STATISTICA ECONOMICA

1. Identificati cărui indicator macroeconomic îi corespunde definitia:

„exprimă valoarea netă a bunurilor si serviciilor finale, produse de agentii economici
nationali într-o perioadă de timp.”
a. produsul intern brut;
b. produsul national net;
c. produsul national brut;
d. produsul intern net;

2. Cuantificarea corectă a nivelului de trai dintr-o tară precum si realizarea comparatiilor

internationale se realizează cu ajutorul următorilor indicatori:
1. Indicatorii veniturilor populatiei;
2. Indicatorii generali ai nivelului de trai;
3. Indicatorii directi ai nivelului de trai;
4. Indicatorii consumului populatiei;
5. Indicatori ai efectelor nivelului de trai.

a. 1,2
b. 2,3,5
c. 1,2,4
d. 1,2,3,4,5

3. Urmatoarea inegalitate IPIB>IFf indica:

a. cresterea productiei nationale
b. utilizarea eficienta a fondurilor fixe
c. inzestrarea tehnica a muncii

4. Consumul specific reprezinta cantitatea de materii prime si materiale consumate

a. pe unitate de produs
b. intr-o sectie pe o perioada de timp
c. intr-un singur proces de productie

5. Valoarea adaugata neta nu se determina pe baza

a. impozitelor indirecte nete
b. impozitelor indirecte
c. impozitelor directe

6. Sistemul Conturilor Nationale:

1. este o metodă de înregistrare;
2. este o reprezentare simplificată si agregată;
3. este o reprezentare cantitativă;
a. 1,2
b. 1,2,3
c. 1
 7. Din avutia acumulată fac parte:
1. capitalul fix;
2. stocurile de materiale;
3. bunurile de folosintă îndelungată aflate la populatie;
4. pozitia netă fată de străinătate;
a. 1,3,4
b. 2,3,4
c. 1,2
d. 1,2,3,4

8. Următoarea inegalitate: ISMN>IPC indică:

a. puterea de cumpărare va creste
b. puterea de cumpărare se va diminua;
c. nici una dintre situatii;

9. Caracteristic pentru sistemul cibernetic este faptul ca:

1.se autoregleaza;
2.este complex;
3. isi dirijeaza comportamentul pe baza unor decizii
4.parcurge o traiectorie prestabilita
a. 1,2
b. 2,3,4
c. 1,2,3,4
d. 1,4

10. Identificati cărui indicator macroeconomic îi corespunde definitia:

„măsoară valoarea brută de piată a bunurilor si serviciilor finale, produse într-un an de
agentii economici care îsi desfăsoară activitatea economică în interiorul tării”.
a. produsul intern brut;
b. produsul national net;
c. produsul national brut;

11. Populatia neocupată se caracterizează prin următoarele:

1. sunt persoane în căutarea unui loc de muncă;
2. fac parte din populatia activă;
3. reprezintă potentială resursă de muncă;

a. 1,2
b. 1,2,3
c. 2,3
d. 1,3

12. Despre indicatorul uzurii se poate spune că:

1. arată proportia dintre uzura fizică si valoarea de inventar;
 2. arată proportia fondurilor fixe la valoarea rămasă în valoarea de inventar la un
moment dat;
3. cu cât valoarea indicatorului se apropie de zero cu atât starea fizică a
mijlocului fix este mai bună;
a. 1,2
b. 1
c. 1,3
d. 2,3

13. Identificati cărui indicator macroeconomic îi corespunde definitia:

„reprezintă valoarea curentă de piată, a tuturor bunurilor si serviciilor finale produse
de agentii nationali într-o perioadă de un an;”

a. produsul national net;

b. produsul national brut;
c. produsul intern brut;

14. Productia fizica exprima diferitele cantitati de bunuri materiale si nemateriale obtinute
a. in decursul unui an
b. intr-o anumita perioada de timp
c. intr-o unitate economica

15. Populatia activă se caracterizează prin următoarele:

1. este populatia în vârstă de muncă;
2. dispune de capacităti intelectuale si fizice de a presta o muncă socială utilă;
3. este disponibilă pentru realizarea de bunuri si servicii în economie;
a. 2,3
b. 1,3
c. 1,2,3
d. 1,2

