r

"' 1
Af'IALIZARBA DOVBZILOR. IN STUDULB DI', CAz

152 STUDIUL DE CAZ

de-a
din lungul tunpului,
. realiruil · a schimbmlor surverute
. pe pietele · analize de serU te111pol'llle •
de ca z ce "olosesc
1
e sau rezultatele studen..;lor
)' , precum §1. a mult
unobiliare• a te""· ' ~ompltle
S ·· d or alp. • ·""ltl\c .,dil um ar fl un uragan, o tornadll sau inunda.
em e timp complexe. Desi nur"l .. St" all1 - c
atunci cirul tendintele legate de
De exemplu, in studierea unui caz seume
.! an' e de sern temporale
llldic, . I~
devin lllai "'1i. .tllte oatur ~;ment
eVCuu••
disrupt1v
.
. . .,
.

,.., ,Ill uJI ·1, de vimlri ,, " - · "llum Ii"" """I< m

. mfr.
O
• •
\1c - !>Oatc
ma1or. Ptntru o cornunitatc Estc de
•

potcaz ~u~t presupuse

anticipa n d a fl tnai co1n.. Colllp1c~.
. --.: O,.i"'id<'' ,ttef111ln se ,chbnbe in unna u,mj ""'- """1u.
sau escresclitoare,
d .
dar §i o crec:tere
Y urm d
aut e un deer
.. x u oar tendinte c -,,hca1c
rCScl 1· I'°
I' "tJlI " ottO
1
p ,iJOf sl}egll.. di (1979) au Stud!lll ""'1 d e ~ t, patru
crono
d og1c
·I · mixt ar putea consti.,,; • .
•~ mcepurul une1 serii d · m. Acest tiP de -''' lo<' • ii co de suferit in unna - dczastre ma;.,,. : """ City

-ici
e ob1ce1,
. . punctul forte al strategiei studiulw. decaznuco e tunp.xmai cornp1Paltcrii e~ .r"'1 r1dtlffiese~
I ..
. c.... e au . G veston (Texas), 1961
avualt . ; Conway (Arkansas)
. ' 1965 .' •i•
acesnn op de serii cronologice ' ci c:i y in eIab orarea une1 . e ns\4
r doar in evaiu~... I"' ,;IliP 1955, Pentru fi<:care dmtre""" """1, """'1onj.,
pentru pattemul . complex de rezultate c:i y compararea exphc ~p t·icatii
• cuprin~•--...~
•q"'dto
"'"'roroi•l• ,s)' I 966. e con\inand date releritoare la .......,
at1e1··cu. feZUJta•reare (C:Jl' ,," ~deri• tilDP vast
a demonstrat cli, in ciuda
. faptului ell §i-a fkut resimtit
d Apar · mveluri de complexitate chiar mat. man. m • acele situa ...e,,..-
• 11w .,;• se j,a Jor -tntr-operioad>de~1,m_-.-..._
e. vanabile - nu doar una - sunt relevante pentru o mvestigatie . . · m -care o SCti.
tu
. soC•-~i- ..,..i,..en
iJII"' scurt ., pe tennen lung. sau chw IUc! um,_""'•
car r.,,,'e
e te t1·ne efec . hni . d ..
dmtre ele ..x se prezice
dill. ond pattern diferit de evolutie in tlmp. . ' "'JlClllru
O al
Este ~1 "ac tol P a av.. .,,,t poi aphcat1e
. . excelenti a une1 . te c1 e sem tempor e
di . I vem.a a stu or espre schimblirile vecinlit1•;1
ii> r.
0 e exemplu teo acteristi,~ jJflr tfllos o studii pe cazuri multiple.
0
free deia~-~ reprezintli pentrU
tiona
• e pe . aceasta. . tema sugereazli cli exist! decalaje de timP di&1ente .' •mtrriile !ra- -•11"" ca b
lll...- te1'e
e remnorre
. ·· 1pnv1toare al la (a) rezidenti,
. . . (b) . comerciantit <:i .
y agent1econo . .
erateie cottlP
dc . msatutII oc e, cum ar fi b1sencile ~1 serviciile publice · ( 1 lllic1,
() . "b"l ( ·
!SJlOm I e vezI YID, 1982a). Atunci cand intr-o vecinitate au I
' ~ d) locu·
_llll<I,
1111 in general • de~i o serie de timp rnai complexli pune probleme .
d . I . ...x . d oc SChimb~..! . oJectlril datelor, ea va avea ca rezultat •i 0 . (snw mari In
• . e modemizare
ras1a e, act1v1uit1 . sau alte tipuri de tranzitii comune , toate aceste pfl·villtll c i ~untita, care poate consolida analiza tendinta . au sene· de0
rate e remnorre trebme studiate pe o perioa<lli de zece sau douazec· diJlte) Illa . Orice potri · •
n ·d · .. 1 de ani ten_ ..,,porall
serie te••· prezisl cu una reali,
. atunci cand amhele sunt complexe
"" vaUllre
0
.
rotr1v1t teoru or despre schimblirile din cadrul vecinlitatilor, diagramele ob . · e
1 . nsistente in favoarea 1potezei teoretice initiale ' en
vor varia in moduri predictibile. De pildi, se spune cl anwDite schimblril1!MU, dovez1 c0 y. •
populatie (cum ar fi o trecere subtill de la familii mici la faniilii mari)
urmate prima data de unele schimbliri in serviciile locale (precum inscrierea in
icoli ii creiterea nevoilor de salubriW"•) ii doar mai tarziu de
,,,
•magazinelor comerciale ; mai mull decal atit, este posibil ca tipurile 1k bilerici
sli rl1Infum neschimbate de-a Iungul intregului proces. ·
a1o .iri Cronologiile. c_ompilarea eve~e~telor cronologice este O tehnica frecventa
in studiile de caz ~1 poate fl cons1derata o forma speciala de serie temporala. Din
nou, secventa cronologica se concentreaza in mod direct asupra punctului forte
pnncipal al cercedirii cazurilor mentionat mai demme - 1i anume fap1l!l ell
evenimentele sunt depistabile inapoi in timp.
Un asemenea studio necesili deseori cotectarea de indicaturi legati de vecinil- Nu trebuie sa va ganditi la i~iruirea evenimentelor intr-o cronologie doar ca
tate care prin natura tor sunt greu de obpnllt ii chiar mai greu de analiz.al. - . la un procedeu descriptiv. Procedura poate avea un scop analitic important -
dacl se investeite destul limp ii efort pentrn realiwea cotectlrii ii aoalii.ei nea> investigarea presupuselor evenimente cauzale -, deoarece succesiunea funda-
,are a datelor, rezu!tatul p<>ate fi o anafizl convingltoarC - °'"' mentala cauza-efect nu poate fl inversatA temporal. Mai mult decat atat, crono-
dintr-un studio in care s-a utilizat on .design de serii temporal• 1ntrerupte" .penttu
Ogia va include probabil diferite tipurl de varial>ile, nelimitlnd•·" la osingur!
Cl(lllllinare• efectelor pe tenneil Jung ale riscUrilor natural• asupra comw,it!lii-J"'
'3liabil! dependenta sau independentli. ln acest - · cronologia poate fi mai
<1epus efurturi deosebite pentrn colectarea (latelor in fiecare dinttC,eel• pa\lll,?""'\ bogat! ii mai immmzltoare decit abordlril• general• ale scrlilor de timP- i,copU1
niliti studiate, doar pentrn a obtin< informatiil• pentru seriile de tiJDP ;-.rezul~td!
analizei comparative a celor patru cazuri soot descrise in caseta 28.
/
J\l'IALIZ.ARBA DOVEZILOR IN STUD111.E DI! CAZ
154 STUDIUL DE CAZ
'"
analitic este compararea cronolog1e1 . . cu cea pre .
care sunt specificate
. una sau mai mult e d"m urmlitoarele
z1sli de o teon eit.p)i . 10gtce
•l'',ode1ele tfll tebJ)icl!. a deverut
. d"m ce in ce mai fi 1 .
• Unele
. evemmente
.
szunea mversli
trebuie ·1ntotdeauna sli "b
fiind imposibilxa .
cond1tU.· cativl 'L
ai li loc inaintea alt0
p11
~s ~ 11_,·¢ea
. .. o 0s1toarc In .
de e-val~ ale studnlor de caz · Mode\u\ \ •ultuna vr-• ..... , ma1.
''
I
• . A' illI re1JJ1 i.f11lU11'1ire complex!!. de evenimente in tim og1c stipuleaz.A in mod
Unele. evemmente trebuie intotdeauna sli fl
contzngenfei. e unnate de
ra,,~r
Ct,
•"jll1ell"'tJri
vo""repe 13pllcauzJl-efect-cauzli-cfect,
O ,.., - 0 p. •unt """"' .
initiaUl devine variabilll. indepevanndab1U (evcnimcnt) d,,.,,.m
• U I · alteJe iiw . tr-O e . . entll. ( . ·r-n•
. ne e evemmente pot avea loc doar •m .' Pc 1' f ~ (liil of111lltoare (Peterson §I Bickman, 1992 . Ro 1~vcnuncnt cauza\)
tzmp specificat dinainte. unna altora, dupl[ 1. oe11AJ etal'li rezultl!. din faptul ell multe etape pot e '. g ~ Huebner, 1992)
• Anumite . perzoa · de de tzmp
· dintr-un
. studiu de c un 111e"k
. ,q/ dt 111t!..,p1eidtadteade tiIIlP · X!Sta pe durata unei indelun~
evemmente
. . care diferli semnificat' d pot
iv e cele din alte . fl marcate de Clase cow pert·oa e ()(lelelor log1ce . este o tehnicll. analitiftx
gateGtl!os ifea fllobservate empmc . . cu evenimentele pre . ce constA •in potrivirea
Daca evemmentele·reale din cadrul . . penoade. ,
\,ll

·. unu1 studiu oric'td iv telOf . ZlSe teoreti o·

mentate de catre cercetator• au urmat O succes1une
• ' pre a· li e.'bine Stabi'lite ~i ..eidflleil p"''al o puteti dec1 considera ca pe O ~o x . c. mpunct de
. ~· oilce ... , i• nnel diferitll. d
mle alternative foarte probabile, cazul ind·iv1"dual poate
z1s §Id n~una ~ere c cu toate acestea, ca urmare a existentei eta I e pattern
.·1 . . din Sllcces•d0cii.
e ucti1
dd . . or cauzale. Comparati,a cu alte c .
azun, precum §i l evem bai.a . .
•· lllilia!l . 1u.1 .,,i,;,g- deieior Iogice meritll slfie diferen\iatl. pe or sale - • •
amemntanlor Ia adresa validitatii vor consolida . . uare~mconside ,ebJllc• afllOW}loleY (1979) s-a afl• at m fruntea eelor care au elabo .
. .. §I mai mult deductiile llrc a Jose~bic -nliticli. Initial a promovat ideea unui model 1 _rat mode\e logice
bJUC" 11,11<" • • • og1c "de program"
1 ..Condz/11
• pe scurt ale
. analizei
. seriilor de timp • Oncare
. ar fl natura ·. . ca teistall
• d evenitllentele atuncI cand · zu1 o mterventie a unui program public . avea•
sern1or• temporale,
. ob1ectivul eel mai important al · . . . este stipU)atl a
mvestigaµe1 e . de a produce un anUffilt re tat sau o serie de rezultate 1 .
unor mtreblln relevante din seria "cum" "c:i "de ce" despre Iegaturile din eX31ll;••_ dretenPa
P .. . ..x . .. • nterventra ar
p ea produce iIUtial acnv1i.ati care au proprule Jor rezultate imed'rate ., la randul •
mente de-a Iungul timpului, nu doar observarea tendintelor tern al . tre e\'eni. P111r aceste rezultate ar putea produce unele rezultate intermediare ., iar . acestea se
· •· d . . por e. Omterp 1
a une1 sern e timp va ofen ocazia postularii de potentiale t re1atu.. ca11Za1'letait. 10 ' ne cii vor duce la rezultatele finale .
mod similar, o cronologie trebuie sll contina postulate cauzale. ,· , e; presupu ntrll a nustra tehni.ca
•
lUI,c. Wh• oley (1979) printr-un exemplu ipotetiC, S4x
__

1n acele ocazii in care utilizarea analizei seriilor temporale este relevanm · pe

. .x ·a1x . .
un s u de caz, o caractensttca esent1 a este 1dent1ficarea indicatorului sau . .
tudi
catorilor distinctivi care trebuie depistati in timp, a intervalelor de timp distin:;
care vor ti acoperite, cat §i a presupuselor relatii temporale dintre 'evenimentele
multiple, specificate inainte de colectarea propriu-zisll a datelor. Doar in~
unor astfel de speciticatii anterioare veti putea aduna datele intr-adevru- relevafil
de la bun inceput §i le veti putea analiz.a in mod corespunzlltor.
in schimb, dacll investigapa se Iimiteazll doar Ia analiza tendintelor temporfe,
cum s-ar ·intampla dacll ati folosi o metodll descriptivll, in care deducpile camale
nu sunt importante, va ti poate mai relevantll o strategie care nu se bazeaz! pc
cazuri - de exemplu, analiz.a economici a tendintelor preturilor de consum11,-1:
tungul timpului. . .. uzal
De asemenea, observati ell in lipsa oricaror ipoteze sau predictn ca ,e,
.. • • val al oimentelor dar,care nu se
cronologiile devin cromci - descnen oroase e eve ,
concentreazl asupra deducµilor cauzale.
resupunern cii se orgaruzelUA o mtervenfie intr-o ~coala pentru a imbumt!ti
pelll!u
p rforillanta elevilor in testele standard la scarll regionala, atat de frecvente acum
: educatia preuniversitara. Intervenp.a ipoteticll ar putea duce la O noua. serie de
activitiiti ~colare pe durata unei ore suplimentare in fiecare zi. Aceste activit!ti
vor acorda elevilor timp pentru a lucra la exercitii impreum cu parintii lor
(rezultat imediat). in urma rezultatului imediat, se va inregistra o mai mare
'1 intelegere §i satisfactie privind procesul educational din partea elevilor, a parin-
plor ~i a profesorilor (rezultat intermediar). in cele din urma,exercitiile ~i satis-
fac~a crescutll vor duce la o mai bunll invatare a anumitor concepte de catre elevi
(rezultat final).
de-a
in exemplul de mai sus, analiza cazului ar organiza datele empirice astfel
incat sa sprijine (sau sll punll la indoiala) acest model logic. Trecand dincolo de
abordarea lui Wholey (1979) §i utilizand strategia explicap.ilor alternative prezen-
tam mai devreme, analiz.a s-ar folosi de succesiuni alternative de evenimente,
 STUDIUL DE CAZ
156

precum §i de potentiala importan~ a evenimentelor externe

datele ar sprijini succesiunea initiaUl §i nu s-ar putea fonnui a Ille'
~res\J.p\J.se
10
analiza ar fl indreptAtitA sA sustinA cl a avut loc un efect caUZal "10 aite · ba~a
initial! din §coal! §i gradul crescut de performantA
. 'fi inregistrat u1ter1~e,in.t~th,a
erv ,
ajunge §i Ia concluzia alternativA cl sena spec1
. 1cata de evenitn °r.
ente a 10
4-' s~ar Pel\t~
de exemplu, interventia din §Coala
. respectlva a unplicat alt·~1 elev- st il og1_l.ttea
1
clror performantA a fost evaluatA. decat c~ ,
Strategia modelului logic al programelor poate fl folositl • 'ti i

ingredient-cheie este presupusa existentli a succesiunii repetati, r:

de situatii, nu doar acolo unde au loc interventii ale politicii de :::-o lllututiiu,

evenimentelor, toate legate intre ele. Cu cat legatura este mai com \lz~~erect
P11blic,i
potrivire de pattemuri ale acestor evenimente in timp. in co:~a
mai eficient vor putea fi analizate datele pentru a determina da aPlex~. cu ata_a

discutate patru tipuri de modele logice care, in principal, vari~a i~e0 v?r fi
0
btinut;
1
unitatea de analiza ce ar putea fl relevanta pentru studiul de caz · r espectiv.e de
ct

