Balt Nae Pn RHUL ay | roMuzeograf Steliana BALTUTA Etnogiafie, mestesuguri populate CERAMICA TIP "KUTY" - ARIE DE RASPANDIRE tic a rimas peste timp una-dintre dovezile de vietuire pe un teritoriu, dind posibilitatea sta bilirii unor caracteristici privitoare la ceramica cerceta- ti Om mestesug incepand inca din neoli- Pentru ci am amintit de perioada neolitici, apreciem faptul ed ceramica tip Cucuteni, impresioneaza si astzi prin diversitatea formelor si a decorului, paleta croma- tick isi, fiind restrins Evolutia prin secole a oldritului a adus cu sine o poli cromie specified diferitelor centre de mesteri olari, de pe teritoriul Romaniei. $-a imbogitit de asemenea gi regis trul de motive decorative, ajungindu-se in uncle cazur, chiar la realizarea unor scene epice. Fiecare centru a creat un anume tip de ceramica, re cunoscuta dupa motivele decorative reprezentate si du- plculorile folosite. Ne vom oprila prezentarea ceramicii tip ,,Kuty” recu- noscuta din perioada medieval, avand o arie de rispiin- dire si influente bizantine asa cum, afirma Barbu Sli- tineanu referinduse la arta ceramicit din Evul Mediu: Din amestecu! traditiei populare si din arta bizantina importatd, a luat nastere o arta locala care a dainuit pi ni la sfrstul secolului al XVI-lea * | Autorul contureaza mai multe grupe ale acestui tip de ceramic, Grupele care atrag atentia, sunt cele in care intr. ,cupe si strichini cu decorul realizat in tehnica _sgrafitto”, fin executat, bogat ornamentate cu figure ‘omenesti, animale, impletituri datate secolele XX, sia doua grupi in care intra strachini cu fond alb-verzui, cu desene stilizate,incizate mai larg si mai adnc decit cele din prima grupa, si sunt colorate cu galben, verde si ma- ron, Este felul cel mai raspandit la bizantini. Bl este din secolul al XllLea, find caracteristic dinastiei Paleolo gilor si se pierde pana la sfargitul secolului al XVLea Din acest tip se gasesc numeroase exemplare in cetitile bizantine si turcesti de pe coastele Marii Negre si in diverse localititi din Muntenia si Moldova. Unele vase erau importate iar cea mai mare parte a fost facut de olarilocalnici.”? Aprofundand cercetarea pentru ceramica smalquiti a secolelor XIV- XVI, etnografa Maria Cioard, afirma ci importante centre au existat la Putna si Radu si in apropierea acestora Ia Suceava, Baia si Stupca. Cerceta- rile atheologice din perimetrul mandstirii Putna sunt dovezi concludente ale existentei unui remarcabil cen- tru de ceramic smalquita de calitate superioar’. Produ- sele acestel categorii de ceramic} avind Ia baza o gama cromatici alcituita din tonuri de verde, cafeniu, gilben sio ornamentici, compusi atit din motive geometric, cit sidin elemente fitomorfe si zoomorfe* 3 Analiza acestei ceramici spune mai departe cercet3 toarea ,a fost intreprinsi de Corina Nicoleseu si adancita deTancred Baniteanu care a dezvaluit intregul complex defactori care a determinat stagnarea dezvoltariiacestei ceramici si continuarea ei de citre centrele galitiene, dintre care o deosebitd inflorire a cunoscuto cel de la Kuty, in secolele al XVITHlea si al XIX-1ea.” 4 Fiind o puternica vatri de mesteri olari care a dezvol {at ceramica sgrafittata folosind cromatica galben, ver de, brun pe fond alb, acest centru a dat mumele siu (Kuty) unei ceramici unice in Romania. Aceasti ceramic este si ast lucrati la Radauti (Bu covina) si Botosani. Aflat pe linia drumurilor comerciale care legan Bizantul de Marea Neagri, de vechea cetate de Scaun -Suceava catre Galitia, Lwow, Kiev, Botosaniul era uunul din importantele targuri moldovenesti in perioada medieval. Se giseste aici, ctitoria voievodali a lui Stefan cel Mare de la 1496 (0 curte si biserica Sfintul Nicolae