16. Cu ocazia reevaluarii mijloacelor fixe:

a. se stabilesc valori de inventar pentru toate mijloacele de acelasi fel indiferent de
momentul punerii in functiune
b. se stabilesc valori de inventar pentru toate mijloacele de acelasi fel tinand seama de
momentul punerii in functiune
c. se stabilesc valori de inventar pentru toate mijloacele diferite, indiferent de momentul
punerii in functiune

17. Identificati cărui indicator de rezultate îi corespunde definitia “reprezintă suma tuturor
veniturilor obtinute din activitatea comercială în perioada de calcul”:
a. cifra de afaceri;
b. valoarea adăugată brută;
c. productia marfă fabricată;

18. Miscarea migratorie a populatiei se compune din:

 1. miscarea în interiorul granitelor unei tări;
2. miscarea naturală a unei colectivităti nesupuse fluxurilor migratorii;
3. schimbarea domiciliului din România în altă tară sau din altă tară în România;
a. 1,2
b. 1,3
c. 2,3

19. La calculul productivitătii muncii, metoda unitătilor naturale se utilizează când:

a. productia este omogenă;
b. productia este neomogenă;
c. productia este eterogenă;

20. Sistemul economiei nationale este un:

a. sistem cibernetic izolat
b. sistem cibernetic in care interactioneaza structura, comportamentul si
functionalitatea
c. sistem independent
d. sistem dependent da alte sisteme

21. Sistemul Conturilor Nationale este o metoda de

a. prelucrare care descrie cifric si explicit activitatea economica
b. analiza care descrie cifric si explicit activitatea economica
c. inregistrare care descrie cifric si explicit activitatea economica

22. Cheltuielile de capital reprezinta in principal investitii fixe in:

1. infrastructura
2. constructii de locuinte
3. constructii edilitare
4. sisteme de interceptare
a. 1,3,4
b. 1,2,3
c. 1,2,3,4
d. 1,2

23. Cheltuielile curente includ:

1. plata angajatilor din sectorul public
2. subventii pentru bunuri si servicii
3. dobanzi aferente datoriei nationale
4. subventii pentru constructii de locuinte
a. 1,2,4
b. 1,2,3
c. 2,3,4
d. 1,3,4

24. Deficitele bugetare:

a. stimuleaza productia totala printr-o injectie neta in fluxul circular al veniturilor
b. stimuleaza cererea de capital printr-o injectie neta in fluxul circular al veniturilor
c. stimuleaza productia totala printr-o injectie in fluxul veniturilor
25. Cererea de imprumuturi reprezinta:
1. diferenta dintre totalul net al cheltuielilor guvernamentale si veniturile
2. acea parte care trebuie finantata prin imprumuturi
3. acea parte care permite ca datoriile sa fie rambursate
4. acea parte care trebuie refinantata prin imprumuturi
a. 1,3,4
b. 1,2,4
c. 1,2,3
d. 1,2,3,4

26. Sursele de acoperire a deficiutului bugetar sunt:

1. imprumuturi de stat de pe piata interna
2. imprumuturi de stat de pe piata externa
3. emisiunea de bani de hartie
4. imprumuturi de la bancile comerciale
5. imprumuturi de la populatie
6. imprumuturi de la banca centrala
a. 1,2
b. 3,4
c. 1,2,3,4,5,6
d. 2,4,5

27. Emisiunea de bani de hartie are ca efect:

a. cresterea masei monetare care conduce la cresterea cererii
b. resterea masei monetare in circulatie fara acoperire in bunuri si servicii
c. cresterea masei monetare in circulatie fara acoperire in bunuri si servicii care duce la
cresterea inflatiei

28. Datoria publica este finantata in principal:

a. din veniturile din exporturi
b. de catre cetateni
c. de cetateni si din veniturile din exporturi

29. Datoria publica medie pe locuitor trebuie sa tina cont de:

a. conversia in dolari
b. comparatiile intre tari
c. ambele enunturi sunt adevarate

30. Datoria externa masoara:

a. imprumuturile sectoarelor de baza ale economiei nationale
b. imprumuturile sectorului bancar
c. imprumuturile nete ale sectoarelor publice si privat

