)
Cheltuielile destinate pentru achitarea dobânzilor constituie în anul de bază 1914 mil lei
care s-au majorat față de anul 2016 cu 102 mil lei în mărime absolute sau 5,62% în mărime
relative.
Cheltuielile capitale reprezintă suma de 7 337 mil lei cee ace este cu 2 655 mil lei sau cu
56,7% mai mult față de anul 2016.

70,000
60,000
50,000 Sursa: elabora
40,000 de autor în baza Cadrului
30,000
Bugetar pe Termen Mediu
20,000
10,000 [online]. [citat la 13.03].
0 Dsiponibil:http://mf.gov.
l i e l i i zi i i le te e
ie nt na ic ân sid ia Al ita
l
ltu er sr o er
v b b c md/sites/default/files/sites
he c u e Do Su is
o ap
li ep iș s ți l ic /default/files/atasamente/c
lC ie d ur
i ta ie
ta tu el
i es ltu
To el i n Pr
Ch l tu Bu Ch
e omunicate/cbtm_2018-
C he 2020.pdf

2016 2018
11
 Figura 5. Dinamica cheltuielilor în cadrul BPN pe anii 2016-2018

Tabelul 5
Ponderea veniturile bugetare pentru anul 2016-2018 în PIB

Indicatorul 2016 2018 Abaterea

Total Cheltuieli 35,9 37,3 1,4

Cheltuieli cuernte 32,4 32,8 0,4
Cheltuieli de personal 8,1 8,1 0
Bunuri și servicii 7,0 7,2 0,2
Dobânzi 1,3 1,2 -0,1
Subsidii 1,6 1,5 -0,1
Prestații sociale 12,2 12,1 -0,1
Alte 2,2 2,6 0,4
Cheltuieli capitale 3,5 4,5 1
Sursa: elabora de autor în baza Cadrului Bugetar pe Termen Mediu [online]. [citat la 13.03].
Dsiponibil:http://mf.gov.md/sites/default/files/sites/default/files/atasamente/comunicate/cbtm_2018-2020.pdf
Potrivit datelor din tabel, putem observa că la fel cea mai mare pondere în structura PIB-ului le constitue
cheltuielile curente în mărime de 32,4% în anul 2016 și 32,8% în anul 2018 cu abatere de +0,4%, dintre care doar
prestațiile sociale le constituie 12,1 % cu abatere de -0,1% față de anul 2018. Cheltuielile capitale constituie 3,5 %
în 2016 și cresc cu 1% până în 2018.

37.3
32.8
35.9
40 32.4
35
30
25
20
4.5
15
10 3.5 2018
5
2016
0
Total Cheltuieli Cheltuieli cuernte Cheltuieli capitale

2016 2018

Sursa: elabora de autor în baza Cadrului Bugetar pe Termen Mediu [online]. [citat la 13.03].
Dsiponibil:http://mf.gov.md/sites/default/files/sites/default/files/atasamente/comunicate/cbtm_2018-2020.pdf

Figura 5. Ponderea cheltuielilor bugetare pentru anul 2016-2018 în PIB

12
 Concluzie:

În urma realizării acestui studiu am constatat faptul că politica bugetar-fiscală este unul
din cele mai așteptate de către societatea civilă documente de politici, pornind de la setul de
politici fiscale ce le conține, fiind un exercițiu anual complex și extrem de complicat, avînd
implicații operaționale atît din partea organelor statului responsabile de elaborarea și promovarea
acesteia, cît și din partea societății civile active, dornice să participe în procesul decizional.
Sintetizarea unor indicatori de bază pentru perioada 2016-2018 a permis analiza evoluției
în domeniul bugetar-fiscal precum și înregistrarea principalelor modificări efectuate.
Astfel, poitica bugetar fiscal pentru anul 2016 a evidențiat ca principale modificări: un
nou tip de impozit - cel pentru autovehicule.; majorarea vinietei pentru autoturismele cu numere
străine care se află pe teritoriul RM mai mult de 30 zile; majorarea accizelor la ţigări; majorarea
accizelor la carburanţi cu 11,4 la sută.
Politica bugetar fiscală pentru anul 2018 scoate în relief ca principale modificări:
mărimea scutirii personale anuale pentru persoanele fizice va fi majorată de la 10620 lei în anul

13
2017 la 11280 lei în anul 2018; mărimea scutirii majore la fel va crește – de la 15840 lei în anul
2017, la 16800 lei în anul 2018; impozitul pe venit se va mări de la 3% la 5% din plățile
efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepția întreprinzătorilor individuali și a gospodăriilor
țărănești.

Așadar, în suma totală a veniturilor bugetare, impozitele și taxele ocupă cea mai mare parte,
astfel cota medie a acestora pe parcursul perioadei analizate fiind de circa 91,6 la suta,
înregistrând majorări de la an la an. Veniturile din colecatrea impozitelor și taxelor în anul 2018
constituie 51 918 mil lei ceea ce este cu 9 411 mil lei sau 22,13% mai mult față de anul 2016.
Din acest punct de vedere, taxa pe valoare adăugată este principalul generator de venituri la
bugetul de stat. Acest indicator în 2016 se estimează la valoarea 14 564 mil lei care crește până
în 2018 cu 5 047 mil lei sau 34,65%. Deasemenea, multe încasări sunt înregistrate din prelevarea
la buget a contribuțiile obligatorii de asigurări sociale -10 036 mil lei în 2016 și 12 546 mil lei în
2018, cu o creștere în 2018 de 2 510 mil lei sau 37,66%.
Cea mai mare parte din structura cheltuielilor în cadrul Bugetului Public Național este
reflectată de cheltuielile curente. Aceste constituie în anul 2018 60387,8 mil lei cee ace este cu
11 925 mil lei sau 24,60 % mai mult față de anul 2016. Asupra acestor modificări, în cea mai
mare parte a influențat prestațiile sociale care cresc din 2016 până-n 2018 cu 3 112 mil lei sau
28,97% constituind 36,78% din totalul cheltuielilor curente în anul 2018.

BIBLIOGRAFIE

Acte legislative:

1. LEGE Nr. 181 din 25.07.2014 finanţelor publice şi responsabilităţii

bugetar-fiscale

Lucrări științifice:

2. Analiza politicii fiscale prin prisma sensibilității la gen în Republica

Moldova, Inga Catana, Chișinău, 2018.

14
 Date statistice:

3. Rapoartele Ministerul Finanțelor

4. Biroul Național de Statistică
Webografie:

5. https://monitorul.fisc.md/editorial/politica-bugetar-fiscala-pentru-anul-
2018-votata-in-lectura-finala.ht

15
ANEXE
 Anexa 1

17
 Anexa 2

18