Modelul logic la nivel de individ. Primul tip presupurie ca studiuI

voastrli este despre o persoanli. Figura 5 .1 prezintli cursul ipotetic al e!lllnne,,
telor in comportamentul unui tanar, intr-o serie de casete ce trebuie unn:Uen.
la stanga la dreapta, dupli cum indicl ~i sligeJile. Figura sugereazli ca~
riscii sli devinli membrul unei bande, sli fie implicat in acte de violenta '.
folosirea drogurilor, iar mai tarziu sli participe la o infractiune. Caracteristi~
distinctiva a acestui model logic este seria de unsprezece numere ..asociate cu
diferitele s~geti din figura. Fiecare numar reprezinta o oportunitate de a-I
impiedica pe t:atmr sa continue aceasta evolutie, prin intermedjul unor interventii
planificate (de exemplu, un program comunitar sau public). De pilda, programele
pentru dezvoltarea comunitara (numarul 1) ar putea duce la imbunltatirea condi-
tiilor sociale §i economice, reducand astfel de la bun inceput §ansele de rise
pentru tanlir. Modul in care un tanlir ar fi intfilnit §i abordat una sau toate cele
unsprezece posibile interventii poate face obiectul unui studio de caz, figura lJ
ajutandu-va sa definiti datele relevante §i analiza acestora.
 ~ Al --• ~

Devme m.em.bru
a\unuigTU-p
Conditii sociale nevio\ent, ~ra \ega-
Se alll.tud. turi cu droguri\e
§i economice unei bande
adverse ® ® Devine membru
@ al unui grup
* sll.rll.cia violent
* lipsa oportuni- © Tanll.rul @ incepe

I
tlitilor sociale este supus sll foloseascli Devine membru
* gradul de dezor- riscului droguri ® al unui grup
ganizare socialli ®> care tranzactio-
* mi§cliri de popu- neazli droguri
latie rapide
§i masive
* traditii culturale © Comite ! : Ajunge intr-o t:l

* defecte ale politicii infractiuni _., ~titutie de corectie

individuale ____ J pentru tineri
sociale
* rasism institutional 5
::,,

Comite z
infractiuni @
C
impreunli t:l
=:
cu grupul r;;
g
© = Strategiile comunitare §i sociale au rolul de a bloca aceastll. cale
@,@,© = Strategiile de prevenire respective au rolul de a bloca aceste clii
@
2
= Strategiile de interdictie ale sistemului de dezintoxicare au rolul de a bloca aceastll. cale
®,®,® = Interdictiile impuse de lege au rolul de a bloca aceste clii
®,®> = Interventiile timpurii §i strategiile sistemului de justitie au rolul de a bloca aceste clii
@ = Strategiile de interdictie ale sistemului juridic au rolul de a bloca aceastll. cale
,.
Figura 5 .1 - Comportamentul unui tanar # unsprezece interven/ii posibile
Sursa : COSMOS Corporation.
 STUDIUL DE CAZ
1S8

Modellogic la nivel de organiza/iel sau• firma.

tr
Cu ajutorui
. . ••lOdeI
1'h

. . enimentele care au oc m -o orgaruzat1e inct· . eior I

pot dep1sta §1 ev 1v1du ogi
0 firma produdtoare. Figura 5.2 arata de ce se presupune a1~. clltq
• • tr O funra (casetele 5 ii 6) due la o productie ll1ai b ell sc%qb
1
~urverulted~nn ~a la o mai mare performanta in afaceri (cau~ (caseta oar,,~
m ce e 1 , . . . seteie 1i) .
Succes1 •unea casetelor reflecta §1 o 1poteza - §1 anume ca schinib){_. 10 §i ~,,
. . . Clfile . . 11)
fu st rezultatul serviciilor exteme de brokeraJ
.
§1 as1stenta tehnica (
. . . . . casetei eau
lllitiai .
Data fiind aceasta ipoteza, modelul logic conpne dec1 §1 exphcatii al e2§i 3)
concurente (casetele 12 §i 13). Pnn · urmare, anal'iza dateIor acestui ternarive sa ·
. acorwm
in depistarea evenimentelor in ttmp, ..1A-d o atent1e
. d
eosebita sucaz va. cons~u
• . 1 l ..x_ .. d l
cronologice. De asemenea, m timpu co ecwn ate or, trebuie sa se , 'lor
ccesrulli·
identificarea modurilor in care casetele se leaga de fapt intre ele in . 1nceree
. . . Vtata re
pentru a corobora dispunerea saget1lor din figura. al(

o configuraJie alternativa pentru un model logic la nivel de organi.,,, .

'.I' • "-"Ile. I)•
Punct de vedere grafic aproape toate modelele Iog1ce construiesc O lll
' secven~
liniara (care trebuie citita de la stanga la dreapta sau de sus injos). insa in v·
reala evenimentele pot fi ma1. d'mamice . §1. nu progreseazax neapru-at in 1a~
liniar. Astfel se poate intampla cu ,,reformarea" sau ,,transformarea" Ill~
organizatii. De exemplu, firmele pot trece prm . multe schimbari. operationaiellne1
putand aparea modificari §i in misiunea, cultura §i chiar numele .acestora'.
Importanta acestor schimbari vine in sprijinul ideii ca intreaga companie s-a
transformat (COSMOS, 2000)2. La fel, §colile sau sistemele §colare i§i pot
modifica suficient de mult felul de a face afaceri inc.at sa se spuna ca a avut loc
o ,,reforma de sistem". De fapt, initiativele publice majore tintesc in mod deliberat
spre imbunatap.rea §colilor prin incurajarea reformarii unor intregi sisteme
(precum circumscriptiile §colare). Totu§i, nici procesul de transformare, nici eel
de r~formare nu se des:fa§oara liniar, din eel putin doua puncte de vedere. in
primul rand, modificarile i§i pot schimba cursul in loc sa evolueze intr-o singura
directie. In al doilea rand, transformarea sau reforma de sistem completa nu este
neaparat un punct terminus sugerat de modelul logic liniar (adica ultima caseta
din figura respectiva) ; transformarea §i reformarea pot ti procese care continua
pe termen foarte lung . .
. Figura 5. 3 prezinta un model logic cu o configuratie alternativa care reflecta
;iceste conditii. Modelul (a) depisteaza toate activitaple de baza dintr-un sistem
§Colar (initialele sunt explicate in legenda figurii), (b) pe parcursul a patrU
futervale de timp (fiecare reprezentand o perioada de doi sau trei ani). Refonna

a
. ..
r-c
2 3
Rl!'u,l\tate
bnediate
'i!,

Scb.i.mbatca ca\}aci.~\i.i. ,
Servicii de Rez.ulrare de \}toduc.\i.e :
Servicii de premergiitoare
brokeraj : asistentl1 apar rewltate in
5 6 perfonnanfa .fizicii •
ajutor tehnicii:
a) conditii Schimblhi 7
(daca exista) Capacitatea
in acordarea preexistente ; de a face in practicil : Schimbarea
asisten/ei b) servicii: schimblhi sclwnbdri fn capacitlitilor Rez.ultate
asisten/a oferita in practicli : opemfiunile firmei: intennediare
noi aptitudini jinnei, apare
capocitatea
9
sou posibilitafi apdrute
fn unna de a fndeplini Schimbarea beneficiilor
apdrute pentru firmli :
in unna asisten/ei noi cerin/e
apar rezultate
asisten/ei
1 4 fn afaceri >
Alte initiative 0
Conditii
care due care au .Rezultate ulterioare
contribuit
la oferirea
de servicii : direct : 10 f:l
condiJii
care due
alte ini/iative
legate de Explicafiiconcurenle
Schimbarea
performantei in afaceri :
5
:;a
la nevoia
de asisten/a
asisten/a
13
apar rez11/tate in z
12
Alte noi Conditii
peifonnan/a • de baziI •
...,
Cll

practici ale externe C:

finnei : legate de piafil'. : 11 g
exp/ica/ii explica/ii
alternative Schimbarea F
m
alternative
pentm pentm beneficiilor publice :
0
rev,ltatele in rezultatele J::.roduce rev,ltate in m

2
perfonnanfa fn afaceri ii ezvoltarea economicd
.jizidi" celedebazd ii in politicile pub/ice

Caracteristicile firmei :
Camcteristici legate de pmctici ii rezultate

Figura 5.2 - Schimbari de performan/a ale unei firme producatoare

Sursa : Yin §i Oldsman (1995) .
....
'°
 TZ,AREA DOVEZILoa lN ST\Jnnl.E DE C\z
™
160 STUDIUL DE CAZ C tu . c!lnd toate activi~\ile sunt aliniatc ~i func\io""~~• \
nc1 1 ix • ..,.. . •- -......... n
• ntfunp .. m t 3 • 1 otu~1. 111 etape 'l'n~, .~_,.
10
a
e se
car -= ..... n............
,u, re,onna
l.inie de referinJa :
Un sistem nea/iniat
Miicare ilustmtivd
catre reforma ttl llre \1JC•..,,
- um ar atli r4, iar mode\u\
. . logic nu presupune .....
~x ..-,.....,1 e
e sisteJI>'-
-"~'.. d1JP~ c 0 altli caractensticl. a tnode\u\ui. . \ogic cstc faptu\ ci 1in
l3 4.11(),,, ei;,eS••
•pa I• t ,.poate Ii pozi\ionat . d mau,,.
~x ., ,au ""'JO>,
,. . In luns\i<, do ni>c\ul
1 + 1
u
a'
+ v ¢ '
t'vo<
e ce
11"'
e e,nor de
etllpli,. eel - •P
re" .
perl'onnan\l. Stegutete\e
ote7.a fun
. \ din m\j\-
-
°""'"" '"""'
<e,o_ "" , , _ "" fi _..,. cu

!
&
-•I"' at. •oa)t
st.e',<',Al>'' 1
,, cfO'" el "' Ii s•"
i -~-
clase In care ,._,... unp P"<tici\,; - . . . , ru
andul slln, oscila. n ,ue, .._\ul -..,.. .,'-em
.El
:s 0
0
0
(ll" elvl
., ... 11c e sco
tora poate,rul
la c¾i.ru
r ia pozi\ionarea
. activitl\ilor
. §i t>Ozi\ia cercu\ui pot

I 111V' iifVl llces,,

_.,;ti1r cu ajuto liz~ll . . datelor propnu-z1se.

1a
I;!
ll-,
-
Mli mulr bavt
pe reformd
M,i,,,;;;,baa:,r
pe refom,/J 3
""';,ir"'.'n
oefi st"
~t,ilite
1
"""° -
. la niVel delea
ram. Reveoind \a modelu\ \Ima, - ·
pro~ul
~1 - ti1n exemplu. Aici, mode\u\
• desctie principiu\
dl
3 2
M,ipu/in 1
Mli puJin f :::.--------; ba,atpe,¢nnd zogic al patru O ram federal, elaborarm scopu\ de a reduce
ball11J]e ,eform4 t~ e 0 " un ortant pr g . . . .. . ' d
t,10 5 4 fer~ """i iJ:nP .. inirea p 1am·ficarilor comumtare §1 a 11\l\lative,or •e
Schimbari regresive
ilustrative
61"" ·\a baZ• rin spnJ fer~ atilt fonduri, cit Ii "istenil \Jelllru _'
,~ a SI~- p
tiJldere a bolll- . nale de tratament de pe lntreg -
¢' Progran>ul o 8-\o, 65 Umre.
.
_g + r;J. eflire ~i natlO .. re nevoile ,i
'>
J,I
u
+ pre"
~nv..-e
1ocale 1nronna111 d~ftentei tehnice
re zultatele as,

i
t
.s
0

;s 0

!:.I
Rezultatc
imediate

1 M,/,,,-:aba,..,
ff 141/,,,-:abazit
pe reform4 3
£ pe reformll 2
3
2
M,ipu/in I
bal/6 pe reform4 --'4
Maipu/in 1 t3
ba1PI pe refomr4
Rau\tate
Legend•; E =Evatuan,; P=Pro__. Aoalitidi Standa<d; FC=1"Htloa ~ ; intennediare
EC = Echitate ; C = Cerinte Preexistente de Servicii ; DP= Dezvoltare Profesionall,;
CR =Con,eQ!cnl8 Ro,unelor; S =Sprijln 1i ,,._,...;at al Aoponarilor; PN =1"lirlci .;....:,..; Rem\tate
una\e
T =Tebnologie; CC =Cerinte de Certificare pentru Profesori.
GradaJie cresclltoare pentru 1coli fi clase : Pupne sau deloc •
CAteVll Pi, --- -,·~
Marca maJoritate •~

Figura 5 .4 - lmbunatatirea planificarii comunitare

Figura 5.3 - Stdri ipotetice ale unui sistem in scopul prevenirii HNISlDA
de reformll educa/ionald (preuniversitara)
Sursa.· COSMOS Corporation (1999).

