Aparate Electrice - Electromagnetii-C5

LICEUL TEHNOLOGIC „HENRI COANDĂ” BUZĂU
Str. Horticolei, nr. 50; Telefon 0238/710650, 0238/445570; Fax 0238/710650

E-mail: liceul_henri_coanda_bz@yahoo.com, Web: www.henricoandabuzau.ro
APARATE ELECTRICE DE COMANDǍ
Capitolul V
Aparate electrice de acționare - Electromagneții
Electromagnetul, definit ca magnet temporar, care transforma energia electrica în energie

mecanica, prin intermediul energiei magnetice, având în structura sa trei sisteme componente:
electric, magnetic si mecanic.
Electomagnetul ca magnet temporar a carui actiune este determinata de trecerea

curentului printr-o bobina de excitatie se bazeaza pe transformrarea energiei electromagnetice in
energie mecanica, dand la nivelul intrefierului forte electromagnetice capabile sa actions asupra
armaturii mobile.
Deci electromagnetul poate sa atraga sau sa respinga armatura mobila.
Electromagnetii sunt utilizati in constructia aparatelor electrice de comutatie, a unor

servomecanisme servind la ridicare si transport, la realizarea cuplelor electromagnetice si la
fixarea pe masini unelte a unor piese care sufera prelucrari.
In constructia aparatelor electrice, electromagnetii sunt utilizati ca organ motor in

constructia contactoarelor, releelor, ruptoarelor, declansatoarelor, intreruptoarelor, servind la
stabilirea sau intruperea diferitelor circuite in mod direct sau indirect prin intermediul unui
percutor care elibereaza energia unui resort deformat.
Sub forma cea mai simpla un electromagnet poate fi constituit si dintr-un solenoid in aer,
parcurs de curent, deoarece la extremitatile solenoidului, in prezenta curentului care il strabate ,
se produce un camp magnetic capabil sa actioneze asupra armaturii constituita dintr-un corp
feromagnetic.
Din punct de vedere practic, electromagnetii sunt prevazuti cu o armatura fixa capabila sa
dirijeze fluxul magnetic.
1
Este format dintr-o armatura fixa formata din material feromagnetic, bobina de excitatie
parcursa de curent si armatura mobila feromagnetica.
Când bobina este parcursa de curent, prin intermediul câmpului magnetic creat de acesta
în armatura fixa, se manifesta forte de atractie ce actioneaza asupra armaturii feromagnetice.
Conversia energiei electrice, ce se transforma în lucru mecanic odata cu deplasarea

armaturii mobile, se realizeaza prin intermediul energiei magnetice.
Materialele din care se fac electromagnetii nu sunt diomagnetice sau paramagnetice ci

sunt materiale feromagnetice care se magnetizeaza puternic ca: Fe, Co, Ni. Miezul feromagnetic
nu trebuie saturat din punct de vedere magnetic deci nu trebuie depasita portiunea liniara a curbei
de magnetizare a materialului feromagnetic.
V.1 Clasificarea electromagneților
Electromagnetii sunt utilizati atât în constructia aparatelor de comutatie, cât si a unor

echipamente de ridicare si transport, la realizarea cuplelor electromagnetice, la fixarea pe masini
unelte a unor piese ce urmeaza a suferi prelucrari etc. De asemenea, electromagnetii intra în
constructia electrovalvelor si a dispozitivelor de actionare ale aparatelor electrice.
Clasificarea electromagnetilor se face dupa mai multe criterii si anume:
A) Dupa tipul constructiv:
- electromagneti de tip plonjor, la care armatura mobila executa o miscare de translatie

în axa bobinei de excitatie;
- electromagneti la care armatura mobila executa o miscare de translatie;
- electromagneti la care armatura mobila executa o miscare de rotatie;
La toate aceste constructii armatura fixa poate avea forma de I, U sau E.
2
Fig.1: Variante constructive de electromagneti
B) Dupa felul curentului de excitatie:
- de curent continuu
- de curent alternativ: electromagneti monofazati si trifazati
C) Dupa modul de lucru:
- electromagneti de actionare
- electromagneti elevatori
D) Dupa tipul de actionare:
- electromagneti cu actionare rapida (3 – 4 ms);

