Aparate Electrice de Comanda - Tipuri Constructive-C1

LICEUL TEHNOLOGIC „HENRI COANDĂ” BUZĂU
Str. Horticolei, nr. 50; Telefon 0238/710650, 0238/445570; Fax 0238/710650

E-mail: liceul_henri_coanda_bz@yahoo.com, Web: www.henricoandabuzau.ro
Modulul IV
APARATE ELECTRİCE DE COMANDǍ
Capitolul I
I.1 Introducere
Energia electrica este în prezent un indicator cu privire la calitatea vietii locuitorilor Planetei,
care intervine cotidian în activitatile noastre
Instalatiile electrice comporta obisnuit o sursa de energie S, (centrale electrice-sistem energetic

national), linii electrice de transport L (aeriene, subterane, de joasa tensiune sau de înalta
tensiune) si consumatorii, C, (casnici sau industriali).
Aparatele electrice (AE) sunt elemente indispensabile instalatiilor electrice, amplasate de

obicei între sursa de energie S si consumatorul C, dar acestea intervin atât în instalatiile de
producer, cât si în cele de utilizare a energiei electrice
Aparatele electrice reprezinta ansambluri specializate, continând elemente electrice, magnetice,

(conductoare sau izolatoare), dar si mecanice, care asigura comanda, protectia, controlul si
reglajul bunei functionari în instalatiile în care au fost incluse.
1
Obiectul cursului îl constituie studiul teoretic şi practic referitor la solicitările şi

principiile constructive şi funcţionale ale aparatelor şi echipamentelor electrice de joasă şi înaltă
tensiune utilizate în instalaţiele electrice pentru centrale şi staţii, în vederea exploatării
economice şi sigure a acestor ehipamente de importanţă majoră în domeniul energetic.
Ansamblul instalaţiilor care asigură procesul de producere ,transformare, trasport,

distribuţie şi consum de energie electrică constituie sistemul electroenergetic sau sistemul
electric. Conform acestei definiţii, sistemul electroenergetic cuprinde generatoarele,
transformatoarele, liniile şi consumatorii de energie electrică.
Instalaţia electrică defineşte un ansamblu de echipamente electrice interconectate într-un

spaţiu dat, formând un singur tot şi având un singur scop funcţional bine determinat.
Prin echipament electric se înţelege, în general, orice dispozitiv întrebuinţat pentru

producerea, transportul, distribuţia şi utilizarea energiei electrice.
Aparatele electrice reprezintă ansamblurile de dispozitive electrice şi mecanice, precum

şi o categorie de echipamente electrice, destinate pentru comanda , protecţia, reglajul şi controlul
automat sau neautomat al funcţionării instalaţiilor electrice. Ele au rolul de a supraveghea şi de a
asigura desfăşurarea normală a transportului de energie electrică de la surse la consumatori.
Conexiunile între centralele electrice şi liniile de transfer de energie, între reţele electrice şi între
acestea şi consumatorii industriali sau se efectuează prin intermediul aparatelor de comutaţie.
Prin aparat de comutaţie se înţelege un sistem electric sau electromecanic cu ajutorul

căruia se stabileşte sau se întrerupe un circuit electric.
Rolul funcţional al aparatelor de comutaţie este, pe de o parte de a dirija fluxul de energie

pe bare, linii electrice, reţele de distribuţie, de la sursele de energie la receptoare, iar pe de altă
parte, de a oferi protecţie împotriva suprasarcinilor, scurtcircuitelor şi supratensiunilor. Nu toate
aparatele de comutaţie oferă şi protecţie împotriva avariilor. Există aparate destinate numai
comutaţiei fără sarcină, altele destinate comutaţiei sub sarcina nominală, altele destinate
comutaţiei la curent de scurtcircuit, altele destinate protecţiei împotriva supratensiunilor.
2
I.2 CLASIFICAREA APARATELOR ELECTRICE
Din punct de vedere al tensiunilor şi a curentului se deosebesc doua mari categorii şi anume:
- aparate de joasă tensiune;
- aparate de înaltă tensiune;
- aparate de curent alternativ;
- aparate de curent continuu.
Din punct de vedere al numărului de poli, aparatele electrice se împart în :
- monopolare;
- multipolare (bipolare, tripolare).
Din punct de vedere a regimului de funcţionare se disting aparate cu:
- regim de funcţionare de lungă durată;
- cu regim de funcţionare permanentă;
- cu regim de funcţionare intermitent;
- regim de funcţionare de scurtă durată.
Din punct de vedere al locului în care funcţionează se deosebesc:
- aparate electrice de interior;
- aparate electrice de exterior;
- aparate electrice capsulate.
Din punct de vedere al funcţiilor, aparatele electrice se clasifică în aparate de comutaţie şi