- - ~ - ,r,, C" r'nrnnration (2001).

 -,
,
STUDIUL DB 'CAz

----
164
----------
• ,.i ...uZARBA OOVE'ZlLOR lN SiUDilU! DE CAZ
~· 165

in tabel a dus la conc\uzia cl tntrc ccntrc\c d . .... .

unsprezece evalulri au fost organizate sub fo~- - -.... , , eral d . c m,..rvcntic
. te
. . de la"- ' (flt.I1
gen arave . nu s-au manifestat difcrcn\C
, cu nrlv•- \
a accst rem1tat
independent de once m rventte specifi~, s-au uclc c1i '" I" U\,

· .x a infract1"unilor cu ajutoru} flcut 119tte coJ:1lP descriind alte proccsc i1 tczu\tatc de intcrcs au fost cxami.natc
prevenirea efl c1en1,c1 . gel\erar t, ~ , ,
,c..:1 \lne1 logi • %1 e\e de\te tabe\e\, ..." intregii co\ec\ii de tabc\c a pennis cer~tltori\or sll aiungl
fiind faptul cl toate evalUcuue au dezvlluit rezu}ta _c1 de t . ~ , .1 c A Ana 1..... \ d . . .
e• .1 fel, rv·it. priv ..,ind centre e. e mtcrven\ic ~1rczu\tatc\c acestora.

-
~-· te l>Ol1tive . tt>Ue:-..··,
,..t,, ~ celll~ ooc\ot e Pot trece dinco\o de caractcrlstici\c separate ale cazului
M iJ 1e c :.....ental' . .. '
Thbelul 5.2 V" !Ille soPll)•· a serie de caractenstic1 pentru ficcarc caz in partc. Acum,
IJ ..P.\e ,.,ueag da lC • die '
Co-locaJia fn cazul organizaJiilor partenere 'fl\11" d o 1" sa verifice C4 grupun icntc de cazurt par sl aibl uncle
(14 centre ~i partenerii acestora) .,rif)t~ ate iflce~e a fie considerate exemplc ale ace\ui~i ,,tip" de caz general.
cllr po erita s •· d \ tn ·
.Gtii3 .•~ti $i ,:11 1 de observat11 pot uce a CCrc!ri de a afla dacl scrii\c de
JI"'", .,1v-, astfe .. al ·1
Centre \ ·
. , Caracteristicile •...,a...., 1or, e sau categom e cazun or gcnerale - mlrind astfe\
sl""..A11dl>' ubgruP .. d . :~.1:. ·.1.
' . C ' d. CO-l0c • f 11 l"' flecta s . . 1. unei tipologn e cazun wwVluuale care sum deosebit de
entre e inten>enJie
Jete re. tea ap ar1\ e mplu arata &1elul •m care smteze\e ·
1
V"
comparative pot deveni
1 Personalul organizatiei partenere este situat • U"' • 1 •t1ta st exe . .
..,s1b nf'e, p,.ce ind aspecte mat cupn~toare, nu doar analiund caracte-
respec~ politicile acestuia, existente anterio:°s clMire ca i r 1at0l>' acoper
prim~te 25.000 de dolari anual din bug ihrn P~rtencria~ ~cntiut . 1 reve 1eie,
ft iti . . .. . e orgamzaf . Ill, Ctn l
sg ware, per ence, comurucatn §1 aprovizionare. iei Partenerc 1llll 1 c_ot11Pparate. . 0 rtant legat de utilil.area acestui tip de sinte7l comparativl
· 1 se nt i111P
2 in calitate:de unitate de afaceri a Centrului 2 \lelill\ fisUC avertisme belelor-text in c1utarea de pattemuri comparative se va baza
I ~d , • b' uril · .
este g ~1t m , personalul
rro e aces~na. Organizlltia tutelar!'a Cen ~~ci P Oil" e~ea ta .x...
argumentative, nu pe mburltori numerice. To~i.
fiecai:e an la buge~ P.~e~enatului cu 2:500 de dolari
1
trului con~
c~ 1·nterpreuu•
e5te . cipal pe terior, in capitolul 2, aceasti metodl este foarte asemml-
dolar1 pentru cheltu1eh md1recte. i· , pentru spat1u ~i 23_37~~
\ll pf1:tJ1ll 5-a suger~t ancomparative ale experimentelor, c~ora, la fe\, le lipsesc
3 Cinci birouri ale parteneriatului se aflli in aceea§i locatie cu r dUP~ cu iflterpre~le tunci cand sunt disponibile un numar mic de experimente
4 C 14 · · · · pe SOnalul Centrut · toare urnence a . . fi .
· entru 1 §1 orgamzatia partenerli folosesc acelea§i birouri. x, • . tru
,;etMile n .. d rcetatori de cazuri, trebuie dec1 sl \l pregc1tl\l pen

---
5 Personalul Centrului 5 §i eel al organizatiei partenere lucreaz! • roP"
P anabZi:l· . x Fun ce ·
t"tuie elaborarea de argumente sohde, plauz1u e ~1
·1.u ·
dar in birouri separate. . , . maceell§1 cl~. pentfll care O cons 1
~ocarea pe .•inite de datele adunate.
6 Cele doll! organizatii nu folosesc aceea§i locape. · pro
corecte, c
are sa fie spnJ
Personalul organizatiei partenere lucreazli in birourile Centrului 7.
7
Centre de comparaJie
8 Centrul 8 §i organizatia partenerli folosesc acelea§i birouri in opt locatil de \IC Eforturi pentru o analiza de calitate
I

teritoriul statului. .. Jndiferent de strategiile sau tebnicile de analiza pe care le alege\i, trebuie sa
9 Existli unele co-locatii. face~ tot ce va sta in putinta pentru a va asigura ca analiza dumneavoastta este
Centrul 10 §i organizatia partenerli .nu folosesc aceea§i loca\ie.
10 una de calitate superioara. Exista eel pu\in patru principii care stau la baza
Personalul organizap.ei p3:ttenere §i eel al cen~u,i utilizea,d at;elea§i birouri. ,
11 oricarei cercetari de calitate in-domeniul §tiil'l\elor sociale (.Ym, 1994a, 1997 ,
Personalul Centrului 12 §i eel al organizap.ei partenere Jucre~ ~, aceeali
12
' 1999) ~i care va solicita aten\ia.
Personalul Centrului 13 §i il ai organizatiei partenere luc!eazi .l ln primul rand, din analiza dumneavoastra trebuie sa reiasa ca v-a\i ocupat de
'I .1' \'i .... ,,

13 birouri. .. · · · ,I • ,lli.t 1<., , · ,; toate dovezile. Sttategiile de analid. pe care le folosi\i, inclusiv e\aborarea
• ' ·• 1

ipotezelor alternative, trebuie sa fie exhaustive. Analiza trebuie sa demonstreie

0

Centrul 14 §i trei parteneri regionali folosesc acelea§l brroun. , •.,, .. ..,-

14 •1, ,.,J Mt-f; ca ati cautat toate dovezile relevante disponibile, iar interpretarile trebuie sa se
--'
,,

S11rsa: COSMOS Corporation (1998).

 "l.~
STUDIUL DE CAZ ~.,-.uZAREA DOVEZlLOR lN STI.mllU! DE CA7.
166
161
foloseascii de ioate dovezile, ffirii a liisa nimic in suspensi
.
acestui standard, anahza d~neavoastrii va fi vulnerabill
e. baca
nu "l
- _ - ·oer
.,,.,.- rJagat-1
- -: Th:S:n-;
!Jl ~tinkin 989),
ing America's Future.
;:ide ~:-C,lobal

alternative, bazate pe dovez1le pe care le-ati sclpat din in fata i1ttc, / / ell 11.1i JJO ,,ies ShaPcele noul cazuri intr•o
--;.,..at . manierl excclcnt1. Un design de
in al doilea rand, . analiza ar trebui sii se ocupe, da;~ere. ~ . ess rg111...-- la altul a fost folos1t pcntru a trata tcmc majorc privind
0
- • • D x • este"" ,
interpretarile alternative ma1ore. ac"' cmeva are O altl . ~sibi.J. i-'''tO!;i •"de 1, ona:vantaJ caz •e1e) competitive nic. Amcmii. . . . In. <adrul fioclru1 ou,
· ·1 e,tphca.: • de
mai multe din descopenn e dumneavoastrii, includeti-o • ,,e Pe~ \ 11
f>.11 ·ca1'e i dez.. e multe documcntc !Jt tntcrv1un, tndiclnd astfcl sursclc
Exista dovezi. care sa o sprijine? Dael:\ existl care sum r~\ll at•• ' ·.._ ~P~Ill11jele.-eie (!j 0 cate foart a oferi cititorilor
pentnl o lectur1.fhl. intrerupcn, mu\tc. date -
. bel
. . . ' nt reZUJ. ..::,'.\ 1
exista, ar trebw cons1derata ca fimd o problem! nerezolva tate1e1 ~-, ~.,,,,, st p• i1 .. (
fO . . 0•· CU text note §1 ta e cantttatwe - au fost orgaruzate in
,

in studii viitoare? . . · tl ce lllefitl hi~~ \ i"' scoy· ...ertt"Ii, de cabe. eanexe. ) tn plus, autorii au dcm.onstrat cl poscdl vastc
in al treilea rand, analiza trebuie sii se ocupe de eel ma. Cs\\~ Je fot111 bsol !jl feritoare la problemelc studiate, dob~ditc in unna
. . p· x I semn;1: . s"'t, (le su rsonale re tuate in \ail §i in str~tate.
cazului .pe_care-l stud1at1. 1e C<1 este vorba de un studi ~•ca1i1111.1i,.
de caz iM:. . ·nq 11ote ~tifl\e -vizite efe:ruc O sec\iune metodologi~ cxplicitl ar fi fost de
- . l .d
.
tr X
. .
• • d
multip u., veti emons a C<1,ave~ mtr-a eviir aptitudini
trati asupra cele1, mai rmportante probleme (preferabil
u ..
ana1itice
.·
--viii.•.• -~
rl~.,. ·-ci 1,,.
Vl Cl) ...,. ti~
.,.,,se•:. •edef<:
c""'
pill p1.1nct
·utor-
in
Si totu!Jl,
i
tebiar absenta unei Wei de "'lh,ni, ""'un """""'"
detahac . ·~ , obiectiv pentru atingea chuia to\i ccrcctltorii ar
· · ") . 1·~pus,
invest1gatie1 l pnn · ~v1~ea
· unei devieri spre, unprec12atl
aspect 1a_ 1.n~' ·•"' •J
ti...- 1.1nc"' • ,1eroJI '
nl toa efunurile.
te J
secundara, analiza va fi mai putin vulnerabilii in fat.. un de ~ " Jei11 _ Ii, deP0
·"' or afirrna,;; ,: ··~ ll"et,lll S - - - -
posi"Qilitatea ca problema de bazii sii fi fost evitatl dm" c ·"' legate "-
• . auza uno "I
re~ltate negative_. . • r Pote~
in al patrulea rand, este indicat sa vii folositi de experienJa) anterioara .
ati
, acumulat-o. E preferabil sa demonstrati . cl:\
. sunteti la cu~ent cu1eue· .d . !le tart ieiuJllat • . . -
1 . a pre:zentat cateva modahta\i de analiza a cazurilor In . ul •
rile de actualitate pe te.m a studiilor de caz. Daca :vii cunoll§teti disciplina §i \lct\. cap1to1 . . · pnm rand,
a propriilor dtµnneavoastrii cercetari §i 1pµblicatii anterioare,. ata~ J J<&,est ia\ele dificultati pot fl reduse p~m conturarea unei strategii generate de
pate~~ a c1atelor _ fie ~l se bazeazl pe 1poteze te~retice, explicatii alternative sau
Studiul prezentat caseta 31 a fost realizat de o ,echip~ d; ~~ce ~-
anal riptive. in hpsa unor asemenea strategu, va trebui probabil s~ 1-ongla"'
recomandari acadernice §i o vasta experienti:\ practidi.. Urmand an~ te~e C\l cadre desc . . " ,.
1 ,, intr-o etapl prelumnarl, ca preludiu pentru dobandirea unui sun·t
autorii demonstreaza o grija pentru investigatia · empiric;ii
,, · ai chei 'sp ~iri
, . ment1 •t ~ · date l e . • ,
c~ tic in leglturl cu ceea ce menta mtr-adevh sa fie analizat §i cum anume
luat in considerare pentru orice studiu de caz. Grija lor se reflect! in p;ezen1aita s1steina
cazurilor propriu-zise, nu in existenta unei sectiuni metodologice foarte riguroase buie procedat.
Dael!. veti fi in stare sa egalati aceste strategii in propriile1 .~izeit~tudiil; tre In al doilea rand, dupl stabilirea strategiei generate, sunt relevante cateva
tehnici analitice specifice. Cinci asemenea tebnici (pattern matching, construirea
dwnneavoastra vor prirni respectul §i aprecierea pe care le merit!.
,,. 4•'.1
explica\iilor, analiza seriilor de timp, modelele logice §i sinteza comparativa) pot
.ft foarte eficiente in stabilirea bazelor pentru studii de calitate. Daca studiul se
,.......a.------------1CASETA31 · "• ··
face pe cazuri multiple, ar trebui aplicatli o logic! de replicare similara pentru
,toate cele cinci tehnici (obtinand astfel o validitate.externa crescutll.). De ase-
Calitatea analizei unui studiu pe cazuri multiple desprnompetiti,a ,,,
menea, in cadrul fiecarui caz individual, trebuie abordate comparatiile cu ipoteze
in comertul international ,, ., 'lJ .., r
alternative §i amenintarlle la adresa validitlitii interne;
Calitatea unui studiu de caz nu depinde excl~siv de tebhlcift fru~lfl,' 'deii J•' Nici una din tehnici nu este U§Or de folosit. ~ici una nu poate ti aplicatli in
acestea i§i au importart.ta lor. La 'fel de imp~rtanta este nevoia '&'li?ce~to'f'. mod mecanic, dupa o reteta simpla. Deloe surprinzator, etapa de analu.a este eel
sii-§i demonstreze experienta in efectuarea analizelor, cum 's.'.!tffifimp{tr~ mai dificil de realizat in studiile de caz - prin urmare, in special cercetlitorii
_ _ _ _ _ _ _ _ _ , - - - - - -· •· - - ,.:,2:--21...~}!!!Jli}!:..
 168 STUDIUL DE CAZ Z,AREA DOVEZlLOR lN Si'Uonl.5 DE CAz.
AN ALI 169
neexperirnentati vor avea probleme in acest sens. Din M 'Ill pentru investigarea unor SChimblri sun
··i d'
ti utt 1arc 1ntr-o
!
incepeti cu un studiu simplu §i direct (sau, mai de :ou, 0 l'ecolllan
~tollfe ~lltate 7. Jelor seriilor temporale. ldentificap o Serie cronolo .nx
cazuri"), chiar dacll intrebllrile de studiu nu sunt atAt ab~, un desj date,
11
pe cat ar fi de dorit. Experienta ca§tigat! prin efectuar: sofisticate 8 .•Ile~
in timp Ia abilitatea de a investiga subiecte mai dific'I a de studii sun lll¾."
! o:1> ec ndtn
,1 v'tP"• " eJllPtu• numllru
'ti
,,,.1, , d• ""
l d tud . ~-- . .
.. "..,.__enu
g1....
. la Ulli""itaiea dUtnnca.
. ""'Tll•
din ullimii do~, de ant CUtn 'Ii """"" pcDlnt a
I e. Ple'la 6· ~.~plf
s•-"' ,di •• ti . incl11Se
)( Ulte,vale de limp
• fiecar<' I in l'Cri"'1la de ""1lzec1 de ani 1
~.1-,