Domnesc, la care apare o friza decorativa in cur Iorile verde, galben, brun ca un brn aproape sub acope- rig Reyenind la tehnica ,sgrafitto” semnalim descoperi rea ficuta de dr, Alexandru Ridulescu in biserica Minis. tirii Cogula ctitorita in anul 1535 de Mateias vistiernic al yoievodului Petru Rares, a unui vas pe care distinsul arheolog il descrie: ,Inte.o nisi amenajata special la ex tremitatea de est a absidei altarului, in masa zidului la 0 de la nivelul pardoselii bisericii, sa gisit 0 strach- inifarfurie cu marginile drepte, evazate, avind 25-30 cm in diametru, cu ornament geometric sgrafittat pe fond gilbui... este vorba de vasul de inchinare a biseri- Gi, depus in acea nis, amenajati acolo de constructori inc& din timpul zidiri biserici (actwalmente strachina se afla la Muzeul Judetean de Istorie Botosani” Lao analiza mai atenti, decorul ,sgrafittat” al farfuri- edreprezinti aripi de heruvimi intro maniera geometr zantd, in cromatica galben, verde, brun (n.n). Dupa teh- nica i culori, farfuria (castronul) mentionati poate fi inscrisd in ceramica tip , Kuty” care continu si existe la Botosani si in secolul al XVHea. De remarcat ci atat pasta folosit ct si culorle, a si lipsa vreunei mentiuni referitoare la originea vasului sunt dovezi ci vasul 2 fost realizat intrunul din atelierele locale (botosnene). QR YR ORE RRR Ree OveEtnogiapie, mestesugun populate In cercetarea intreprinsa de dr. in etnografie Angela pe prof. N, Zaharia si Mircea : spentru secolele al XVI- PaveliueOlariu (citindu Petrescu- Dambovita) afirma c {ea si al XVIl-lea olitia rurala este descoperitd in cr prinsul unor ageziri cu resturi de cer: ‘orgeneasca sau otomand de import si cu unele fragmente de calle sau placi decorative. Aici sau descoperit fragmente de ale, cini,castroane, strichini, talere, tiga, ulcioare, ca- pace din pasti cenusie-rosiaticd, decorate cu dungi drepte sau valurite, impresiuni aplicate cu rotita, smal- tur, verz,albe sau gilbui". © ‘Trecand peste timp aflim ci: intro dare de seam supra judefului Botosani pe anii 1922-1923, prefectul judetulti amintea de existenta a 33 de ateliere de olire, Girimidarie si teracota “7 In aceste ateliere, pe ling ceramica neagr’ si rosie nesmaluita, au fost mesteri ca re au lucrat si ceramica smaluiti,de lux * cu motive di verse (geometrice, avimorfe, zoomorfe, antropomorfe, skeomorfe specifice cele tip ,Kuty *. Argumentele privind existenta ceramicii tip ,Kuty “ in zona Botosani si lucrati de mesteri locali se refera la prezenta clin colectile Sectiei de Etnografie Botosani, in olectii muzeale satesti (Cucoriini, Concesti, si chiar in tunele gospodarii. Lnerati si in Secolul XX, cerami sgrafittat in culorile verde, inatelierul de la Cat arigtiDeal. d cercetarea asupra ariel de rispandire, aflim dintr-un studiu publicat de Lessia Doutchenko in limba franceza, ci printre mestesugurile practicate, o ritul secolelor XVIEXVIML, ocupa un rol important prin diversitatea formelor, culorilor si prin tematica abor- dati, Referindu-se apoi la ceramica Precarpatica din se- colul al XIX-eaa zonei de munte de la izvoarele Siretului Ceremusului a populatiei hutule, autoarea remarca: nTehnica decorului picturit hufule este apropiati de ‘cea folosit’ in Bizanqul medieval, Obiectele introduse in argila alba sunt gravate, apoi puse la cuptor; dupa aceea ele sunt pictate cu verde, si galben, cu un ver incolor si arse inci odata Motivele decorative folosite sunt complexe si unice in acelasi timp, ducand citre teme epice: , Se pot vedea i, odihna in stani, scene de dans, de sfada si de va- nitoare. Figurile de functionari, comercianti side soldati capatdun accent satiric. Oamenii din popor cu ocupatiile lor cotidiene sunt reprezentati cw simful umorului: ciobanul si turma sa, agricultorul cu plugul, fesdtoarea, olarul, morarul”.9 Autoarea spune c&.,, ceramica pictati ‘hutuld prezint&d nu mumai un interes artistic, dar s dovedeste a fi in aceeasi misuri un remarcabil docu- ment istori, caci en ne ofer’ un tablon autentic de utili {ate si obiceiuri ale locuitorilor din Carpati."