- electromagneti cu actionare normala
- electromagneti cu actionare întârziata (t > 0,3 s).
E) Dupa tipul bobinei:
- electromagneti de serie
- electromagneti de derivatie
3
V.2. Caracteristicile functionale si constructive
Alegerea unui electromagnet se face tinand seama de caracteristica fortei rezistente de

conditiile de functionare si de particularitati functionale ale acestuia. Solicitarile cele mai
importante din timpul functionarii electromagnetului sunt:
a) termice
b) mecanice
a) Solicitarile termice privesc in special infasurarile de excitatie, depinzand de intensitatea

curentului din infasurari si de parametrii regimului de functionare (frecventa si durata de
conectari).
b) Solicitarile mecanice sunt provocate de socurile produse de armatura mobila. In general

electromagnetii pot functiona in orice pozitie dar in pozitia verticala socurile mecanice sunt mult
mai reduse. De asemenea aceste socuri sunt cu atat mai puternice, cu cat caracteristica fortei de
atractie al electromagnetului este mai departata de caracteristica rezistenta.
Se recomanda ca in regim normal, caracteristica fortei de atractie sa fie cu 20-30%

superioara caracteristicii fortei rezistente.
Caracteristicile electromagnetilor
a) Caracteristicile electromagnetilor de curent continuu.
- intensitatea curentului care circula prin bobinaj depinde numai de rezistenta electrica
- pierderile in cupru sunt singura sursa de caldura.
- intensitatea curentului fiind independenta de pozitia miezului mobil, permite ca aceasta sa fie
oprita intr-un punct oarecare al cursei, obtinandu-se o functionare linistita fara sa se produca
vibratii.
- deoarece curentul in infasurarea de excitatie nu depinde de pozitia miezului mobil, frecventa

conectarilor poate fi oricat de mare, pana la limitele impuse constantei de timp.
- datorita fenomenului de remanenta magnetica, miezul mobil poate sa ramana lipit de cel fix.
4
Pentru evitarea acestui efect, electromagnetii sunt prevazuti cu discuri de alama sau nituri de
alama care mentin un anumit intrefier (0.2-1 mm) la pozitia inchis.
-au tensiune electromecanica de autoinductie de valoare mare in comparatie cu valoarea tensiunii

de alimentare ceea ce are ca efect aparitia supratensiunilor mari la deconectare si aparitia unor
timpi de actionare mari (viteze de actionare mici).
Eliminarea supratensiunilor care apar se elimina folosind o rezistenta si un condensator sau o

dioda redresoare in paralel cu bobina electromagnetului.
-la electromagnetii de tip plonjor, caracteristica fortei de atractie depinde foarte mult de profilul
polului magnetic, avand deci posibilitatea ca pentru acelasi consum de energie electrica sa se
obtina forte de atractie diferite.
b) Caracteristicile electromagnetilor de curent alternativ.
La acesti electromagneti apar aceleasi solicitari ca cele de mai sus, insa cu valori diferite fata de
cele ce apar in c.c.
-fenomenele histerezis Faucoult, prin curentii care le creeaza produc o incalzire a circuitului
magnetic, de aceea miezul magnetic se realizeaza din tole.
-pentru reducerea socurilor se rectifica suprafetele polare ale miezurilor si se pune o spira in
scurtcircuit, obtinandu-se un camp magnetic defazat.
-au intrefierul de lucru mult mai mare ca la electromagnetii de curent continuu.
-valoarea efectiva a curentului depinde de valoarea intrefierului.
-au t.e.m de autoinductie mica in raport de tensiunea de alimentare a bobinei, datorita vitezei
mari de actionare.
-trebuie subliniat faptul ca scurtcircuitarea unei spire duce la incalzirea si la distrugerea bobinei,
pe cand la cei de curent continuu se modifica doar usor durata actionarii si revenirii.
-au viteze de actionare mai mare si posibilitatea de a lucra cu intrefierul mai mare.
5
V.3 Randamentul electromagnetilor
Pentru a evalua randamentul unui electromagnet ce c.c. trebuie sa evidentiem pierderile