31. Politica fiscala poate fi folosita in stabilizarea economiei astfel:

1. in faza de expansiune economica prin majorarea impozitelor
2. in faza de expansiune economica prin reducerea cheltuielilor guvernamentale
3. in faza de expansiune economica prin reducerea impozitelor si taxelor
4. in faza de expansiune economica prin majorarea cheltuielilor guvernamentale
 a. 1,2
b. 2,3
c. 1,4
d. 3,4

32. Excedentul bugetar este un indiciu al efectelor politicii fiscale asupra economiei in sensul ca:
a. atunci cand bugetul este in deficit, politica fiscala este expansionista si determina
cresterea PNB
b. atunci cand bugetul este in deficit, politica fiscala este expansionista si determina crestera
PIB
c. atunci cand bugetul este in excedent, politica fiscala este restrictiva si determina scaderea
PNB
d. atunci cand bugetul este in excedent, politica fiscala este restrictiva si determina scaderea
PIB

33. O politica fiscala poate genera:

1. un excedent bugetar in situatia in care cheltuielile private sunt mari
2. un excedent bugetar in situatia in care cheltuielile guvernamentale sunt mici
3. un deficit bugetar in situatia in care cheltuielile private sunt mici
4. un deficit bugetar in situatii in care cheltuielile guvernamentale sunt mari

a. 2,4
b. 3,4
c. 2
d. 1,3

34. Colectivitatea statistica reprezinta totalitatea elementelor

a. de acelasi tip formate pe baza unor cauze c. de acelasi tip formate pe baza unor cauze
esentiale diferite aleatoare
b. de acelasi tip formate pe baza acelorasi d. de acelasi tip formate pe baza acelorasi
cauze dar neesentiale cauze esentiale

35. Caracteristicile cu variatie continua sunt cele care

a. nu pot lua decat valori dispuse la anumite c. pot lua orice valoare intr-un interval
distante una de alta dat
b. pot lua orice valoare pozitiva intr-un d. pot lua orice valoare
interval dat

36. Fenomenele de masa se produc sub influenta

a. factorilor sistematici si intamplatori c. factorilor esentiali si sistematici
b. factorilor sistematici sau intamplatori d. factorilor esentiali sau sistematici

37. Analiza si interpretarea statistica presupune

a. analiza documentelor primare c. interpretarea datelor statistice
b. fundamentarea calculelor de prognoza
38. Transformarea continuă, atât sub aspect cantitativ, cât şi calitativ a fenomenelor social –
economice se numeşte:
a. variatie; c. variabilitate;
b. entropie

39. Conditia de volum presupune ca datele sa fie

a. suficient de numeroase c. mai putin numeroase
b. foarte numeroase d. cat mai putin numeroase

40. Dacă unul din termenii seriei este zero, atunci:

1. media aritmetică;
2. media pătratică;
3. media geometrică;
nu se mai calculează, neavănd sens;
a. 1 c. 3
b. 2

41. Indicatorii de pozitie, evidentiază tendinta de:

1. aglomerare;
2. concentrare;
3. împrăştiere;
a unitătilor după caracteristica studiată.
a. 1,2,3 c. 1,2
b. 1,3

42. Stabiliti tipul de legatura statistica dintre productivitatea muncii si inzestrarea tehnica a muncii.
1. legatura directa
2. legatura simpla
3. legatura asincrona
4. legatura functionala
a. 2,3 d. 1,2,3,4
b. 1,2,3 e. 1,2
c. 1,2,4

43. La calculul productivitătii muncii, metoda unitătilor naturale se utilizează când:

1.productia este omogenă;
2.productia este neomogenă;
3.productia este eterogenă;
a. 2 c. 3
b. 1

44. Cercetarea statistică trebuie privită ca:

a. un proces real ce are o formă ciclică c. un proces complex ce are o
 formă ciclică
b. un proces complex ce are o formă
circulară

45. Centralizarea datelor statistice constă în

a. strângerea la locul de prelucrare a c. strângerea la locul de prelucrare a tuturor
tuturor informatiilor (formularelor), tabelelor statistice şi a graficelor statistice,
sistematizarea acestora şi obtinerea centralizarea şi interpretarea acestora şi
indicatorilor absoluti (totalizatori). obtinerea indicatorilor absoluti
(totalizatori).
b. strângerea la locul de prelucrare a tuturor
tabelelor statistice, centralizarea şi
interpretarea acestora şi obtinerea
indicatorilor absoluti (totalizatori).