aparate de protecţie.
3
Aparatele de comutaţie, sunt acele aparate care permit punerea sau scoaterea din
funcţiune a unor echipamente ale sistemului electroenergetic, exemplu separatorul. In timp ce
întreruptorul îndeplineşte rolul de aparat de protecţie, realizâmd întreruperea rapidă a curentului
de scurtcircuit, care apare în regim de avarie.
Aparate de protectie sunt destinate sa asigure protectia elementelor de circuit impotriva

suprasarcinilor, a scurtcircuitului sau a lipsei de tensiune.
In exploatare, aparatele sunt supuse acţiunii multor factori, care influienţează

funcţionarea lor şi care determină condiţiile pe care aceste aparate trebuie să le îndeplinească.
Cele mai importante dintre aceste acţiuni sunt prezentate mai jos.
Acţiunea electrică. Aparatele electrice sunt permanent sub acţiunea tensiunii electrice de
serviciu. In cazuri accidentale sunt supuse la supratensiuni de comutaţie sau atmosferice. Ca
atare condiţii orice aparat trebuie să funcţioneze sigur, fără deteriorări, timp îndelungat.
Acţiunea mecanică. Aparatele electrice sunt supuse la mişcări mecanice în timpul

funcţionării (de exemplu închiderea şi deschiderea întreruptoarelor şi a separatoarelor), precum şi
la acţiunea forţelor electrodinamice ale curenţilor de scurtcircuit.
Acţiunea termică. In regim normal de funcţionare, aproape toate aparatele se încălzesc la

trecerea curentului electric prin căile de curent. Arcul electric produce supraîncălzirea locului
unde se produce (pe izolaţie şi pe părţile metalice).
Acţiuni atmosferice. Aparatele electrice, în special cele de exterior, sunt supuse acţiunii
temperaturii; presiunii şi umidităţii aerului; ploii; ceţii; zăpezii; îngheţului; poleiului şi prafului.
Ţinând seama de influienţa acţiunii enumerate mai sus, pentru o funcţionare normală şi
de durată în exploatare, aparatele electrice trebiue să indeplinească câteva condiţii fundamentale,
după cum urmează:
- Funcţionarea sigură şi de lungă durată la parametrii pentru care a fost calculat aparatul.
- Stabilitate termică şi dinamică la trecerea celor mai mari curenţi de scurtcircuit prescrişi
pentru aparatul dat.
- Izolaţia electrică să reziste la solicitările supratensiunilor, care nu întrec valorile

tensiunilor de încercare recomandate pentru aparatul dat.
- Stabilitate la solicitările factorilor climatici.
- Construcţia în ansamblu să fie simplă, alcătuită din elemente tipizate şi să permită

reparaţia în flux tehnologic.
4
- Gabaritul, greutatea şi costul să fie cât mai reduse. -Deservirea, revizia şi repararea să
fie uşoară, simplă şi cu maximum de securitate.
I.3 Tipuri de aparate electrice dupa functionalitate
• Aparate electrice de comutatie (automate sau neautomate, cu arc electric sau fara arc
electric, de tip comutator, contactor sau de tip întrerupator)
• Aparate electrice de protectie, care sesizeaza valorile periculoase (de defect) ale unor
marimi (electrice sau neelectrice) si asigura o comanda convenabila “de protectie” (de
“deconectare” obisnuit), deosebind declansatoare, relee, sigurante fuzibile
• Aparate electrice limitatoare, ce “limiteaza” valorile unor parametri (de obicei electrici)
la limite nepericuloase : deosebim limitatoarele de curent (bobine de reactanta, sau alte
tipuri) si descarcatoarele (DRV, cu oxizi metalici etc.)
• Aparate electrice de comanda, control si semnalizare: butoane de comanda, lampi de

semnalizare sau ansambluri cu functii similare pentru instalatii mai complexe
• Aparate electrice stabilizatoare si amplificatoare: stabilizeaza sau amplifica marimi (de

obicei electrice) in vederea compararii cu o referinta si a realizarii unui reglaj automat
• Aparate electrice de actionare ce furnizeaza energia mecanica pentru asigurarea

deplasarilor predeterminate utile legate de functionarea unui ansamblu: exemplu tipic
pentru aparatele electrice de comutatie sunt electromagnetii .
5
Capitolul II
TIPURI DE APARATE ELECTRICE