ce apar în cele trei sisteme ce-l compun. Un mod sintetic de prezentare a acestor pierderi este
„arborele energetic“ care evidentiaza transferurile energetice între sistemele electric, magnetic si
mecanic si pierderile specifice fiecareia dintre ele.
În figura 2 am reprezentat transferurile energetice si pierderile dintr-un electromagnet

facând urmatoarele notatii:
– We – energia electrica absorbita de la reteaua de alimentare;
– Wm – energia magnetica produsa de bobina de excitatie si care se tranforma în întrefier în

energie mecanica transferata armaturii mobile;
– Wmec – energia mecanica transferata armaturii mobile;
– Wmecu – energia mecanica transmisa de la armatura mobila spre mecanismele actionate;
– WC – pierderi de energie în capacitatile parazite;
– WJ – pierderi de energie prin efect Joule–Lenz;
– WL – pierderi de energie în inductivitati;
– Ws – pierderi de energie prin dispersie;
– Wcin – pierderi de energie cinetica care se transforma în caldura la ciocnirea armaturii mobile
de armatura fixa;
– Wm – pierderi de energie prin frecare si amortizare vâscoasa.
6
Fig.2: Bilantul energetic al unui electromagnet
O parte din pierderi se pot recupera. Astfel o parte din fluxul de dispersie trece prin
armatura mobila si contribuie la realizarea fortei de atractie si o parte din câmpul electromagnetic
înmagazinat în inductivitati si capacitati parazite este recuperat în timpul regimului tranzitoriu.
Pentru reducerea pierderilor în miezul feromagnetic acesta se lameleaza si în cazul
electromagnetilor de c.c.
Totusi randamentul electromagnetilor este relativ mic comparativ cu motoarele electrice

rotative. Acest lucru este compensat de un raport forta / masa favorabil electromagnetilor.
V.4 Regimul dinamic al electromagnetului
Momentul conectarii înfasurarii electromagnetului la sursa de tensiune este urmat de un

regim tranzitoriu electric, în care curentul, respectiv, forta de atractie, cresc spre valoarea
maxima.
În vederea determinarii duratei de actionare a unui electromagnet de curent continuu este deci
necesar sa se cunoasca regimul tranzitoriu al curentului i = f(t) si al fortei F = f(t), începând din
momentul initierii curentului de excitatie pâna în momentul stabilirii întrefierului minimal.
7
În figura 3 se reprezinta circuitul de alimentare al electromagnetului caracterizat prin

inductivitatea L si rezistenta R a bobinei. Armatura mobile de masa m este retinuta printr-o forta
rezistenta data de un resort.
Fr = keˑx, iar prin D s-a notat constanta de amortizare vâscoasa.
Fig.3: Modelul fizic al unui electromagnet.
Analiza regimului dinamic necesita rezolvarea ecuatiilor clasice din dinamica

electromagnetilor deduse pornind de la teoria conversiei electromecanice si tinând cont ca
electromagnetii sunt variante liniare ale motorului cu reluctanta variabila.
V.5 Circuitul magnetic al electromagnetilor
În general, un circuit magnetic se defineste ca ansamblul mediilor fizice prin care se

poate închide un flux magnetic. Circuitele magnetice se clasifica dupa mai multe criterii:
8
a) circuite magnetice omogene, caracterizate de o aceeasi valoare a permeabilitatii m