46. Gruparea statistică reprezintă:

a. prima prelucrare şi ordonare a unor date c. prima sistematizare a unor date
individuale, obtinute în urma unei individuale, obtinute în urma unei
interpretări statistice observări statistice.
b. prima ordonare a unor date de bază,
obtinute în urma unei observări statistice

47. Seria statistică constituie

a. o formă de prezentare a datelor formată c. o formă de prezentare a datelor formată
din două limite de şiruri de date statistice, din două grafice statistice, în care primul
în care prima limită arată variatia grafic arată variatia caracteristicii de
caracteristicii de grupare, iar cea de a doua grupare, iar cel de-al doilea grafic arată
arată rezultatul centralizării frecventelor rezultatul centralizării frecventelor de
de aparitie. aparitie.
b. o formă de prezentare a datelor
formată din două şiruri de date
statistice, în care primul şir arată
variatia caracteristicii de grupare, iar
cel de-al doilea şir arată rezultatul
centralizării frecventelor de aparitie.

48. Colectivitatea statistica reprezinta totalitatea elementelor

a. de acelasi tip formate pe baza unor cauze c. de acelasi tip formate pe baza unor cauze
esentiale diferite aleatoare
b. de acelasi tip formate pe baza acelorasi d. de acelasi tip formate pe baza acelorasi
cauze dar neesentiale cauze esentiale

49. Caracteristicile cu variatie continua sunt cele care

a. nu pot lua decat valori dispuse la anumite c. pot lua orice valoare intr-un interval
distante una de alta dat
b. pot lua orice valoare pozitiva intr-un d. pot lua orice valoare
interval dat
50. Fenomenele de masa se produc sub influenta
a. factorilor sistematici si intamplatori c. factorilor esentiali si sistematici
b. factorilor sistematici sau intamplatori d. factorilor esentiali sau sistematici

51. Analiza si interpretarea statistica presupune

a. analiza documentelor primare c. interpretarea datelor statistice
b. fundamentarea calculelor de prognoza

52. Transformarea continuă, atât sub aspect cantitativ, cât şi calitativ a fenomenelor social –
economice se numeşte:
a. variatie; c. variabilitate;
b. entropie

53. Conditia de volum presupune ca datele sa fie

a. suficient de numeroase c. mai putin numeroase
b. foarte numeroase d. cat mai putin numeroase

54. Dacă unul din termenii seriei este zero, atunci:

1. media aritmetică;
2. media pătratică;
3. media geometrică;
nu se mai calculează, neavănd sens;
a. 1 c. 3
b. 2

55. Indicatorii de pozitie, evidentiază tendinta de:

1. aglomerare;
2. concentrare;
3. împrăştiere;
a unitătilor după caracteristica studiată.
a. 1,2,3 c. 1,2
b. 1,3

56. Cifra de afaceri la S.C. Cristal S.R.L. a crescut în primii trei ani de la înfiintare cu 1,3% cu
2,3% timp de doi ani si cu 0,7% în ultimii patru ani. Care a fost creşterea medie a cifrei de
afaceri în perioada respectivă?
a. 1,0191; c. 1,0124;
b. 1,0184;

57. Stabiliti tipul de legatura statistica dintre productivitatea muncii si inzestrarea tehnica a muncii.
1. legatura directa
 2. legatura simpla
3. legatura asincrona
4. legatura functionala
a. 2,3 d. 1,2,3,4
b. 1,2,3 e. 1,2
c. 1,2,4

58. Stabiliti tipul de legatura statistica dintre productivitatea muncii si costurile de productie:
1. legatura functionala
2. legatura directa
3. legatura sincrona
4. legatura inversa
a. 1,2,4 d. 1,2,3,4
b. 2,3,4 e. 3,4
c. 1,3,4