Exercifii
1. Stabilirea unei strategii generale de analizd Pr
. I. • . esupuneti
' ,..... a d°"" .versitll~i re entoare a -mten, ,_. SCbimbat In """1
o111P" !idea uJll proceda pentru a

r ¢11 at tntreag
elecie~ politicij ,._vc1
: . c,J[1l •P tegratll analiza ~ t r ! bur-un •tudiu de caz ma;
,,erioa putea fi 1ll a universitate?
dateIe cazu w, msll nu avep incll o strategie de . ., ati C despre
. . anal!Zl lntre Coler.. 5t
v-ap putea orgamza cazul pe capitole sau sectiuni F ·. . bati,vl
vll Note
cative (de exemplu, in Ioc de Introducere" · ~losip tit[llri sen,~
· od , hi " ' preclZap la
·mtr ucerea, c ar dacll va rezulta un titlu ceva mai I ce Se
·succes1UDI· · aIe ti·t1un·1or §I· observap in ce fel aceste ung). Incercati d~~ftri. 8 . lO. Pritnele do~ prezintl rezuma1e ale tazurilor, concen-

-vii
a v-ar pute en~ l 4, 5 • " 1 ,supra explicatiei sau "Pliot!illor "-"- Ultimdc
sll faceµ schimbllri in strategia de analizll. Apoi alegeti . a deterrn;. ye1,1. ca,pitole de caz complete, ariitAnd
in 01eod .,iJltentiona . modul in care s-au folosit explica\iilc
• ti x x • •d • t- una din ~-~- I• 40-s< . ,wdll sutui de analiz!.. . . ·
mcepet-' Sa Va orgamzap atele m capitolele ~i sectiunil ""'-VtnJe ·
. )( )(fl. Cdesernn. dou~ ,onP"
;l!l ·ve ca Part• llrii
a anexe
proce . Prezinlli anatha "'1l1Ploli a - -
trebw Sa _Va a ap pe drumul eel bun clltre analizarea c . -..ite, >.r matt al tucr
. procesu Iu1. ana1·me.. AIegep· unul din studiileazuiw.
2. Anal1zarea
· ll~ ox •• .
d
e caz desc,;,. ••·.,tul
1
CaP fii,rlJle . e numero,se exempte '"Plimernare
tO transronnat"· . de ulitizat, a -lelor
casetele aceste1 Ccu,1,-1. as1p un capitol (de obicei de pe la .. '"I:~ 2, despre a ane~..,li conttn
az spec1'flee
1 . Vezi capitolele 6, 8 §1 10.
1,ucrate tudii de c
· diuIUI') m • care sunt prezentate dovez1,
- . dar- nu ~I. concluzii o lllIJloeu1
, . s"'"'
• escnetic
3, 1·ce ins
realizeazll Ieglltura intre dovezi §i concluzii. batele sunt incluse in :sc 1og

sau in alte formate ? Se fac unele ·comparapi ? • be~

-" 3. imbinarea ddtelor cantitative # calitative. Numiti o term a unui studiu
care 1-ati putea face §i pentru care ar putea fi relevan:te atat datele ca:.
tative, cat §i cele calitative. 'ldentiticap cele doull tipuri de date, presuplllle!i
ell au fost colectate cu succes §i discutati modalitllple in·care ar puteafi
combinate sau comparate. La ce ajutll ·utilizarea ambelor tipuri de date1
4: Pattern matching. Numiti un studiu-de caz care a folosit aceastl tehnic!in
proceslil de analizll. Ce•avantaje §i dezavantaje specifice ptezintl? Cum
poate ea sll ducll Ia o analizll convinglltoare; -chiar dacl este aplicatl la un
singur caz?
5. Construirea unei explica/ii. Identiticati cateva schimbllri saliente care au
avut Ioc in cartierul dumneavoastrl (sau in vecinlltatea campusului dum-
neavoastrll). Elaborap o explicape pentru aceste schimbllri §i menponaµ
seria crucialll de dovezi pe care Ie-ati colecta pentru a sprijini sau apun~
Ia indoialll explicapa. Dael dovezile respective ar ti disponibile, conside~µ
tl conv!Il-
cll explicapa dumneavoastrll ar ti completll ? Ar ti o expIical-'e
 Capitolul 6

Raportarea studiilor de caz

::---:--__
Raportarea unui 8tudi _________- - - - - -.- - -
ririlor 1 . u de caz presupune finahzarea rezultatelor §1 descope-
.. Dd!ferem de furma raportuJui, Ia baza redactllrii studiului de caz stau
etape snnilare : identificar ct· . . I ..
..
poz1t10naie §1. unnarea an ea. au 1ente1 raportulu1, dezvo .tarea structum. com-
. . Ulltitor proceduri (cum ar fl ofenrea raportulu1 pentru
revmure elltre !JetsoaneJe infonnate care au fost subiecti ai studiului). O<lat!
~tat, Sludiul poate fl flna!izat - sau poate fl combinat cu date colectate
pnn alte melCJde, ca JJarte integrantl[ a unui studiu mai cuprinzlltor, bazat pe
metode multiple. Astfel de studii pot fi avantajoase ii constituie o alt! J)roVOcare
a cercetarii studiilor de caz.
Fie ell reprezint! un studiu de caz flnalizat, fie ell este pane a unui studiu mai
vast bazat pe metode multiple, rapol)area rezultatelor constituie 1i unul dllllre
cele mai Provocatoare "'Peete ale cercetlirii. Ce! mai utihfat este s~ lntocmiti
din timp Pru-ti ale studiului (de exemplu, sectiunile de bibliografie §i meto-
dologie), mai bine decat s! a§teptati paim la sfar§itul proce~ului de analiz~ a
datelor. Cat despre structurile compozitionale, se sugere~ §ase variante :
liniar-analitidi, comparativ!, cronologic!, de construire a teoriei, ,,in suspans"
§i nesecvenpal~. 0 ultim~ indicatie este de a v! concentra asupra efectumi
unor studii de calitate, nu a unor cerce~ri lipsite de valoare.

De obicei ' stadiul de redactare solid~ cele mai mari eforturi din partea
cerce~torului. Raportul nu se confonneaz~ unei formule stereotipe, cum se
intampl! cu un articol de psihologie intr-o publicape. Mai mult decat atat, nu
este nevoie ca el si existe doar in form! scris! ; putep avea ocazia de a face o
Prezentare oraIA a studiului pe care 1-ati cercetat. Din cauza acest~i naturi
nesigure,
8
cercetAtorii clrora nu le place s!·redacteze ar trebui de la bun.inceput
l-~i Punl intrebiri cu privire la interesul lor pentru studiile de .caz.
in

. 1· d
STUDIUL DE CAZ

oesigur, majoritatea cercetltorilor pot invlita 1

. .11 i n cele din
RAPORl'AIU!A ST\JDULQI\ DB CAZ

Aal
i fi1..- '
specu l
~·
a"'1 asupra caracteristi'c'\l Ot unul S '
-,
,n
cu u~urin~, 1ar 1psa e expenen~ n aceastli privintli '1rnll 5i, fl d dincolo de raportul ln sine ~i intinzlnd tudiu de caz cxemp\u
tucru descurajant.
. Este totu~i . nevoie de rnult . exerCltiU.
.. nuM. trebuie .~l "<l
~lit\• 1 ' (tl'ec!fl \ui studiului). u-se asupra designu\ui •i
- otu .,
studii de cahtate,. ar trebu1 sli vli perfecti,onaµ aceastli ap a1. tnUlt , ~"' , , cooP0 . d'1cat1e
e,dstl o in . referitoare \a fa
tolerati- Un indicator care vli poate spune dacli a . titudin.e - -"lfll \ ·iolOl 4 ptu\ cl rapottu\
lll c11P1 ··ioeul de bazl pentru inregistrarca sau st nu ar trebui s~
,iadiu al cercetirli este cit de uior sau dilicil Vll ve\i l3nse SI ~."" 11~ \ tit\Jie flllJ fost sustinutl folosirea unei bazc de da:arca datc\ot studiului. \n
• u1·>< •• C t: era sli co U\ltii:
tiJnpUl liceulw sau .,ac L4t11. u cc1t vli venea rnai greu atun tnPUn.et:
. " l11~.,.~, c0~t 1ol 4 11 ·ncipiul 2), iar eforturile de rcdactar d pcntru accst scop (veii
vl1 va fi sl1 reda ctati un raport pentru un studiu de c c1, cu . ... itt"' ··"' 0
'"'·tol\ll pr1 • . e escrlsc •in cap,to\u\
. de fa\l
• ..>< • • az. Un alt . ata.t it. 4' ,c serveascl m pnmul rand obiccti· \
in care vedeti aceasL4 act1v1tate ._ ca pe oportw\i lll.dica lllaj " -•"'
'"' fflew Aite s.- ve or rapottlrli $1, nu docu-
. O tate sau tor
obicei, un cercetltor efic1ent percepe etapa de reda cape O ~IM.. .,f\t
5\1'· tll~el•
.
'b · 'fi · ctare ca fi' O ~--·"
de a aduce o contn . .utie semru . cativl . pentru §tiintM sau pra lild . °l>ot11,.."'
· · ''II\ l\ tf,etl

Din pl1~a~. putim sunt c~1 averttza\i d~ aceastl proble~ Ctict "'Iii\ rupurilor-tinta pentru raportul stud' 1 .
ilirea g lU Ul
procesulu1 de concepe~ §1 efectuare a studiului. To . care apare I SUIb one e plecare pentro redactarea studiului de caz este sl vl gand'1 · di
fucepe sl rapo[bll inainle de a term· luji, td
• . ma colectar '"' tJ!l bllfl ta Paod'ie nta posibill. sau dpreferatl ?
§i la formate\e de raport. Poate exista n0
datelor..In g~neral, . stadml. de redactare este. atat de nnportant • • ea ~i ¾ali,.
1:
. ,• tiJJIP. JJlal. d'iversii de aud1en\e . ecc1t. pentru multe alte tipun. de cercetare, .mc\usiv
a:cordati o atentie deoseb1tl de-a lungql etapelor initial ,.lll.c~t ar trc~ erie 1eg1. din mediul Uillvers1tar
9 • da . f: . . . e ale stu,1: 1 . U\11 ~: . . . ; . (b) responsabilii cu sta\,,il' .. .
,u 1rea poht1c1\or
n pu • acestul • s at,
. ce1 mai . multi cercetltori . ·
. 1gnorl de ob·1 . utU u1. . 1 5
(a) c 0 . ..; lideri comUilltan §1 alti profesioni§ti care nu sun:t 8 'al' . .'
1
redactare panA cand aJung tocmai la finalul cercetlr"u. 9_ ce1 tiCle•.. • al .. peel 1Za\1 1R
m aceste "'l't
· e1~~- praccetafea studiilor de. caz .sau te.§tlln\e sociale; . .ft, cum ar
(c) grupuri spec1c11e,
ap~ea. tot. felul de ,,crampe tfi ale autorului" . ' iar raportul poate deve condi\ii
. , tx:( cer
fi coJJllS . ie pentrU d1sertatie sau diplom1; §1 (d) cei care finant·...... ~l.l pro1ecte
•
de

.. . ~-s
unpos1bil de redactat. As el, ca prelud1u la orice studiu de c Ill apr~ O I
un manual care trareazi ·a1cAtuirea rapoartelor la un mod maiaz, se \l<lOle
generat (ve ..._.B cercetafe.
pe o ·cei • pentrU cele mai. multe rapoarte de cercetare , cum ar fi expen-.
bl
~i Graff, 1985; Becker, 1986). Asemenea texte ofed. indicii valor 111entele, audienta_ de la ~unctul (b) nu este relevantl1'. deoarece nu este de ~teptat
' . . 1 • . oasemr... ca rezultatul unu1 expenme~t de laborator sa fie drrcc\ionat catre nespeciali§ti.
prive~te luarea nottte or, mtocmirea rezumatelor, folosirea c . ~ct
alc~tuirea unor fraze clare, stabilirea.unui program pentru compunerea textu1~ lillpk,.
pentfll studiile de caz, totu§l, ea poate constitui un grup-pntl1 frecvent al rapor-
tu1ui. o altl1 diferen\l este f:aptul ca audienta de la punctul (c) ar fi rareori
combaterea obi~nuitului ~puts ~e a nu il compune deloc.
retevantl1 pentrll unele tipuri de cercetare, de exemplu evalumle, deoarece acestea
Scopul acestui capitol· nu este de a reproduce aceste lecp.i de ordin ·,
<lin urma nu sunt potrivite ca lucrari de diploma sau diserta\i,e. Din nou, pentru
dep eJO sunt aplicabile studiilor de caz. Cele mai'multe sunt ll1l[l($1ltei: studiile de caz, aceasta audienta este deseori interesatl1 de raport, datoritl1
toate formele de redactare din domeniul ~ercetwi, iar a le descrie ~c\ ar h~lui mare de lucrlri de diploma §i diserta\i,e din domeniul §tiintelor sociale
contraveni scopului de a furniza informatii specifice studiilor de caz. Prin~, I
care se bazeaza pe studii de caz.
obiectivul principal . al capitolului este
. de a scoate in evidenj acele
. '· . ,; aspecte •,tale \, Deoarece studiile de caz au mai multe audiente poten\i,ale decat alte tipuri de
redact!rii ~i raportArii care au legliturli directli . cu studiile de caz. Sun~ \lb.,ll ncl\!SC yercetl1ri, una din sarcinile esentiale in conceperea generala araportului este de
aici urmlitoarele teme, fiecare dintre ele tiind tratatli in s~ctiuni sep~ate:. I
identifica audientele specifice ,
ale acestuia. Fiecare audientl are nevoi diferite,
• Stabilirea grupului-tintl pentru raport , ·a· ,11
\ar un singur raport nu va putea servi pentru toate _audien\ele simultan.
Ca exemplu, pentru colegi din .medi~l universitar, legaturile,intre studiul de
• Rapoartele ca parte a studiilor mai vaste bazate pe metode muhi[lle1
caz, descoperirile acestuia §i teorii sau
I .
cercetl1ri anterioare vor avea probabil cea
• Structuri ilustrative pentru redactlri .ale studiilor.de caz ., · \\