DE COMANDĂ ACTIONATE AUTOMAT
II.1. CONTACTOARE ŞI RUPTOARE
Contactorul este un aparat de comutaţie cu acţionare mecanică, electromagnetic sau

pneumatică, cu o singură poziţie stabilă şi este capabil să stabilească, să suporte şi sa intrerupă
curentul dintr-un circuit în condiţii normale de exploatare, inclusiv in conditii de suprasarcina.
Ruptorul electric este un aparat electric care deschide și menține deschis un circuit
electric, sub acțiunea și pe durata unei comenzi din exterior.
Deosebirea esentială între contactor şi ruptor constă în starea normala a contactelor din
circuitul principal: la contactor, starea contactelor din circuitul principal este normal-deschisă, iar
la ruptor, starea contactelor din cicuitul principal este normal-închisă. Starea normala este starea
contactelor când bobina de comandă nu este alimentată.
II.1.1 CONTACTOARE FĂRĂ RELEE
În figura 1 sunt prezentate schema de principiu a unui contactor cu mişcare de rotaţie şi

schemele electrice pentru un contactor tripolar şi un ruptor monopolar.
6
Fig. 1. Scheme de contactoare
a – schema constructivă de principiu a unui contactor cu mişcare de rotaţie;

b – elementele circuitului principal şi ale circuitului de comandă;
c – schema electrică a unui contactor tripolar cu contacte auxiliare (ND + NI);
1 – contact fix;
2 – contact mobil;
3 – armătura electromagnetului;
4 – legătura flexibilă;
5 – electromagnet;
6 – înfăşurare;
7 – cameră de stingere;
8 – buton de comandă;
9 – resort de deschidere;
10 – placă de bază;
11 – bornă de record;
12 – contact de automenţinere;
I – circuit principal;
II – circuit de comandă.
În figura 2 sunt detaliate părţile componente ale unui contactor cu mişcare de translaţie.
Elementele componente ale unui contactor se pot grupa ca elemente care se conectează în
trei categorii de circuite:
- circuitul principal de curent (borne de record, contacte principale fixe şi mobile);
- circuitul de comandă (bobina electromagnetului de comandă, contactul auxiliary de
automentinere, care se leagă în parallel cu butonul de comandă);
7
- circuite auxiliare (contacte auxiliare pentru blocare, semnalizare).

Pentru stingerea arcului electric produs între contactele principale se prevăd camere de
stingere. Unele aparate conţin bobină de suflaj, străbătută de curentul din circuitul principal, care
realizează deplasarea şi alungirea rapidă a arcului.
Când bobina 3 nu este sub tensiune, contactele sunt în stare normal. Contactele principale
sunt normal-deschise, iar contactele auxiliare sunt normal-deschise sau normal-închise.
Bobinele pot fi alimentate in c.c. sau c.a.. La alimentarea bobinei, contactele îsi schimba
starea. Astfel, când bobina 3 este alimentată, este atrasă armătura 6 cu care este solidară puntea 7
a contactelor mobile, care închid contactele fixe 4.
Fig.2. Părţile componente ale unui contactor cu

mişcare de translaţie
1 – corp;
2 – armătură fixă;
3 – bobină;
4 – contact fix;
5 – echipaj mobil;
6 – armătură mobilă;
7 – puntea contactoarelor mobile;
8 – cameră de stingere cu grătar metallic;
9 – resort pentru contacte;
10 – borne.
Mărimile caracteristice ale unui contactor sunt:
- tensiunea nominala – la care se dimensionează izolaţia, distanţele de străpungere şi de

conturnare;
- curentul nominal, In,pe care îl poate suporta circuitul principal al contactorului, fără a
depăşi încălzirea maxim admisă în regim normal de lucru;
- curentul de serviciu – curentul nominal al releului termic, dacă este asociat contactorului
un releu termic;
8
- puterea maximă a motorului – atunci cand contactorul comandă un motor electric;