!0 Trebuie sa precizim ci nu toti cercetitorii etnografi incadreaza tipologic si dau numele _,.Kuty”ceramicii la care neam referit, totusi in toate studiile publicate sunt recunoscute in totalitate: influenta bizanting, tehnica »Sgrafitto’, cromatica (verde, galben, brun), decorul complex si ,glazura’” (salu. Pentru localizarea centrului care a dat numele unei ceramici atat de frumoase siunici din punctde —_vede- re documentar, vom da in continuare citeva informatii istorice: Prima consemnare a asezarii apare in 1469 drept sav apartinand lui Jan Odrowa2, athiepiscop al Lwowaului si consilier personal al catorva regi polonezi Cu timpul asezarea s-a dezvoltat si in 1715 Jan Potochi, voievodul Kievului, a ridicato ta statutul de oras mare Pe I mai 1782, orasul Kuty a fost confiscat de guvernul austria, cauza care a dus la stagnarea dezvoltirit sale, rimAndnd_un orisel provincial, locuit in majoritate de negustori evrei si armeni, Dupd ciderea Puterilor Centrale in 1918, oragul a fost pentru scurt timp sub controlul Republicii Ukrainei de vest. Totusi, curind a intrat in componenta Romaniei care [a dat Poloniei Orasul a devenit unul dintre principalele puncte de tre- cere intre Rominia si Polonia. Pana in 20 septembrie 1939, orasul a fost aparat de armata polon’. Dupa ce orasul a fost cucerit de URSS., zona a fost anexatt Ukrainei sovietice. Din 1991, face parte din Ukraina Gu datele care nean stat la indemana pana in pre- ent, am conturat aria de rspandire a ceramicii tip -Kuty”, (Hisind loc pentru continnarea cercetiri,arie in care zona Botosani este bine reprezentata indepir- tnd astfel definitiy suspiciunea cd atelierele de oldrit de aici au copiat ceramica altor centre. Pentru aceasta pre- cizim cd fiecare din centrele mentionate (in text) a pre- Iuat influenta bizantind gi a dezvoltat acest tip de cers ‘ici in functie de imaginatia si creativitatea mesterilor local Importanta este pastrarea acestui fel de olirit de va- loare istorica si documentari, si fie lucrat in continuare siajutata mestera Sonia lacinschi si menjindatelierul de Ja Catamaristi-Deal pentru a duce mai departe ceramica tip ,Kuty” la Botosani 1 Barbu Stitineamu, Studi de Ara Poputard, Wtura Minerva, Bucuresti 1972, p.95 2 Barbu Sliinean opt, 9197 3 Maria Cloarl, Zona etmografic! Rédi, Elituea Sport Turism, Bucuresti 1979, p. 70 4 idem, p70 5 Forum Cultura, AnulV, nr. 3, Septembete 2005/18, Botosani, (Dr Alexandru Ridulescu, Manistirea Cosula jd, Botosant- scart raport arheologie- 1976 © Angels PaveliucOlariu, Arta Populard din zona Rotoganilor ~ CCeramiea Popular, Museu Jadeqean Botosani, 191, p12 7 Idem, p. 16 (din Ashivele Statuhu) Botogani, Fond Prefectura Botan, dost 8, p.152) tessa Doutchenko,LartPopulaire Uhrainiew, Elkins dart Aurora Leningrad, 1982, p13, idem, p15 "0 essia Douhenko, opt. 4 Gee ree eve RRR DRIER,eeEtnogtafie, MestESUGUTT populate De vorba cu mestera Sonia Iacinschi despre ceramica We Kuty D-na Sonia lacinschi - fiind intrebata despre inceputurile activittil personale ~ cu o reaki modestie si cu un cuvenit Fespect, a simtit nevola si ne vorbeascé, in primul rind, despre cel care a inifiat-o in mestesugul oldrtuluimesterul Mihai Corneanu. M.M.:In cean aflinceput s fit preocupata de mestesugul okiritulu iin ce conjunctura? S4.:Actvitatea mea ainceputin anul 1975 odata cu anga jarea mela