59. Se dau urmatoarele perechi de variabile (X,Y):

1. productivitatea muncii si costurile de productie
2. cererea de bunuri materiale si servicii si salariul real
3. cresterea indicelui preturilor de consum si salariul real
4. consumul de carne pe locuitor si populatie
Stabiliti care dintre aceste perechi au legatura inversa.
a. 1,2 d. 3
b. 3,4 e. 4
c. 1,3

60. O firma de comert exterior a inregistrat in anul (t) o cifra de afaceri de 120 mii USD, propunandu-si
pentru anul (t+1) o cifra de afaceri de 137 mii USD, si a realizat o cifra de afaceri de 130 mii USD.
Sa se determine procentul realizat din obiectivul propus in anul (t+1)
a. 0,948 c. 0,941
b. 0,946

61. O firma de comert exterior a inregistrat in anul (t) o cifra de afaceri de 120 mii USD, propunandu-si
pentru anul (t+1) o cifra de afaceri de 137 mii USD, si a realizat o cifra de afaceri de 130 mii USD.
Sa se determine evolutia cifrei de afaceri a firmei in anul (t+1) fata de anul (t)
a. 1,085 c. 1,083
b. 1,087

62. Următorul raport indică:

1. rata generală a şomajului;
2. rata partială de şomaj;
3. rata integrală de şomaj;
 a. 1 c. 3
b. 2

63. La calculul productivitătii muncii, metoda unitătilor naturale se utilizează când:

1.productia este omogenă;
2.productia este neomogenă;
3.productia este eterogenă;
a. 2 c. 3
b. 1

64. Valoarea adaugata neta nu se determina pe baza

a. impozitelor indirecte c. impozitelor directe
b. impozitelor indirecte nete

65. Următoarea diferentă ENE-DRT indică:

a. valoarea adăugată netă; c. profitul;
b. excedentul brut de exploatare;

66. Salariul nominal brut reprezintă suma de bani primită de angajat pentru munca prestată şi
cuprinde:
1. sume băneşti şi drepturi în natură ce revin salariatilor pentru munca prestată;
2. sporurile şi indemnizatiile acordate ca procent din salariu sau ca sume fixe;
3. sumele aferente timpului nelucrat (indemnizatiile pentru concediile de odihnă
şi studii, sumele aferente concediilor medicale);
4. premii plătite din fondul de salarii din profitul net;
5. contravaloarea produselor consumate realizate din gospodăria proprie;
a. 1, 2; c. 4, 5;
b. 2, 3, 4; d. 1, 2, 3, 4;

67. Cuantificarea corectă a nivelului de trai dintr-o tară precum şi realizarea comparatiilor
internationale se realizează cu ajutorul următorilor indicatori:
1. Indicatorii veniturilor populatiei;
2. Indicatorii generali ai nivelului de trai;
3. Indicatorii directi ai nivelului de trai;
4. Indicatorii consumului populatiei;
5. Indicatori ai efectelor nivelului de trai.
a. 1, 2; c. 2, 3, 5;
b. 1, 2, 4; d. 1, 2, 3, 4, 5;

68. Cheltuielile de capital reprezinta in principal investitii fixe in:

1. infrastructura
2. constructii de locuinte
3. constructii edilitare
4. sisteme de interceptare
a. 1,3,4 c. 1,2,3,4
 b. 1,2,3 d. 1,2

69. Efectele deficitelor bugetare sunt:

a. stimuleaza cererea totala c. stimuleaza preturile
b. stimuleaza oferta totala

70. Cererea de imprumuturi reprezinta:

1. diferenta dintre totalul net al cheltuielilor guvernamentale si veniturile
2. acea parte care trebuie finantata prin imprumuturi
3. acea parte care permite ca datoriile sa fie rambursate
4. acea parte care trebuie refinantata prin imprumuturi
a. 1,3,4 c. 1,2,3
b. 1,2,4 d. 1,2,3,4

71. Sursele de acoperire a deficitului bugetar sunt:

1. imprumuturi de stat de pe piata interna
2. imprumuturi de stat de pe piata externa
3. emisiunea de bani de hartie
4. imprumuturi de la bancile comerciale
5. imprumuturi de la populatie
6. imprumuturi de la banca centrala
a. 1, 2 c. 1, 2, 3 ,4,5,6
b. 3, 4 d. 2, 4, 5