- frecvenţa de acţionare – numărul de acţionări pe care contactorul le poate executa într-o
unitate de timp;
- durata relativă de conectare – care este standardizată;
- regimul de lucru sau clasa de lucru – determinată de durata relativă de conectare şi de
frecvenţa de conectare;
- capacitatea de rupere nominala sau capacitatea de închidere nominală.
Tipuri constructive de contactoare se pot diferenţia:
• după felul curentului din circuitul principal:

- contactoare de curent continuu;
- contactoare de curent alternativ.
• după modul de deplasare a contactelor mobile:

- contactoare cu mişcare de traslaţie;
- contactoare cu mişcare de rotaţie;
- contactoare cu mişcare combinată.
• după modul de acţionare al contactelor mobile:

- contactoare acţionate electromagnetic, contactoare acţionate pneumatic (acţionarea
mecanică este foarte rară şi pentru puteri de rupere foarte mici).
• după numărul de contacte (poli) din circuitul principal: contactoare monopolare, bipolare,
tripolare si tetrapolare.
Contactoarele se construiesc pentru tensiuni până la 440 V curent continuu si 380 sau 660
V pentru curent alternativ şi pentru intensităţi nominale cuprinse intre 6 si 600 A.
• Contactoarele cu mişcare de rotaţie se comportă mai bine la utilizarea în curent continuu,

au putere de rupere mare, rezistă la solicitări deosebite de mediu, la vibraţii şi la şocuri, pot
întrerupe sarcini capacitive şi se pot realiza în diferite variante constructive.
• Contactoarele cu mişcare de tranlaţie au un gabarit redus, durată mare de serviciu, cost

mai redus, se pretează foarte bine la montare pe panouri compacte.
• Contactoarele cu mişcare combinată au o rezistenţă mărită la uzura sub sarcină şi o
vibraţie a contactelor foarte redusă.
9
II.1.2. CONTACTOARE CU RELEE
Contactoarele folosite în schemele de acţionări electrice se pot asocia cu relee. Pentru

pornirea directă a motoarelor electrice se folosesc demaroare electromagnetice. Demarorul
electromagnetic conţine un contactor asociat cu relee termice şi se realizează în construcţie
închisă sau deschisă.
Fig.3. Schemă de pornire directă prin demaror a unui motor asincron

trifazat, cu siguranţe montate în amonte
Contactorul îndeplineşte funcţia de aparat de conector, iar releele termice îndeplinesc

funcţia de aparate de protecţie la suprasarcină (fig. 3).
Pentru protecţia la scurtcircuit în amonte se montează siguranţe fuzibile sau un întreruptor
automat. Contactoarele cu relee se execută cu unităţi distincte sau în construcţie monobloc.
Cu ajutorul contactoarelor cu relee se pot realiza scheme de acţionare foarte diverse.
10
În figura 4 este reprezentată schema pentru pornirea şi inversarea sensului de rotaţie la un

motor asincron trifazat.
Fig.4 Schemă cu contactoare pentru pornirea şi reversarea unui motor

asicron trifazat
Se observă că schema conţine contacte auxiliare de interblocaj: dacă motorul se roteşte

într-un sens şi sunt închise, de pildă, contactele K1, nu se poate da comanda pornirii în celălalt
sens, prin apăsare pe butonul S2, deoarece contactul auxiliar K1 din circuitul bobinei K3 este
deschis.
Motorul trebuie mai întai deconectat, prin apăsare pe butonul S 2.
Bibliografie:
- Popescu Lizeta, Echipamente Electrice, vol. II, Editura “Alma Mater”, Sibiu, 2008.
11

Aparate Electrice de Comanda - Tipuri Constructive-C1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aparate Electrice de Comanda - Tipuri Constructive-C1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LICEUL TEHNOLOGIC „HENRI COANDĂ” BUZĂU

Str. Horticolei, nr. 50; Telefon 0238/710650, 0238/445570; Fax 0238/710650

Instalatiile electrice comporta obisnuit o sursa de energie S, (centrale electrice-sistem energetic