în toate punctele lor i respectiv neomogene în caz contrar;
b) circuite magnetice liniare, a caror permeabilitate este independent de fluxul ce le

strabate si respectiv neliniare în caz contrar;
c) circuite magnetice simple, parcurse pe toata lungimea lor de acelasi flux magnetic
si respectiv circuite complexe sau ramificate.
Calculul circuitelor magnetice – de geometrie si proprietati magnetice cunoscute –

consta în determinarea solenatiei când se da fluxul („problema directa“) sau în determinarea
fluxului necesar pentru obtinerea unei solenatii de valoare data („problema inversa“).
Dupa cum se stie în anumite conditii (inductii mici, absenta saturatiei) circuitele
feromagnetice pot fi aproximate ca fiind liniare (de permeabilitate constanta, independenta de
valoarea locala a câmpului).
În figura 4 s-a considerat un asemenea circuit magnetic liniar si omogen, de lungime medie (1),
sectiune (A) si permeabilitate (m) cunoscute.
Portiunea înfasurata constituie coloana, iar cea neînfasurata jugul (sau, daca este mobila,
armatura).
Fig.4: Circuit magnetic liniar si omogen fara întrefier.
9
Fig.5: Circuitul magnetic cu întrefier
În zona întrefierului apare un efect de margine (liniile de câmp fiind practic ortogonale la
muchiile fierului), care duce la cresterea sectiunii tubului de flux în aer (de la Af la Ad). Circuitul
magnetic al unui electromagnet fiind realizat cu miezuri de fier se comporta ca un circuit
neliniar, permeabilitatea depinde de punctul de functionare si nu poate fi în general precizata, ea
ne mai constituind un parametru dat în problema.
V.6 Calculul fortei dezvoltate de electromagneti
Potrivit bilantului energetic al electromagnetului, forta electromagnetica care se exercita

asupra armaturii mobile, depinde de variatia energiei magnetice înmagazinata în întregul spatiu
ocupat de câmpul magnetic al electromagnetului.
Acest spatiu cuprinde urmatoarele domenii distincte: întrefierurile de lucru si parazite, zonele
ocupate de fluxurile de dispersie si circuitele feromagnetice ale coloanelor, jugurilor si
armaturilor mobile.
Deoarece în majoritatea cazurilor, la electromagnetii bine dimensionati, caderea de tensiune

magnetica în fier este neglijabila, rezulta ca la determinarea fortei de atractie se va lua în
considerare numai variatia energiei localizata în întrefierurile de lucru.
10
Calculul fortei de atractie la electromagnetii de curent continuu.
Cel mai frecvent caz întâlnit este cel al electromagnetilor cu poli plani. În acest caz
facem ipoteza simplificatoare ca fluxul în întrefier este perpendicular pe suprafata polilor si se
poate neglija dispersia.
Fig.6: Schema explicativa a calculului fortei
1 - armatura fixa 2 – armatura mobila
BIBLIOGRAFIE:
- Popescu Lizeta, Echipamente Electrice, vol. II, Editura “Alma Mater”, Sibiu, 2008.
- http://aparate.elth.ucv.ro/web/OCOLEANU%20CONSTANTIN%20FLORIN/Echipamen
te%20electrice%20I/Studiul%20electromagnetilor.pdf
11

Aparate Electrice - Electromagnetii-C5

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aparate Electrice - Electromagnetii-C5

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LICEUL TEHNOLOGIC „HENRI COANDĂ” BUZĂU

Str. Horticolei, nr. 50; Telefon 0238/710650, 0238/445570; Fax 0238/710650

APARATE ELECTRICE DE COMANDǍ

Electromagnetul, definit ca magnet temporar, care transforma energia electrica în energie

Electomagnetul ca magnet temporar a carui actiune este determinata de trecerea

Deci electromagnetul poate sa atraga sau sa respinga armatura mobila.