72. Cercetarea statistică trebuie privită ca:

a. un proces real ce are o formă ciclică c. un proces complex ce are o
formă ciclică
b. un proces complex ce are o formă
circulară

73. Centralizarea datelor statistice constă în

a. strângerea la locul de prelucrare a c. strângerea la locul de prelucrare a tuturor

tuturor informatiilor (formularelor), tabelelor statistice şi a graficelor statistice,
sistematizarea acestora şi obtinerea centralizarea şi interpretarea acestora şi
indicatorilor absoluti (totalizatori). obtinerea indicatorilor absoluti
(totalizatori).
b. strângerea la locul de prelucrare a tuturor
tabelelor statistice, centralizarea şi
interpretarea acestora şi obtinerea
indicatorilor absoluti (totalizatori).

74. Gruparea statistică reprezintă:

a. prima prelucrare şi ordonare a unor date c. prima sistematizare a unor date
individuale, obtinute în urma unei individuale, obtinute în urma unei
interpretări statistice observări statistice.
b. prima ordonare a unor date de bază,
obtinute în urma unei observări statistice
75. Seria statistică constituie
a. o formă de prezentare a datelor formată c. o formă de prezentare a datelor formată
din două limite de şiruri de date statistice, din două grafice statistice, în care primul
în care prima limită arată variatia grafic arată variatia caracteristicii de
caracteristicii de grupare, iar cea de a doua grupare, iar cel de-al doilea grafic arată
arată rezultatul centralizării frecventelor rezultatul centralizării frecventelor de
de aparitie. aparitie.
b. o formă de prezentare a datelor
formată din două şiruri de date
statistice, în care primul şir arată
variatia caracteristicii de grupare, iar
cel de-al doilea şir arată rezultatul
centralizării frecventelor de aparitie.

1. Rapoartele statistice:
a. sunt documente oficiale pe care c. sunt tipizate şi contin elemente de
agentii economici au obligatia de a le continut şi formă;
completa;
b. se întocmesc pe perioade scurte de
timp;

2. Recensământul este o observare:

a. special organizată; c. statică;
b. periodică; d. totală;

3. Mărimile relative sunt:

a. expresii numerice; c. o categorie de indicatori derivati;
b. rezultatul comparării sub formă de
raport a doi indicatori statistici;

4. Datele statistice reprezintă:

a. caracterizarea numerică obtinută de c. date primare rezultate direct din
statistică în legătură cu unitătile, observarea şi înregistrarea statistică;
grupele sau colectivitatea studiată;
b. mărimi concrete rezultate din
studiile efectuate pe bază de
numărare, măsurare sau calcul
statistic;

5. Conditiile aplicării metodei mărimilor relative se referă la:

a. planul prelucrării; c. asigurarea comparabilitătii datelor;
b. alegerea bazei de comparatie;

6. Mărimile relative de intensitate se obtin

a. prin raportarea a doi indicatori absoluti c. prin interactiunea indicatorilor luati în
de natură diferită calcul;
 b. prin interactiunea indicatorilor luati în
calcul;

7. După modul de organizare, observările statistice pot fi:

a. observări permanente c. observări curente
b. observări special organizate

8. După timpul la care se referă datele, observările statistice pot fi:

a. observări curente d. observări periodice
b. observări permanente e. observări unice
c. observări directe

9. După modul de caracterizare al fenomenelor înregistrate, observările statistice pot fi:

a. statistice d. totale
b. statice e. partiale
c. dinamice

10. După numnărul unitătilor cuprinse în observare, observările statistice pot fi:
a. curente c. totale
b. permanente d. partiale

11. Formele de prezentare a rezultatelor prelucrării statistice sunt:

a. seriile statistice; c. grafice statistice;
b. tabele statistice;

12. După posibilitatea de caracterizare a fenomenelor, seriile statistice pot fi:

a. Serii statistice independente c. Seriile statistice de timp (dinamice sau
(unidimensionale) cronologice)
b. Serii statistice conditionate d. Seriile statistice de spatiu
(multidimensionale)

13. După timpul la care se referă datele prezentate, seriile statistice pot fi:
a. Seriile statistice de timp (dinamice sau c. Serii dinamice de intervale
cronologice)
b. Seriile statistice de spatiu d. Seriile statistice de distributie