atelierul din fostul cartier Barbu Lizdreanu care apartinea Cooperativei ,Progresul’, vitorul ,Artizanatul MM: Cand ati depasit pragul de simpli angajat si a ‘aritat un mai mare interes pentru acest mestesug? Sz Incepind cu anul 1978, m-am inscris 1a Scoala Populard de Arta Botosani ~ Sectia arta si pictur. MAM Fiecare mester popular evolueazat aviind un reper sau se formes sub o atentt indrumare, in aoest sens, vi mintiti cine sta pus amprenta pe ceea ce aveat si faceti de-a lungul timpului si va ajutat si va formati personalitatea artisticl? Si: Da, mereu imi revine in minte mesterul Mihai Corneanu, ef mia ardtat tehnica de Iueru, méa pomenit de dlesenul naiv, de elementele decorului si de cromatici MM: Ce altceva din atitudinea acestui mester v-a ajutat sa evoluafi in cunousterea si practicarea acestui mestesug Sau mai bine zis sa prindeti dragoste de meserie ? Sis Niciodati nu am fost constransa si ornamentez un vas dup un anumit tipar, nu mi sa impus niciodati 0 imagine fixi pentru o floare sau un persona MM: Si infeleg ci abordarea motivelor fitomorfe voomorfe sau antropomorfe vi oferen posiblitatea si interveniti in ornamentarea vasului cu elemente propril originale? S1.: Da, mesterul Mihai Corneanu mereu vorbea de libertatea de a face motivul pe exponat: ,Asa dup’ cum il vedi tu MAL: Ce tip de ceramica era modelat in atelierul din Strada Barbu Lizdreanu? S.L:In primul rind ,ceramica de tip Kuty MMz Bineinfeles ci aici ati invatat etapele pregitiri vasului: introducerea vasului in angoba, conturarea desenului printro inciate extrem de find - decor realizat in tehnica ,sgrafitto’, prima ardere, apoi, aplicarea culoritor cu Pensula in asa fel inct si se incadreze compoziiei cromatice care are Ia bari ticromia verde - cafeniy - galben, smeilquirea sia doua ardere. Sil: Treptat mam obisnuit si tree vasul model toate faze intermediare pani la a doua ardere, invatd 4a mesterul Mihai Corneanu si secretul culoritor: verdele Caracterisic ceraniet Tip Kuty acel verde spre negra si nicidecum spre albastru, MMz Despre temele si motivele prezemte pe exponatele din vechiul atelier si pe care dumneavoastra lea preluat gi le mentinet si astizi... Sil: As emumera compoziile epice legate de aspecte din fumes inconjuritoare: capra eu iedul, Pacald, capra intre brazi sau capra cu floare sau scene de vantoare, de chef, de instruetie (trisura cu soldatul trompetist, violonistu) MM: Dintre motivele zoomorfe, antropomorfe, avimorfe. Si: Taurul, call, animale mitico ~ inaripat,cerb), giina, cocogul, patunul MM: Puteti pomeni din toatd aceasta gama variata de cciteva preferinte preluate de la mesterul Mihai Corneanu au abordate de dumneavoastra din inifiativa proprie. Sil: Pilunul mereu creionat pe exponatele din atelierul mesterului Corneanu si din motivele ciutate gi gisite de ‘mine: fintana cu eumpana, schitul MMs Se stie de unicitatea reprezentirii pasarilor in ceramica Tp Kuty, de acele elemente specitice de tratare decorativa In ceea ce priveste penajul cu binecunoscu alternantd sau intercalare a dungilor intunecate cu cele tuminoase, asadar de ce va uimit pul (care are a exponatul dumneavoastr silaleaua) si nu a Si: Ma uimit intotdeauna ceea ce impresioneaza pe marea majoritate; impetuozitatea si cleganta acestuia nscute parca din greutatea si amplitudinea covii MMz Dar fanténa cu cumpandi sau schitul, ceste motive skeomorfe, sa infeleg din privirea dumneavoastra ca sunt dou abordari mai mult de suflet. S.Ls Da, ai sesizat destul de bine MAML: Exist acea doringi de a pistra prin aceste exponate dovezi ale inventivititii omului din vechime, ba chiar mai mult exist si acea tentativa a dumnevoastta ca schitul de demult (cisuga mict si foarte pujin