DATORIILE FATA DE APROAPELE

1.Cinstirea aproapelui este recunoaşterea vredniciei pe care o a. Toţi oamenii fiind creaţi după chipul lui
Dumnezeu, au datoria să-şi recunoască unul altuia vrednicia şi însuşirile cu care i-a înzestrat Dumnezeu.

2.Dragostea către aproapele este virtutea prin care creştinul doreşte şi voieşte aproapelui binele
vremelnic şi veşnic, dându-şi totodată şi silinţa de a-i face acest bine. In virtutea aceasta sălăşluieşte
deplin duhul învăţăturii şi vieţii creştine.

3.Dreptatea este dovada dragostei către aproapele şi se arată în respectarea vieţii, sănătăţii, cinstei,
libertăţii şi tuturor bunurilor lui. Ea este temelia bunei rânduieli între oameni.

• faptele milosteniei trupeşti: hrănirea celui flămând; adăparea celui însetat; îmbrăcarea celui gol;
cercetarea celui aflat în necazuri şi nevoi; cercetarea celui bolnav; găzduirea călătorilor; îngroparea celor
pe care nu are cine să-i îngroape etc;

• ferirea de tot ceea ce ar putea primejdui sau nimici libertatea, sănătatea şi viaţa semenului (de
exemplu, omorul şi furtul).