Aparatele electrice (AE) sunt elemente indispensabile instalatiilor electrice, amplasate de

Aparatele electrice reprezinta ansambluri specializate, continând elemente electrice, magnetice,

Obiectul cursului îl constituie studiul teoretic şi practic referitor la solicitările şi

Ansamblul instalaţiilor care asigură procesul de producere ,transformare, trasport,

Instalaţia electrică defineşte un ansamblu de echipamente electrice interconectate într-un

Prin echipament electric se înţelege, în general, orice dispozitiv întrebuinţat pentru

Aparatele electrice reprezintă ansamblurile de dispozitive electrice şi mecanice, precum

Prin aparat de comutaţie se înţelege un sistem electric sau electromecanic cu ajutorul

Rolul funcţional al aparatelor de comutaţie este, pe de o parte de a dirija fluxul de energie

I.2 CLASIFICAREA APARATELOR ELECTRICE

- aparate de joasă tensiune;

- aparate de înaltă tensiune;

- aparate de curent alternativ;

- aparate de curent continuu.

Din punct de vedere al numărului de poli, aparatele electrice se împart în :

- multipolare (bipolare, tripolare).

Din punct de vedere a regimului de funcţionare se disting aparate cu:

- regim de funcţionare de lungă durată;

- cu regim de funcţionare permanentă;

- cu regim de funcţionare intermitent;

- regim de funcţionare de scurtă durată.

Din punct de vedere al locului în care funcţionează se deosebesc:

- aparate electrice de interior;

- aparate electrice de exterior;

- aparate electrice capsulate.

Din punct de vedere al funcţiilor, aparatele electrice se clasifică în aparate de comutaţie şi

Aparate de protectie sunt destinate sa asigure protectia elementelor de circuit impotriva

In exploatare, aparatele sunt supuse acţiunii multor factori, care influienţează

Acţiunea mecanică. Aparatele electrice sunt supuse la mişcări mecanice în timpul

Acţiunea termică. In regim normal de funcţionare, aproape toate aparatele se încălzesc la

- Izolaţia electrică să reziste la solicitările supratensiunilor, care nu întrec valorile

- Stabilitate la solicitările factorilor climatici.

- Construcţia în ansamblu să fie simplă, alcătuită din elemente tipizate şi să permită

I.3 Tipuri de aparate electrice dupa functionalitate

• Aparate electrice de comanda, control si semnalizare: butoane de comanda, lampi de

• Aparate electrice stabilizatoare si amplificatoare: stabilizeaza sau amplifica marimi (de

• Aparate electrice de actionare ce furnizeaza energia mecanica pentru asigurarea

TIPURI DE APARATE ELECTRICE

II.1. CONTACTOARE ŞI RUPTOARE

Contactorul este un aparat de comutaţie cu acţionare mecanică, electromagnetic sau

II.1.1 CONTACTOARE FĂRĂ RELEE

În figura 1 sunt prezentate schema de principiu a unui contactor cu mişcare de rotaţie şi

Fig. 1. Scheme de contactoare

a – schema constructivă de principiu a unui contactor cu mişcare de rotaţie;

- circuite auxiliare (contacte auxiliare pentru blocare, semnalizare).

Fig.2. Părţile componente ale unui contactor cu

Mărimile caracteristice ale unui contactor sunt:

- tensiunea nominala – la care se dimensionează izolaţia, distanţele de străpungere şi de

- puterea maximă a motorului – atunci cand contactorul comandă un motor electric;

Tipuri constructive de contactoare se pot diferenţia:

• după felul curentului din circuitul principal:

• după modul de deplasare a contactelor mobile:

• după modul de acţionare al contactelor mobile:

• Contactoarele cu mişcare de rotaţie se comportă mai bine la utilizarea în curent continuu,

• Contactoarele cu mişcare de tranlaţie au un gabarit redus, durată mare de serviciu, cost

II.1.2. CONTACTOARE CU RELEE

Contactoarele folosite în schemele de acţionări electrice se pot asocia cu relee. Pentru

Fig.3. Schemă de pornire directă prin demaror a unui motor asincron

Contactorul îndeplineşte funcţia de aparat de conector, iar releele termice îndeplinesc

În figura 4 este reprezentată schema pentru pornirea şi inversarea sensului de rotaţie la un