• Proceduri ce trebuie urmate in. crearea unui raport ··

 ------.,

STUDIUL DB CAZ RAP(>RTARBA STUDIILOR DB CAZ

175
174
. n,.,. iJnportantA (vezi caseta 32). Pentru nesnec,· 1. . - - -
--- - -----------
~un nume, o adresl si un numtr de telefon, astfel tncAt
,mat 111... - . d . . din r a lit,
vor . robabil elementele .. escnpttve . prezentarea Situar
. •· Cele lh., ,,,,,. .-1--:zarc: ofc:r pnc: §i alte informapi. Aceastl dubll disponibllitate a
9;
- ..,j ·
. ti.-ecUJil
P ~i iJnplicapde pentru acpune. Pentru O com . . Iilor ,u_ . / p0f'o 5 poadl:. ob de caz c:ste doar un exemplu al felului In care rapoane
z1, P• . . . is,e d '""Iv; •• 0
• x ,.-;rea
si.aP~- 111·
etodolog1e1 ~1 a problemelor
.t teoretice
" • precurn e1· exa,n;
. ..,.<It
IIG,.
4e . 0 (iiriJO! 5 tucUd
,.;ti< Ju/OSI~ s tudiu de caz pot fl folositoare pentru comunicarca cu
cu care s-au filcut cercedlrile. . . n c~le din unnA • pentruv llldica"' '~ rttJ 0 ce \
e,
v
><t aJ ~~(itC: a1;ferite, _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ __
cercetliri, iJnportallfa descope~Ior, prezentate in tenneni CCi care cJ1 (Jieolc:
P•.-ezintA probabil Ia fel de mult . mteres ca ~i rigoarea cu Cllre acadellJ.ic·
8
/ i ~-
i sau
,.11

.omunicarea eficientA . cu ma1 multe. .audiente poate p resupun · -a fll,.,...t ee · cu studiile de caz
C ale unUl raport. • CercetAtonI ar trebui sA ia "~0 arte see neVoi
versiuni 1csiresi
. ( . · alllail'C_ct,..
'"'\",
..-11il .. intre studiul de caz §i alte tipuri de cercetar
satisfacerea aceste1 nevo1 vez1 caseta 33). nos in Con.,j' .,,, rellll"' e este cl raportul
C0_,tJl c111e
&. •

iv • poate
fi un inscrument
. . ~oarte. important
. de comumcare.
. Pentru multi
0 . 11101 • d scrierea ~1 ana1iza unu1 smgur caz sugereazl d .. . ..
.- ICASETA 32 /r---,--~ l',-iJll iali~tl, e ai general. eseon unphca\11
oeSpec
pell .
tf11 uJl fenotJlell
.
pe c
are are JJ1
legaturli cu cea in spe\!, §i care de multe o .
. _,c_,,.,.; • f: . n este trecutli cu
Retiparirea unui celebru studio de caz situapar
8 e in cazul une1 uuu m ata une1 comisii legislative . De exemp1u,
0 d . •
,.,1erea, n<>li ill varstli epune mArtune m fata unei as.,,el de . .. .
TiIDP de multi ani, cartea Jui Philip Selznick (1949/1 980) 'lrl" ..ersO••.. .., conusu m
Roots, a ,fost consideratli o Iucrare. clasidi
. pe tema orgaruzatiil
' T~A and the G'ass a~ oJi y- cu se~ • ~,iciile de swatate
• de care
. a
. beneficiat ' membrii w t
po presupune
d
1es~ttt! dit o intelegere m tenneru maI generali asupra serviciilor de . te •ll
cazul a fost.. citat in
•d , multe
al.studii ulterioare
. despre
. age , ·.
n,u federaJeor pubrice, doball .. d as1s n~
taIIlent po11uc ~1 escentr izare orgamzatioru~.HL ' , comPor, au ,,, rite acestei categoru e persoane, pe baza ,,cazului" respecn· D
. al~ o~e . . v. oar
Jlled1~ brii ar putea fl d1spu~1 sa examineze statistici mai cuprinzAt
in 1980, dup~ exact 30 de ani de la prima publicare acest . ct melll . . . . • . • oare
ca parte a unei serii de reedidlri 'a le University of ~aliforruc_az a foSl retip~t atul1_ d reponderenta cazun1or Slilll1are. Mai tarzm , mainte de a propune noi
. . a Press ed'
prI.•vifl P .sia poate face mvesttgatn · · .. •m legc1tura
"
110
initial, Asemenea reed1tm ofer~ multor alti cercetlitori acces 1 'st 8 ruJ cu gradul in care cazul initial este
ceJebru, reflectand contributia sa substantial~ in domeniu. ·, a ace tudiu 1eg1, conU tatiV. Totu§l, · d e - a lungul •mtre gulw· proces, ,.cazul " rmtial · · · - reprezentat
reprezenartor _ se poate sc1 x fi1 .ost mgre . dientul esential . •m a atrage atenp.a asupra
de tJll Illei asistentei medicale de. la bun inceput.
problelll
fn acest fel, dar §1. m ~tele, studiul dumneavoastra poate comunica unei game
A •

---------------1CASETA331-----'---'----
nespeciali§ti inforxnatn bazate pe cercetare despre un fenomen. Studiul poate
de tua forma une1. casete v1.deo sau a a ltw. mstrument
chiar . .
multimedia, in locul unui
Dou4 versiuni ale 'aceluia§i studio de caz
raport narativ (vezi Naumes ~i Naume~. 1999, cap. 10). Prin urmare, utilitatea
fncepand cu 1982, centrUl de pJanificare urbrum din co~tatul Broward (Aorida) studiilor de caz depa~e~te c~ mult rolul raportului tipic de cercetare, care este de
a implementat un sistem de automatizru;e (,, The Poli~cs of A.uto~ating a obicei adresat colegilor, mai degrab~ decat nespeciali§tilor (vezi ca_seta 34).
Planning Office" - Standerfer ~i Rider, 1983). Strategiil~ de implementare au Evident, atat studiile explicative, cat ~i cele descriptive pot fl importante in acest
fost inovatoare ~i importante - mai ales in privinta _tensiunilor cu departamentul rol, ~i nu ar trebui sl:i trecep. cu vederea potenti,alul impact desctjptiv al unui
guvemamental de caJculatoare a1 comitatului. Prin urmare, stpdiul de caz este
studiu de caz bine prezentat.
interesant §i inovator, iar versiunea sa de popuJarizare - care apare injurnalul
unui practician - este reJaxandl ~i u~or de citit.
Deoarece acest tip de implementare acopera §i aspecte· tebnice complexe,
aurorii au furnizat infurmatii supJimentare pentru cititorii interesati. Versiunea

--------------· -----~- ---

r 176 STUDIUL DE CAZ

CASETA34r- -
jfiCC
RAPOIUAREA STUnlIJ..o
RDBC>.z
ale acesteia. Pentru a evita ace 1
--------
St Ucru O
177
. spec d·enta, dupll cum am precizat lllai d ' sugestic ar ti
M4rirea disponibilit4tii unui studio bun pentru o audfentA IDiJ ,1,~
1e
1 •fica
all 1 .
,c este de a examma rapoanc
cvrcm
. e. O a doua
accca de
.
v- et1I.I rtaO'"'' • antcnoare sugesuc la
Excelenta analizll a Iui Neustadt ~i Fineberg (1983) pe te111a ·. i& •f11Po udienta respectlvll. Acestea care au avut '
J &e • ell a P0t oferi ind· .. succcs in
imunizare in masll a fost editatll initial, in .1978, sub fo de rel _,,icarea . nou raport. Sll lulm din nou icu prc~oas
..,11-'y llnlll . . ca ciremp1 e pcntru
guvernamental - The Swine Flu Affair: Decision-Makin l'IIla l1tnii th._ ,ol" ..,irea prezentarea hcente1 sau a disc . . u studentu1
oC'w entfll fta!ic1 EI care SC
Disease. Acest studiu a tiost c1tat
• u1tenor g 0n a.3,,,11ppb,.
. •m cercurile P0liticilor """II II'' jte~te Peaente care au trecut cu succes de e~c ar trcbui consulte
. , . · • al•x al.
exemplu de mmutioz1tate ~1 m 14 c ltate ; de. asemenea PUbUec ea""-,1 pr'~, - prec fi exemplare. in vederea conr--...:, a academic~ sau ca
fl" 1 ll(C a -vt"-lU UllC'1 • fC
folosit in scopuri pedagog1ce.
. ....~
• a 10s1 fri,,,.,_"" 111' tJl!osc paate duce la descoperirea de ;ft~ .. noi lucrhi, studic
A fost to~i "dificil de obtinut fonna originalll a studiuiui, deoarece iJlltC ·oafC uuonnalilpertj rea
5 r a11tefl _..,.,rnentului (§i preferintele examinatom nente cu privire la
cat de U.S. Government Printmg . Office, care, potrivit autoriio a fost •-uti-
lll,k,,
,elO
(lflele
depai ....- or).
virtuti, ... dar... completarea fonnularelor care1nu au numere der, •~ llliiltc oO •
tru rapoarte scr1se
nu este una dintre ele" (Neustadt ~i Fineberg, 1983, P-' XXiv). p;nep~i.!e ate pen
versiune revizuitll a studiului original - cu material nou adllug llrtnare, o fofJJI atele scrise pentru studiile de caz, exisij eel .
publicatll mai tarziu sub titlul The Epidemic That Never: Was (l9B;),1 ~OSt 1'fit1tl'e fo(lllp :.,.,uJ este studiul clasic al unui singur P~tm patru tipuri
,.. te fu» 9 caz. Puteti ins0 '
edipe comercialll a unui studiu atat de apreciat este un exemplu rar le ll ,..,..o((ll fi. .:i fotografii. 1Il funcpe de profunzimea di .
11 li textuJ cu
di seuum1ru v-r ra ice stu ulu1 ti I I .
ceea ce se ,poate 1ace pentru •imbUua14t-Uea
nlf•l<ti.. ~:"x .. studiilor
.. de caz.&at de rai,ele, g bil in format de carte, pentru c~ eel de J.urnaJ ' pu c as1c va
roba .. • nu poate oferi · 1
ap~ea P &at dacli §tltI de 1a mceput ca studiul dumn spa!Ju
ca s1, , • • eavoastra se •
' 0ecesaf•ta categorie ~1 cli puteti produce doar un manuscris d mcadr~
Orientarea ,raportului catre nevoile unei audiente
iJ! a_ce: fi bine sli contactati timp o _editurt e marimea unei
fn general, preferintele c~• . a tip de produs sens este vers1unea cazurilor multi 1 al . . .
. potentialei . audiente ar trebui sll d'1cteze ,onna ra . Al dot1e . Pe tipulu1 clas1c
dumneavoastrll. De~1 procedunle ~i metodologia de cercetare ar· po~ill . gur caz. Acest raport va conpne texte multiple prezentate d b' .•
· d· .. fl trebUJt 04,i ,uuns!Il . • eo1ce1m
urmeze aIte 10 1catn, sugerate in capitolele 1-5, s-ar cuveni ca · . sau sectiUDI separate despre fiecare caz in parte in 1
•• . · raportu1 d capita1e . . · Pus, raportul va
re fl ecte subl IDien1e, detaliile, formele compozitionale ~i chiar O dim ,i - • m . 01-un capitol sau o secpune care sa acopere analiza •i rezultat 1
ens1une care cot1lllle . .. . . . . e e compa-
sll corespundll nevoilor potentialei imdiente.' Importanta audientelor s rative. Unele s1tuat~1 pot sohc1~ chiar mai ~ulte astfel de capitole sau sec~uni,
,•· ., _ ugefea7.3
faptul ell ati putea colecta informapi formale despre nevoile acest~ra §i ti 1 ·ar partea comparativli a textulm final poate Justifica un volum separat de eel care
preferat de comunicare (Morris, Fitz-Gibbon ~i Freeman,' 1987;'p. 13). Confo: :ontine textele studiilor individuale (vezi caseta 35). in aceste cazuri, 0 forma
acestor principii, am atras atentia studenplor cllrora le-am fost indrum~tor asupra frecventa de prezentare este de a constitui analiza comparativa ca parte prin-
faptului ell poate apllrea situatia in care comisia de evaluare a lucrmlor de ' cipalii a raportului, iar cazurile individuale, ca parte a unei Iungi anexe la volumul
diplomll sau disertatie sll fie singura Ior audienta. In aceste ~onditii, ar 'trebui de bazii.
ca raportul fundamental sll incerce sll comunice direct cu respectiva com.isl~'. Al treilea tip de produs scris acopera fie un studiu pe un singur caz, fie pe mai
0 tacticll recotnandatll este de a. integra in lucrare cercetrui anterioare ale multe, insli nu contine textul traditional. in locul acestuia, redactarea fiecarui caz.
membrilor comisiei, creand 6 mai mare suprapunere conceptuala (~i metcx!olo-' unneazii o serie de intrebllri ~i raspunsuri, pe baza intreMrilor ~i raspunsurilor
gicl) ~i mllrindu-i astfel potentiala comunicabilitate fata de respectiva atidleh~. din baza de date a studiului (vezi capitolul 4). Pentru a servi scopurilor de
Oricare ar ti audienta, cea mai mare gre~ealll pe care o puteti face este.s! raportare, continutul bazei de date este prescurtat §i redactat pentru o citire mai
compuneti un raport dintr-o perspectivll egocentrica. Aceasta gre~eala va ap~ea uioarii, astfel incat, in mod analog, produsul final sii ia fonna unui examen
dacf vll intocmiti raportul farl a identifica o audienta anume sau fara a intelege cuprinzator. (Prin contrast, textul tradjtional al unui studiu ar putea fi considerat
178 STUDIUL DE CAZ
AAP()Kl'AREA S'ftJDULOll DE C>J.
119
---
Un raport pentru cazuri multiple
{JJ1
fotJllll
t intrebare-dspuns: studl\ dt cai flrl lextu\ lradl\lona\
di l . d
·e ca dovezile stu . u u1 e caz sl fie preientate in forma tcx.tu\u,.
i
Studiile pe cazuri multiple con\in adesea atat cazurile ind' . flevot rrnat alternatw pentru prez.entarca acc\o~i dovezi cste de a
. 1V1d11a1e
clteva capitole comparauve. Redactarea unui astfel de Stud' • rJll es~\ai. un fo_,a intrebare-tli.sl)uns. Pot ft puse o serie de intrcbhi, ale
. . lUpoate{i-"'11111~
~c