Electromagnetii sunt utilizati in constructia aparatelor electrice de comutatie, a unor

In constructia aparatelor electrice, electromagnetii sunt utilizati ca organ motor in

Conversia energiei electrice, ce se transforma în lucru mecanic odata cu deplasarea

Materialele din care se fac electromagnetii nu sunt diomagnetice sau paramagnetice ci

V.1 Clasificarea electromagneților

Electromagnetii sunt utilizati atât în constructia aparatelor de comutatie, cât si a unor

Clasificarea electromagnetilor se face dupa mai multe criterii si anume:

A) Dupa tipul constructiv:

- electromagneti de tip plonjor, la care armatura mobila executa o miscare de translatie

La toate aceste constructii armatura fixa poate avea forma de I, U sau E.

Fig.1: Variante constructive de electromagneti

B) Dupa felul curentului de excitatie:

C) Dupa modul de lucru:

D) Dupa tipul de actionare:

- electromagneti cu actionare rapida (3 – 4 ms);

E) Dupa tipul bobinei:

V.2. Caracteristicile functionale si constructive

Alegerea unui electromagnet se face tinand seama de caracteristica fortei rezistente de

a) Solicitarile termice privesc in special infasurarile de excitatie, depinzand de intensitatea

b) Solicitarile mecanice sunt provocate de socurile produse de armatura mobila. In general

Se recomanda ca in regim normal, caracteristica fortei de atractie sa fie cu 20-30%

- pierderile in cupru sunt singura sursa de caldura.

- deoarece curentul in infasurarea de excitatie nu depinde de pozitia miezului mobil, frecventa

-au tensiune electromecanica de autoinductie de valoare mare in comparatie cu valoarea tensiunii

Eliminarea supratensiunilor care apar se elimina folosind o rezistenta si un condensator sau o

b) Caracteristicile electromagnetilor de curent alternativ.

-au intrefierul de lucru mult mai mare ca la electromagnetii de curent continuu.

-valoarea efectiva a curentului depinde de valoarea intrefierului.

V.3 Randamentul electromagnetilor

Pentru a evalua randamentul unui electromagnet ce c.c. trebuie sa evidentiem pierderile

În figura 2 am reprezentat transferurile energetice si pierderile dintr-un electromagnet

– We – energia electrica absorbita de la reteaua de alimentare;

– Wm – energia magnetica produsa de bobina de excitatie si care se tranforma în întrefier în

– Wmec – energia mecanica transferata armaturii mobile;

– Wmecu – energia mecanica transmisa de la armatura mobila spre mecanismele actionate;

– WC – pierderi de energie în capacitatile parazite;

– WJ – pierderi de energie prin efect Joule–Lenz;

– WL – pierderi de energie în inductivitati;

– Ws – pierderi de energie prin dispersie;

– Wm – pierderi de energie prin frecare si amortizare vâscoasa.

Fig.2: Bilantul energetic al unui electromagnet

Totusi randamentul electromagnetilor este relativ mic comparativ cu motoarele electrice

V.4 Regimul dinamic al electromagnetului

Momentul conectarii înfasurarii electromagnetului la sursa de tensiune este urmat de un

În figura 3 se reprezinta circuitul de alimentare al electromagnetului caracterizat prin

Fr = keˑx, iar prin D s-a notat constanta de amortizare vâscoasa.

Fig.3: Modelul fizic al unui electromagnet.

Analiza regimului dinamic necesita rezolvarea ecuatiilor clasice din dinamica

V.5 Circuitul magnetic al electromagnetilor

În general, un circuit magnetic se defineste ca ansamblul mediilor fizice prin care se

a) circuite magnetice omogene, caracterizate de o aceeasi valoare a permeabilitatii m

b) circuite magnetice liniare, a caror permeabilitate este independent de fluxul ce le

Calculul circuitelor magnetice – de geometrie si proprietati magnetice cunoscute –

Fig.4: Circuit magnetic liniar si omogen fara întrefier.

Fig.5: Circuitul magnetic cu întrefier

V.6 Calculul fortei dezvoltate de electromagneti

Potrivit bilantului energetic al electromagnetului, forta electromagnetica care se exercita