inaltd pentru nevoirea sufletului si a trupului monahutui) si fantina ox ‘cumpind (impresionanta prin rusticitatea ei) si rimand in constiinta celor care vin ? Sil: Da, aceasta este preocuparea mea: ceea ce este frumos si nu se piarda si niciodati sa nu uitim de unde am pornit M.ML: Ge exponaite amintiji legate de ceramica de Kuty? Sil: Farfurile,strchinile, ulcioarele, plostile i vazele MMz Despre cele mai importante tirgur la care ati fost Invitata si participayi deat lungul timpului? fantastice ( balaur, cl Ti ee area eR RP ERIE IQIR,permanent. MM: Ati participat cu exponatele dumneavoastri la exporitia organizata de citre Centrul National al Creatiei Bucuresti in anul 1998 tre Centrul National de Conservare si Yalorificare a Traditiei si Creafiei Popular bi thnos Fundatia Cultu sila cea organi S.L: Da, am rispuns tot timpul solictirilor Targurile din Iasi, Ridduti, Sibiu, Cluj, Horezu unde imas mai multe exponate in exporitlle cu caracter MM. putin nedumeriti Comunit&tii Buropene pentru a it culturii traditionale rominesti mesterilor romani de vizitatorit prezenti | explicatiile despre ‘waliza. spectficu Cum au fost receptate creatiile populare al cest tar caracter international S.L: As putea spune c uimire striinilor $ ponatele noastre au trezit mu! an vAdit interes chiar dack le-au lipsi cenele de provenienta epic, Yasindui are auvenit —- MM.:Sdinjeleg cd modul de a expuné erilor din partea d-nei Corina Mihaiescu si Ia expozitia din anul _popularis intro manierd putin i 2000, unde am participat cu mastile din ceramicl, am reusit Si: Da, consi est al p sf obtin premiu! al IFlea, noastre de creatori populari mai avem inci de inv MM: Despre cea din urmé participate la manifestarile Intervin realizat Je acelagi gen ce ati putea si ne spuneti? de referent etnograf Am fost invitata la Strasbourg - Franta Ia o ampli prof. Margareta Mikalache nanifestare dedicat ,, Lunii Culturii Romanesti” in cadrul “Din strabuni, din oameni buni... Principala forma de manifestare a comunitatilor arhaice perpetua pana zilele noastr oada de trecere de la anul vechi la anul nou cuprinzind o ga a obiceiurilor caracteristice sérbi rilor de iarnd: colindele, uraturile, jocurile cu masti, malanca, alaiul ca: prelor siursilor, Gredinga cain int e Ajunul Criciunu Iui ¢i Boboteazi fortele tainice ale universului sunt in migcare si pot chema binele ori réul pentru intre ga colectivitate explicd preocuparea acesteia de implinire a tuturor ritu rilor. Toate actele, care se desfisoa- e afirmi in peri valul cuprins in ra, au reusit sisi dezyolte dea lun aul timpului un accentuat caracter ‘olcloric, deosebinduse de la o zona etnografica la alta. In acest sens, tra aturile definitorii si variate ale pro- ductiei populare au fost scoase evidentd de ansamblurile si format. ile participante la editia a XXXIIL-a a Festivalului de datini si obiceiuri, decembrie 2006. Altidati modalita ea de exprimare a membrilor unei comunititi se petrecea in vatra satu Ini, astizi aceasata sa adaptat solici trii impuse de lumea spectacofutui, dezvoltindusi propriul caracter artistic. ” Ansamblul de “Pesc sionat spectatorii prin el ansuri populare rugul” din Constanta a impr entele fui, iar nota inedit a apartinut Ansamblului tied rise “Gean-Sn” din Techirghiol. De icipantii din judetele distincte ale dan asemenea, part BistritaNasiud, Maramures, Sucea va au reusit si prezentatiile cu obiceiurile din zon lor prin acele tr Aspectul sarbitor fost completat ini dintro lume apartinand sacralitati aparitia ursilor din Comanesti bitaile ritmice ale tobelor. Jocul individualizeze re tari important al festivaluly prin RRR RRR RRR ee eseDetaliu Ceramica ‘Moku ty Decor floral (in tehniea’, sgrafitto”)