mai mulp auton. .• fl1:11~ilt Ji\lo in fo••.. l . nab:, •

..-11v
v . le"'
.,wl urt. vor avea o ungune·1tt2.o Wl .- de Clettlp\u, trci sau patru
Un aranjament de acest fel a fost folos1t mtr-un studiu a opt in .. sct1er !"'~spuns ttU fiiecare. Rli.spunsun e pot con\ine toate dovezi\e re\evante ~i
matematicli. §i §tiin\ificli., publicat de Raizen §i Britton (1997) ~\ii_ln, c!U'o fe pen bele §i citate.
• . l . . tud1U1 iM
Bold Ventures, apare m tre1 vo ume cupnnzli.toare (aproJtimativ '-~ 11 ~S~¢o\ite de ta fost adoptatli. in 40 de studii despre organiz.a\ii\e comu-

650 de pagini). Cazurile individuale apar in ultimele douli vol 2So, 35() pat varia. n~ a.S. National Conumss1onon
r fl l .. N ' nl..'
eie,uborhoods(\919), People,
cele §apte capitole din volumul l acoperli aspectele comparativ~' p.cea5 {lcute de tJ hoods. Acela§i format intrebare-r~uns afost fo\osit pentru
diferiti s-au ocupat atat de cazurile individuale, cat §i de capi~ole:\i a111oti oi¢e'. g Neighbor. at cititorul interesat sli poatli face propria analii}. compa-
1·1d1TI tfel uic
rative, de§i studiul in intregimea sa a fost organizat §i coordonat ca un~- 611 caZ, as ceea§i intrebare pe parcursul tuturor cazurilor. Formatul le-a
.
pr01ect. fie~are u~d a abi\i sa gli.seasca exact pot\iunile relevante penlIU fiecare
ra0"~.' cititorilor gr 1 deranjate de absen\a unui text tradi~onal, fiecare caz a
r1111s rsoane e . .
pe_.1. pentru ·pe rezuroat ' fli.ra constrangeri de formli (dar· nu mat mare de tte1
ca
• flind similar cu forrnatul unui examen final de curs.) Se p I,?'' • ..,t ~i un
eces1... 'tlind autorului sa-§i fo\oseasd talentele literare. I_
mtrebare-raspuns sa nu reflecte pe deplin talentul d oate ca fonn,._, ') perf0 r--
1
. .)( l . umneavoastrli ·--...ii 1l
pagiW• - - - -
---------------~
aJU1.<1 . a• ev1tarea
. problemelor
. legate de "crampele scrn"torulu1".
. Aceascreativ' i....
...
puteti. mcepe uned1at sa. raspundep.
. . la setul de intrebari unpus.
· (Dm. nouta \lCntrutl
. - - - - - - - - - ' CASEiA ill 1

cuprmzator are avantaJe sllilllare. fata de un examen final de curs.) ' examell!\
Daca acest format
. . a fost .folos1t pentru studii pe cazuri multiple, avantaJe\e . Redactarea unui raport pentru cazuri multiple: un exemplu in care
t,.. nu sunt prezentate cazuri individuale
fl.
enorme : un c1t1tor . trebllle doar sa examineze raspunsurile la acee~1. ,mtrebaJt \ij
dm cadrul fiecaru1
.. caz pentru
fi . a putea
d •
face compara\ii intre cazuri D'
. . . . mmoment intr-un studiu pe cazuri multiple nu este necesara intotdeauna \lrezentarea
ce ecare c1t1tor poate 1 mteresat e mtreban d1fente, formatul in totalita cazurilor individuale in manuscrisul final. lntr-un sens, acestea fo\osesc doar
fi
lilciliteazi dezvoltarea unei analize comparative adaptate la -.i: ca baza de dovezi pentro studiu §i pot ft folosite doar in ana\iza coffijlatativa.
Aceasta abordare a fost folosita in The Administrative Behavior of Federal
ale cititorilor (vezi caseta 36)2.
Al patrulea §i ultimul tip de produs scris se aplica doar studiilor pe cazun Bureau Chiefs, o carte despre §ase §efi de birourl federa\e scrisa de Herbert
multiple. in aceasta situatie s-ar putea sa nu existe capitole sau sec~uni St\)atate Kaufman (1981). Autorul a petrecut perioade \ungi de timl) cu fiecare dintre
dedicate cazurilor individuale. in schimb, intregul raport poate fl al~tuit dm cei §ase pentrU a le in\elege rutina zilnica. 1-a intervievat, le-a ascu\tat
analiza comparativa, fie ea pur descriptiva sau incluzand §i explica\ii. lntr•un convorbirile telefonice, a asistat la intalnirile \or ~i la discu~ile \le care le-au
asemenea raport, fiecare capitol sau secpune va fi dedicat(a) unui aspectst\)arat, avut cu personalul in propriile birouri.
Totu§i, scopul lucrari.i nu este de a-i caracteriza pe vreunul dintre ~ef1. Cartea
iar informatia din cazurile individuale va fl dispersata in cuprinsul lntregulci
sintetizeaza mai curand lec\iile inva\,\te de la ei §i este organizata in 1uru\ unor
capitol. Folosind acest fonirat, dad nu este mnisl cu totul (vezi """ln, subiecte cum ar ft modul in c:ue iaU deciz\i, cum prime" 1i
iofom,a\ia care rezuml cazurile individuale poate fl oferitl in tell< SCllr't, infonna\file ii cum Iii motivea,l. angaja\ii, PenlJU fi,cate subiect, KaUfmMl
J

.tlll
- - -- - - - ------------------
1'
r
- , .......,

RAPOIUAREA S11Jon1.0a DE CAZ

a
180 STUDIUL DE CAz

--------- -----
exo-age exemple adecvate din cazurile respective, insll ; .- - .._ .._ _
daf va raporta separat §i deseopcriril
rt1P1et, mare, raportul general se va baza e fkute prin apr
181

.t co priP ur s1·cuatia meritll ceva mai mut•x atlt pc studiuJ de 1carea altor
nu este prezentat ca studi u d e caz m
. d 1v1
' 'dual . l \UlU] dlh~
~ Uft <:ti' ,
'1" ode• o(le - ... atcnli caz clt ·
,iiet 11e fllet trU studiul dumneavoastrl, cbiar da e, t>Cntru a-i put~ ~1 pc
B. Redactarea unui raport pentru cazuri multipl . · .,,.1elll •jle peJl u1 independent". alege\i st reda intelege
. ) .m care nu sunt prezentate ,.e.unext1Dp1 .,.. ticlli1 fi un " . ctatl raponu\
jlllP . , ofll ar utin u-ei mouve care sl justifice util·
eel:;
(dintr-un alt domemu
a_ dov:a
_

--.ur1 indll'fd 11
0

. . . () ~• ~ stli ~i sunplu do~ta ?e stabili dacl metodelor multiple.

Un design sunilar cu eel al lu1 Kaufman este folosit intr- u.t,
I este p fi obpnute ch1ar §1 pnn folosirca al e convergemc (tri

~~ --
istoria -, intt-o carte ~ele~rll scrisll de Crane Brinton (l93S),~ d' • .....;it1ll tea tor tnetode angu-
yv ) ar pU . studiul durnneavoastrl1 §i metodcle al . (Datta, 1997). tn
Revolution. Cartea IUI Brmton se bazeazll pe patru revoJut1 · . "'1to171y0f . . ·ate, d ar prob abll
... ar1u,rcetare iJUtl . cl1 ap efi temattvc. ar avea acele,,.·
IP. t see••
,.1 , Cilg)e,• .-eB
ricanll francezll §I• rusll. Este o analizli
.
~1• o teone
.
a perioadeJ - ... , a......Q 1ces . de ee . ,.11 cctua anal•- . -.1
, .
cu exemple pertinente pentru fiecare dm cele patru CllZUri.,, • ' ebllJl t in consecin!,<", o parte a evalu11rii studiuJ• . .... i1 raporta cazu1
. • "
Uti0n,_ _
, cu toate ~., ,.,tr para . b
.,.. itlod se a_ZUlui cu cele o tmute pnn celelalte. . w vast ti
va compararea
ca §i in cartea IUI Kaufman, nu se mcearcll prezentarea revolutil.lor lleestea,
studii de caz individuale. SCJ>arat, ca Ill4oltlltelor ·c1ea rand, studiul vast poate fi bazat metodpe une.
re~ ill ll do1 wvelor - de exemplu, pe tema situa,;a sonda; . , sau o anaiizl
1
·vii a ar . l,lllor financiar d
g.11titatl ..-.ei sociale, Dec1 ar fl posibill1 0 intenpe de . e omestice in
Ca remarca finala, tipul specific de redactare a studiului de
caz car . tifllPuI refo••··unor fatJU•1"
c
11 di&1ente . pnntr-o
. serie de studiia ilustra
1n ..,~; ....... detal'1at
alegere dintre eel putin aceste patru variante, ar trebui idenffi e llllpij~ ~rie~tele t ap~ea doar dupa analizarea datelor din . . acest scenariu,
0 1 i,ar1le po . . ul . . sondaJ sau arhi .
. d d . d'
etape1 e eszgn a stu 1u w.I . Al egerea rmpa .. poate fi oricand schimbatl tiinp
· · · 1x cat in . Ill iJlt!e tectate provlll din m titudinea celor supuse sonda'ul . ve, iar
.~,rile se __ ,c . w sau cuprins •
aparea conditii ne~teptate care sa acorde mai multli relevantli unui tip de; c:Act Pot ca,,- 1niplicatiile de b.u,o pentru efortul dumneavoastra se refi ll. l em
diferit de eel original. Totu~i. o alegere facutli din timp va facilita atat d~lare lll'bi"~· oni:zarea, cat !,ii direcponarea pot depinde de progresul e~ d a fap~ ~ll.
1 atat siller . .. ~1 escopennle
cat ~i desfa~urarea studiului. 0 asemenea alegere inipalli ar trebui sli fac~ &nul.
din protocolul studiului, avertizandu-va in privinta posibilei a naturi stru:: cel~r
talte invest1gatu-
Jo al treilea rand, se . poate sli fl fost nevoie de studii pentru a e1uc1'da un proces
finale ~i a cerintelor acesteia . de baz"x "i ., s-au folos1t alte metode• (cum ar fi un sondaJ') pentru adefini predo-
nunant"' sau frecventa. proceselor. In acest
. '" . . scenariu de complementaritate • nu de
convergenta, intreb~le. ~unt suscepttbile de a .fl strans coordonate cu cele ale
Rapoartele ca parte a studiilor mai vaste bazate altor metode, investlg~tnle complementare pot aparea simultan sau secven\ial,
pe metode multiple dar aoaliza initialli §1 rapoartele fiedirei cercetari in parte ar trebui acute
independent ( chiar dacli analiza finalli poate imbina descoperirile tuturor meto-
Studiul dwnneavoastra finalizat poate include date din alte metode (de exemptu, delor). caseta 38 contine doua exemple de studii vaste acute in conformitate cu
sondaje sau analize cantitative ale datelor din arhive, cum ar ti testele de
acest al treilea scenariu.
performanta a studenfilor). Capitolul 2, in special, a atras atenpa asupra posibi- Cele trei situatii diferite aratli cum studiul dumneavoastrll ~i raportarea sa pot
Iitatii ca in cadrul unui caz individual sa existe unitati de anali.zl inglobate, care necesita coordonarea cu un context mai larg. Pa.Ira in momentul de fa\li, prezenta
ar fi putut fi subiectul colectarii de date prin aceste metode diferite (vezi capitolul 2, carte a ignorat un asemenea context §i a presupus ell faceti un studiu independent.
figura 2.3). fn aceasta situatie, studiul de caz include celelalte I • "'~t tode;
• iar Acordati o atentie deosebitli situapei in care studiul dumneavoastrll nu este de
raportul dumneavoastra final trebuie sa confina raportari ale datelo~ din aci:ste sine statlitor, caci va trebui sli coordonati termene-limitll ~i directii tehnice, iar
raportul poate urma un drum pe care initial nu l-ati anticipat. De asemenea,
alte metode (vezi, de exemplu, capitolul 4, caseta 18). . , .
0 situatie complet cliferita este aceea in care ati conceput intep-tiopat studiul inainte de a vli lua un angajament, evaluati-vll cu grijll disponibilitatea sau
ca parte a unuia mai cup~tor, bazat pe metode variat~ 7 In aceast,a .situatie, capacitatea de a face parte dintr-o echipll numeroasll .
• • · ul · tudiul dwnneavoastrA de
stlldiul vast mclude studzul de caz. Prim va contine s
 STUDIUL DE CAZ RAPOKI'AREA STUDIILOR DI! C>..z
183
--------7CASETA38r-- - 'Illbclul 6.1
t structuri 1/ apl/carea Lor ptntru scopuri
Integrarea studiului de caz §i a dovezilor s 5as diferitt ale studiilor dt caz
ondaj11I
complementaritatea descoperirilor 111:
Studiile bazate pe metode multiple pot adresa intreb~ Scopul studiului
trebuie abordate prin metode diferite. Ce! mai adesea co~Plelllen,,. (pe caz individual sau pc cazuri multiple)
t Stu<fiue "'fC structurii Explicativ Descriptiv Explorativ
folosite pentrU o mtelegere ma1 profundll a proceselor de
A •

1if'lll X I
sondajeJe oferll indicatii asupra predominantei unui fen~e, in
. .
ti"'-'
Illen· l)0114.""fl~ X
X

X
X

iJustreau aceastll combmatte. X

X
Primul s-a ocupat de proiecte educationaJe finantate de M' .
'ei I x I x X
din StateJe Unite (Bennan ~i McLaughlin, 1974-1978) AllllSleruJ Edu . X
· , · Ufa
studille de caz a 29 de pro1ecte cu un sondaj pe 293 de roi st colllbin,.
X

infonnaf.11.nepretwte
. . d.espre procesuld' e unplementare ~ipre ectede ' zv~Uhij ""IC X

de aJte Iocafii. Descoperirile au contribuit Ia intelegerea ci

.. h 1 . , . 'ii .
inovat.tilor te no og1ce m sernc1 e pubhce. c ulu
t~
doilea (Yin, 1979) a combinat studiile de caz a 19 locapi cuZUltateJe sale,~
00da.i Pe
1 de .
via~ aJ . .ar-analitice
curi 11111
51,11c e standard pentru redactarea raporturilor de cercetar S
abordar e. ecventa
este o wcepe cu aspectuI sau problema studiata ~i cercetar 1. ..
. 1e1or . . . ea 1teraturii
capito nnterioare. Apo1, sectmm 1e vor acoperi treptat metod 1 .
Structuri ilustrative pentru redactarea studiilor de caz vante ..,. . I . . e e 1010s1te,
rele eflfl . ·ie rezultate dm co ectarea ~1 anaJJ.Za datelor' precum .,· coDC1uzu..1e ~I.
Capitolele, secpunile, temele secundare ~i alte componente ale unui desc0P .. descoperirilor.
1e
organizate, adica trebuie sa le dap o structura compozifionaia
. . b' d . . 1
:port
lrebuie
. cest lucru 1
Iicatt'
iJJ!Prv{aJOfl
. ·tatea articolelor d.. e ziar
. din ~tlmtele
.. experimentale reflec•x"' acest tip
. de
" ,i,,,. ~i multe studi1 de caz. Structura este una confortabila pe tru • .
constltwt un su 1ect e mteres ~1 pentru a te metodologii. De exempl Ki
.
Judd (1986, pp. 430-431) scnu despre forma "de clepsidrll" a raportuJui
~- trilctun•, u,u . • • . . ,
s . ercetaton ~1 e probabd cea mai avantaJoasa cand principala audienta este
n ce1 max
Jllulµ C •• • t . .. d .
studii cantitative. La fel, in etnografie, John Van Maanen (1988) a de pentru ata din coleg1 mvesnga on sau o com1S1e e exammare a Iucrllrii de Iicenta sau
.,, l ZVoltat :riatie, Observati cl1 structura este apli~ila studiilor explicative, descriptive sau
conceptul de ,,pove§ti pentru raportarea rezu tltelor de teren. EI identificl .
multe tipuri de pove~ti : realiste, confesionale, impresioniste, critice, formal~ Iorative. De exemplu, un caz exploratJ.v poate acoperi aspectul studiat, metodele
Iiterare ~i pove§ti spuse in tandem. Aceste diferite tipuri pot ti folosite in varia~ ::pexplorare, descoperirile explorarii ~i concluziile (pentru cercetari ulterioare).
combinapi in cadrul aceluia§i raport.
Exista alternative ~i pentru structurarea rapoartelor studiilor de caz. Aceas~ Structuri comparative
secpune sugereaza ~ase structuri ilustrative (vezi ,tabelul 6.1), ce pot fl folositecu
oricare dintre tipurile de format pentru studii pe care tocmai le-am prezentat. ostructura comparativa repeta acela~i studiu de doua sau mai multe ori, compa-
Exemplele sunt descrise mai ales in relape cu redactarea unui studiu pe un caz rand descrieri sau explicatii alternative ale acelui~i caz. Ce! mai bun exemplu
individual, de§i principiile pot ti u~or transpuse rapoartelor pentru cazuri mul- este eel deja amintit al lui Allison ~i Zelikow (1999) despre criza rachetelor din
tiple. Ca o ultima ob~ervape, dupa cum se arata ~i in tabelul 6.1, primele trei Cuba (vezi capitolul 1, caseta 1). in cartea !or, autorii repeta de trei ori Japtele"
tipuri sunt aplicabile pe studii descriptive, explorative ~i explicative. Al patrulea studiului, de fiecare data in legatura cu un alt model conceptual. Scopul repeta-
se aplicl mai ales studiilor explorative ~i explicative, al cincilea - cazurilor rilor este de a arata masura in care evenimentele se potrivesc fiecarui model,
explicative, iar al ~aselea - celor descriptive. ilustrand de fapt cum functioneaza o tehnica de pattern matching.
r RAf'OKTARF.A STUDULOR DI! CJv.
11\4 STUDIUL DE CAZ
\85

o abordare similarll poate fl folositll chiar dacl[ . ·" fi foarte 1IDpres1onan

•1nueaga secven\A,
. .va produce
••.... o argumcntarc riguroasa i
ctu1'31.i>•
. . A I .
rive nu unele expI1canve. ce a~1 caz poate fl desc Stud1u1
. • ... ,. Obi.....
b ..
tfU nnate d"l . .
, . ns in lllOd ""ti~ , e sll,!e ce y-relevan~ atit pentru
11,11 . stu 11 c cxphcatwc, . cM ~i pcntru ce\c
puncte de vedere sau folosmd modele descriptive dit . "'Petat .
anume poate fl clasiflcat cazul respectiv, astfel incAt ente, t>entru lliii ~ti..,· · eSie ill~~to.,ell este ce ambele sunt mteresatel de constru1rca · tcori.ei. Cazuri\c

•
. . - cum se •muuup
purilor descnptive
·u1 ih l . .
•A- l"II •m cllutarea d' sll serve:..ft.
·-.._ tnajstat.:,,
iagnosticuilli·
""'!I~
k..
.., '° fl" to..., deoare .
,1.t,O e
r· iti" • r
_,mina
CJO"'-
.,10' ·"e "o dezbate v
diferitele
aloarea
aspecte
continwu
a
... x..:· .
11
e une1 argumcntari.
. •..: ·
mvestig"' 11
cauz.a1c ; cc\e
diferitelor ipoteze.
pacient m domeru, ps o og1e1. Desigur, sunt 08. . col'tct v'lt~ "or
.. ti' • ,. . . . P 1b1le •i ~, ~ r,.~tl
• "'tc ~::1111""
l>b,... · 1
abordmi compara ve, ms11 caractenstica deb~~" 91ocJIti"e
. . . - este ell in . _"11\lc ""
(sau rezultatele anal1ze1 comparative) este repetat d lre&u1 studi lit
. ,. 'd
intr-o maruer.. .
ev1 ent comparativll. e dolll[ sau tnaj Ill11 <It ~9 s\lspans .. .. .
liltc Oil t\lti iJl • verse azll structura hruar-anaht1ca dcscnsa mai devreme.
,tr"' cturli in tatul direct al unui studiu de caz este, in mod paradoxa\,
Structuri cronologice 5
~ s~ 5au re:iul 5ec\i,unea de inceput. Restu\ raponu\ui - ~i p~\e sale
~c:pufls; capitolul s: _ va fi dedicat dezvoltarii unei explica\ii a relU\tatului,
Din moment ce studiile trateazl evenimentele ca avAnd 1 .F- elltllt ·ne de susp rcatii alternative pe parcursu\ capitolelor.
. oc de-a tun
un al treilea tip de abordare este prezentarea dovezil . &Ill tin,._ . , .,cr,i 1· pll ...,,.e
1 exp 1 • • • 1 d'il 1· .
.. . or St\ld1ullli .""l'llllli r fllll p5ide ..- dare relevant m prmc1pa pentru stu 1 e exp 1catwe,
cronologica. Aic1, secventa cap1tolelor sau secti,unilor oa in Ol'll;.' ce\e311 M co de abor . d · .x " b'•x
"l . d &11.- • al · p te llrtna e1, ...'""' d .,. tip . tiv nu contme vreun Tel\!1tat e unportan~ ueose 1....
inceput, de IDlJ oc s1 e s1cus1t e une1 istorii de caz. Ac "'!'tit ~- Ill este e\Ill studiU •descnp ·" abordare poate duce la 0 structura C0fill)OZi\iona\a
. · · • al' eas~ sotui; arec \Ill trebllle, aceasl.4
servi un ob1ect1v important m re izarea de studii explicatt· "e nn...111: de0 -~ cum
ve, deoa..... '"'IC
1usele secvente cauzale se des~oara in mod liniar in timp t
. .
-= Pl'e&it-
• n eventuaii
fO\oSI tli,
·e 0 ·cauza presupusa a unu1 everument are loc dupa acesta din tatea In c3pti¢l
serioase motive de indoiala asupra ipotezei cauzale initiale. ~. ar aplfta . nesecventiale
Fie ca este folosita pentru scopuri explicative sau descriptive .5tr11ctUt'l
• . .
cronologica •mtin --" ce trebute
· de o capcilW1 · : de multe ori se ' abordarea
· ev1tata esecvent1ala este una m care secventa sectiunilor sau capitolelor nu
x
. . • . . acor~ pcturii n
multa atentie everumentelor de mceput s1 prea puti,na celor ce urm rea ostrU . ortanta anume. Aceasta structura este deseori suficienta pentru
obicei, cercetatorii depun prea mult efort pentru compunerea introduce~azl. are vreodunPri•ptive, ca •m exemplu11ucraru.. M'dd I letown (Lynd ~i Lvnd 1929,
diile esc • . . . . .
i·tolul s. In pnnc1pm, ordinea cap1tolelor din aceasta carte ar putea
'J ' ,,

incluzand aici contextul si evenimentele de inceput, si lasa prea puti,n tim~U!, stu •
. ~ 1ucap
a scrie despre s1tuatia· · propnu-z1s11.
. . " c·and &10I0s1ti. · o structura ,.cronolo
-:"I' pentru
cita . bata fara a-i altera valoarea descriptiva.
.cl
fi schiJU • • .. .&
recomandare pentru a evita aceasta situatie este de a ~edacta raportul ·de i:co'
0
. eseori, studiile ce descnu organizatn mam,esta acelea§i caracteristici. Ase-
la cap. Capitolele sau sectiunile despre cazul propriu-zis ar trebui scrise Prim: Dea studii prezin~ in capitole separate infiintarea §i istoria unei organizati,i,
iar abia dupa finalizarea acestora puteti descrie contextul. Odata termina~ men rietarii §i angajatii acesteia, liniile sale de productie, principiile formale de
piesele, va puteti intoarce la compunerea ordinii cronologice norrnale pentru pro~zare ~i situatia financiara. Ordinea in care apar sectiunile studiului nu este
org 'd . x
versiunea finala a raportului. cruciala, putandu-se cons1 era, pnn urmare, co. este vorba de o abordare nesec-
ventiala (pentru un alt exemplu, vezi §i caseta 39).
Structuri de construire a teoriei oaca se folose§te aceasti structura, cercetlitorul trebuie intr-adevar sa rezolve
0 alta problema : un test de comprehensivitate. Astfel, de§i ordinea capitolelor
in cazul acestei abordari, secventa capitolelor sau secpunilor va urma ologi~de sau sectiunilor nu are importanta, intregul are. Daca anumite subiecte-cheie sunt
construire a teoriei. Aceasta depinde de tema ~i teoria respec~va, .ips~fiecare omise, descrierea poate fi consideratli incompleta. Un cercetator trebuie sa
capitol sau secpune trebuie sa dezvaluie aspecte noi ale teoriei p~ntp.~i,D~, cunoasca o tema foarte bine - sau sa dispuna de modele de studii asemanatoare

l
.,..
RAJ'ORTAREA STUDULOR DB CAZ 117
186 STUDIUL DE CAz

la care s4 recurg4 - pentru a evita acest neajuns. In cazu in ~ncePe redactarea?

1
prezintii o descriere incompletil fllr4 motiv, cercetiltoruJ P<>ate Ill) lb.. ... 5 e 1
li presupune d emararea redactlrii la in
d ,•. c\J..,
~hiar_dacil vorbim doar de un studiu descriptiv. 6 ac~ ~' CjP roCedof e tJlenP.one¢ ell., de fapt, .,niciodatl nuccpu~ \ procesu\ui de
·, n• .,..
,...,,..O toe<•'.• (W-OlcOtt, I 990, P· 20). Nu foutc d - l=po •l , _ .
CASETA39 ·.•w..,e devretll ·te sectiuni ale raportului dumneavoascpartctr• de dcc\~atca unci
r .,,<i•• ~- o< a<""""'•• fie.....- chw lna\nlea finalalrii
,v"' .,I v . _11.otJll • . 4 VOT putca fi
""""""'
Capitole nesecventiale intr-un best-seller •"' ,..,..... I . l a date!O<- ...,.,..... de
Lucrarea In Search of Excellence, scrisll de Peters §i Waterman .•Jr, re"!Jl!e ~•. a11al1:Z:dupli u-ecerea •ID rev1stli.
. a literaturii de iar .
09: • af0st &'"'ptu, ,,udiul de coz, pot fi ...,.,_ doul """. , _ '' st,bili=
un best-seIJer ce a avut succes atat la publicul larg, cit §i la cititorij v- , nentrU od l . " B"bl. secttunt ale raportului .
·· ''a'cademic. Desi cartea este bazatil pe mai mult de 60 de studii de Caz~ . floiu• y-. -Aea met o og1c... t rografia poate fi moditi . .
4es1g fia ~1 p-"'· . . . catloncanddacll.
i,1·i,li gra Iar, d_ ...... tn general,. c1tatele pnnc1pale
. ,,. de reienn
sunt inso"te e • . •m tunpul •
cele mai mari afaceri de succes din America, textul contuie doar des~rc
.~ 0 ece 5 ,. .. ·ior respecnve. AtunCl este momentul potrivit
comparativ4, fiecare capitol acope~d o serie de caracteristici• ilus~
legate de competenta organizapo~ll. Insll ord~ea _capitolelor poate fl
batil fllr4 a stirbi in vreun fel rmensa contnbut1e adusll de aceast! Carte
sc:: eS"' 11 .. 1ucr-"'
s~H,dier11
1w
c . . arli. ..
1e\e, y-
1
nentru a vli asigura. cli sunt complete
.. cli unele c1tate . sunt
.
mcomplete
. ' detaliile
pentru a fonnaliza
§i pentru a intocnn
care
· o b"1b\iografie
.
au sc""'at pot fi
>l.n

' excelentil. pielifl11

1 fJlllSurli
0 ce avansat1 cu studiul. Astfel ve\i evita O practicl 1-· •
. iate
11 pe b·b1· rafi l . Oulljmntl
deP's nor, de a llisa 1 10g a a sfar§tt, pierz.and astfel foarte :ul . 1
ce~tor . . . . • . m t ump
1, ·, • • , cer " finalizarea mvesngatie1, ID loc s~ se ocupe de mult ma1· •
tOC
""duP• \e ) actlvitliti. de redactare, rescnere . lji editare ,mportant<e
Proceduri in redactarea unui raport de studio ($. P1licute
1
·,,mea· m,etodologidi poate fi la randul ei redactatl · in aceastl etapa
1 sec/I
ce procedur1le . . d e col ectare
. roaJore . §1. ana1·izl a datelor ar trebui sa facl,
Fiecare cercetator din domeniul stiintelor sociale trebuie sll ·bli .
,rte dio dOS;gnul stud.tu1,u. d e caz. N.'"'. m,ca,
deoare x nn e oe,oie ca""°""' ,ec\iunt"'
dezvoltat de proceduri pentru analizarea datelor si pentru intoc un ~t b~
. . N mtrea un111 raPon I , ""' ,lin texWI final ; ea poate fl concepulll ca o anexli- Fre cll in final va fi
empmc. umeroase texte oferll sfaturi prepoase despre felul in -carcrv . faC,rtep, ,awlui ,au o _.., ,c ,epar..,.,
.,c sec!'"""'
• .. . . . ! PUle\i • met<,dologicll P""" Ii ,i ttebuio
re~ proce d un propn1 SI persona 1tzate, mcluz~d beneficiile si capcanele folosirii
C :.,,.. in ,ce,.tll faz!I de 1nceput. Astfel vl veil ,:eaminti mult mm precis procc-
unut software pentru procesarea textelor - care nu "9ll va ajuta neapw
economisiti timp (Becker, 1986, p. 160). Un avertisment comun este raptul: durile
oupametodologice. "
colectarea datelor, dar ibainte de a incepe· analizarea lor, se poate
redactarea inseanura rescriere - o activitate ce nu este practicatl;frecvent~de -une o altll sec\iune, care sl cuprlnilll ddti le destripti"' despre ,azol ,iudiat.
studenti si, ca urmare, este subestimata in anii de inceput ai unei caritre in I, ti,np ce ,ec\iunea metodologicil ttebuie sl includl ,spectele privi!<>,re la
cercetare (Becker, 1986, pp. 43-47). Cu cAt veti rescrie mai inult, ihspecial ca se\ectarea cazului/cazurilor, datele descriptive se ~refera la informa\file calitative
rllspuns la comentariile altora, cu atAt mai bun va fl raportul dumneavoastra. in O,,ntitrtlve. In acest punct al procesului de cercet=, este posibil sl nn vl Ii
aceastll privintll, raportul unui studiu de caz nu este foarte diferit de alte rapoarte conturat definitiv ideile despre tipul de format !ii de' structurli pe care vreti sa le
de cercetare. , .. ·u" folositi. Schitarea sectiunilor descriptive, chiar !ji intr-o formi abreviatll., v-ar
Exista totusi trei proceduri mai importante care se aplicll lli special stlfdillor
putea stimula in alegerea formatului !ii str\lcturii generale.
de caz si care merita menponate in contim.1are. Prima descrie' o' tacticli gen~~ Dael!. reu!}iti sa compuneti aceste ·trei sectiuni inainte de flnalizarea ana\izei,
pentrU inceperea redactarii, a doua 'trateazll • problema
•• ,
dezvlHuirii
, •• ·
id~n~t!tu
[ld1tatea veti fi flicut progrese considerabile. Mai mult; ele necesitll. deseori o documentare
cazurilor, iar a treia prezinta
•
un procedeu de revlZUlfe me?1t
,Jlf,,
slt spnJtne
.M
va sub ntiala (de exemplu, copii ale protocolului final de studiu), iar eel mai
sta
de construct a unui studiu.
I' 1111
192 RAPORl'AllBA SiUDill..Otl DB CAZ

------
STUDrut DB CAz.
n studiU pe un caz individual ar fl 193
in unul dintre studii, un punct de vcd:- - - - - - - - --,pl\J• \J revelator - adicl unu1 cc ref\ec••14 ~tut tonstitui o alegere
. .
unul din remon - a fost publicat mvers·
comrar a.tn,..
---..ra ca,,,1..,..... ..... ' , etP''f1l l,lll cat ..u putut sl o stud1eze
. tn trecut Cazuo s1tuati"e din Vll\l
. rea\l NI
d finall. tapo1'
raspuns al autorilor. Aceste schimburilUnca --.qlll 'llrb... -,
tlllui • _ ~ v· eetJtof e ·· nut ca
11
.. ·
fiind o descoperlre 1i o 0p0ttunita
I revel r-
ator \n sine va fl
ocazia de a interpreta concluzille Studiut . tiPlritc le ~Gt' ce~co11sider~ativl, ar putea fl ales un caz crucial : de a_realiza un studiu
S
11

intregii investigapi. ui 31 • llnplicit, "'..,,i,iiti11 Cll alte....,re . dacl acestea stau la bu.a une·1 ..~nn\a de a compara
f~ 1!ll'· onu- ' • · · . teom b1nc
/ ,,•' c e ,o>jore m opuna pubbcl - • 11Udiul ut - ~ - ..,

Ce inseamna un studiu de caz exempl ,

1 •f ;if<''ol j{IIJ8illl>\i·vl situa\ia In cart at1t II fie lllllll
ar. ,ot· to r,oe, g~•< In acela!i studiu, cum ar fi umd ..., dqi omtt\-
,.rtl'°'t ,eucl se_ ~duale dezv1luie cate o de!U'~"e . pc multiple, tn
Cand vine vorba de cercetm tacute prin studii de II' , (C: ·nd1Vl ---i--•u , W rephcar d \
bl)91l _ 1,1rile 1
0 i·ne progrese teoretice deosebite t:-- . ea e a un caz
provocatoare sarcini este de a defini in studiu exem caz, dintrt ""'· civ-1 cu s · 1-llu:: o tonJunctud
1 . De§1n" # iidoce lU' la producerea unui studiu de caz care sc
dovez1. d'irecte, unele speculath.. pe aceas~ te-)( Par. . ... glllltdi....~ .n.., ~t\l1 • tr·adeV d . ul . exemplar.
4 14
constitu1e un IllOd Potri'
~l'lllll'litblltiJt \t tell1-~ Ill cu situatiile e tna1 sus, m \1 studell\i aleg ca tcme ..
incheia cartea de fata • u
pie, colltra~t distinctive sau probleme teoretice invechne pcntru ~ropmle 1

"'ce,
Studiul de caz exemplar ajunge dincolo de proceduril ,. ' ,11 ••, r ne . . . Aceasd posta7l
dii c,µ,-_
11 1 tl in parte, pnntr-o mai bun! documentare in rivin .
de-a lungul aceste1, lucrm.. De~1. dumneavoastra, cerceijtorui e metodoloo,
. ,
"',ie 6 •"'"' jnaint< de alegerea unui Stlldiu, - :ll<bui~ -~drpulu_i ~e
tat cele mai multe dintre tehnicile de bau - folosirea unuiUU\11 ~. a\i ' - pO . Jt sten · d :)cl escnem
h,cr~' e 1 'butia
• contrt , pe care o va a uce,
d presupu.nand
. . cl studiul va fi dus la cap!t
.
menp.nerea , · 1arr)t de dovez1,· crearea une1· haze de date §ipr9toeo1
unw ~a . de· Shi.le
1~
""'IU, de¢1ll es- acli nu se poate . preve ea mc1 .. un raspuns satisfultor, studentul ar
f~~e .posibil t~tu~i sa nu prod~ceµ studiu e~e~plar. Da~ aJun: !~attc ~·. ell sllcc
O nsidere realizarea cercetlrii.
tehnicile nu mseamna ca vep. devem un prestig10s om de §tiintl. Pentru' ~ani\i . si reco
afatc 1fCbU1
d caz trebuie sa fie ,,complet"
, I • 1
analogie, luati in considerare diferenta intre un cronicar §i un·istoric: P. 0
1

lucreaza corect din punct de vedere tehnic, insa, spre deosebire de al dou:U
poate oferi noi perspective priv~d- procesel~ ~e sau sociale.
in continuare sunt descrise cmc1 caractenstic1 generate ale unui Studiu-decai,
exemplar ., scopul acestora este de a va · ajuta sa aduceµ prin studiul dumneavoas1n
o contributie de durata in cercetare.
sa
Studiul de caz trebuie fie semnificativ
Prima dintre caracteristici se poate situa dincolo de controlul multor cercetatotl. speciala litnitelor cazului - adica distinc\ia IDtre fenomenul studiat §i contextul
Daca aveti acces doar la putine ,,locatii" sau resursele sunt extrem de·limitate
tema studiului poate avea o importanta minorl. Aceasta situatie nu este una care
s1 permit! producerea unei investigatii exemplare. Totu§i, acoio unde exis~
posibilitatea alegerii, studiul exemplar este unul in care t ,r.lu~ .no
jlt
• cazul sau cazurile individuale sunt neobi§nuite §i de in~res p~~~c; ,
• aspectele de bazl sunt de importanta nationala, fie ID term_eW,~~retici~fie
in tenneni practici ori de politica ; sau
• ambele conditii de mai sus au fost indeplinite.
1
StudiUl e
I nu' asta caracteristic~ est~ ~~arte greu ~escriptibil~ din punct de vedere opera~o-
t,,ce tJn sitnt al plerotudmn este totu§l la fel de unportant in des~urarea unui
oaldiu ca §i pentru definirea unei serii de experimente de laborator (sau pentru
:aii,zarea unei simfonii s_au. a unei _pie~. m~ale). ~te tot exista problema
definirli \itnitelor efortulUl, msa pupne mdicap.1 sunt disponibile in acest sens.
""'i. PentrU studiile de caz, caracterul complet poate fi caracterizat ID eel pu\in trei
·,,~
fe\uri. in primul rand, .un studiu complet este unul ID care se acorda o atenµe
1
I
slu. Daca se face acest lucru doar in mod mecanic - de exemplu, declarand la
inceputul investigatiei ca vor fi luate in considerare doar intervale de timp sau
limite spa\iale arbitrare - , probabil ca va rezulta un studiu foarte departe de a fi
exemplar. Cea mai buna modalitate este de a arata, fie prin argumentare logica,
I(, ·•!
' fie prin prezentarea dovezilor, ca, pe masura ce se ating limitele analitice,
informapile au tot mai putina relevanta pentru caz. in timpul desta§urarii stu-
diului, astfel de teste In privinla granitelor pot fl ffi£ute de-a lungUl etapelor de
analiza §i raportare.
 196 STUDIUL DE CAZ

egal iar concluziile comparative nu au foSl influentate de O atentie exces·

' doar unuia sau a citorva cazun· d'm •mtreaga
asupra . serie
. • studiatA
. ·. . iv~.
in fine inftti<iarea dovezilor potrivite trebuie sA fie msotiffi de uncle indic ..
privitoare ' la faptul
t" al'd' I
cl cercetAtorul a fost preocupat de v 1 itatea or - de exen1
ati1
1
menpnerea unei succesiuni logice a acestora. A nu se intelege cl toate studiiI! :,
caz trebuie impovlrate cu tratate metodologice. Cateva note de subsot b. e
· b .. • ine
plasate vor servi acestui scop ~i puteti face une1e O servapi m cadru1 prefi .
. La. d e~1
studiului pentru a acoperi etapele esenµale de v~idare. . ran ul lor, notele Pe·
marginea unui tabel sau a unei figuri pot fl de aJutor. Ca exemplu contraindic
. . . . . at,
o figura sau un tabel care ofera dovez1 fara a cita ~urs_a_ ~s~e un_ md1ciu al
cerceffirii neglijente §i ii va face pe cititori sa fie mru cntic1 m pnvinta alto
. . r
aspecte ale studiului. Evident, nu este nicidecum o caractenst1ca a studiilor de
caz exemplare.

Studiul de caz trebuie redactat intr-un stil captivant

0 ultima particularitate se leaga de redactarea raportului de studiu. Indiferent de
mediul folosit (raport scris, prezentare orala sau alte forme), raportul trebuie sa
fie captivant. .
in cazul rapoartelor scrise, aceasta presupune un stil narativ clar, dar ~are sa-i
incite pe cititori sa-1 citeasca in totalitate. Un bun manuscris este eel care
,,seduce" -privirea. Daca cititi un astfel de manuscris, nu va veµ putea dezlipi
ochii de pe text ~i veti devora paragraf dupa paragraf, pagina dupa pagina, pana
va aparea oboseala. 0 atare putere de seductie trebuie sa fie scopul redactArii
unui raport de cercetare.
. Conceperea unui asemenea tip de text necesitA experienta §i talent. Cu cat
cineva scrie mai des pentru aceea§i audienta, cu atat mai probabil comunicarea va
fl mai eficienffi. Totu§i, claritatea poate fl imbunaffitiffi prin rescrier~, o activitate
· recomandaffi in orice situatie. Avand in vedere utilizarea instrumentelor elec~onice
de redactat, un cerceffitor nu are nici o scuza pentru a sari peste procesul de rescriere.
Captivarea, incitarea ~i seductia - acestea sunt caracteristici rare ale studiilor
de caz. Pentru a obpne un asemenea studiu, cerceffitorul trebuie _sa manifeste
entuziasm fata de investigatia sa ~i sa vrea sa difuzeze rezultatele pe scara largl.
De fapt, UJl bun cerceffitor ar putea fl predispus chiar sa considere ca studiul slu
contine concluzii zguduitoare pentru opinia publica. Un studiu efectuat in totali-
tate cu un asemenea entuziasm va fl in mod sigur un exemplu demn de urmat.