Elaborat de echipa : Beschieru Malvina / Grecu Anastasia / Munteanu Valeria /

Ceapă Andrea /Negru Mădălina /

Croitoru Marta / Cretova Irina

Studii la distanță
Studiu calitativ
Mulțumiri
Cuprins
1. INTRODUCERE
1.1Definiție și tipuri de învățate la distanță................................
1.2Experiențe naționale și internaționale...................................
1.3Aspectele legale ....................................................................
1.4Scop și abilitățile.......................................................................

2. Metodologia cercetării sociologice

2.1Participanții și recrutarea lor.........................................
2.2Instrumente de cercetare sociologică....................

3. Rezultatele cercetării............................................................
4. Concluzii și recomandări......................................................
5. Date bibliografice .................................................................

INTRODUCERE
 1.1 Definiție și tipuri de învățate la distanță
Dincolo de micile controverse referitoare la necesitatea implementării,fezabilitatea sistemului etc.,
învăţământul la distanţă se constituie ca o varietate întremodelele educaţionale, care foloseşte tehnologiile
pentru a face posibile noi abordăriale procesului de predare-învăţare. Teoria pedagogică a învăţământului la
distanţă porneşte de la încercările de definire a educaţiei la distanţă, viziunile diferite despreacest termen
neafectând praxisul educativ. Istoric, educaţia la distanţă însemna studiul prin corespondenţă, însă
accepţiunile actuale tind să fie mai apropiate de metode detransmitere a materialelor susţinute de tehnologii
audio, video şi (mai frecvent şideschizând mai multe posibilităţi) prin reţele globale de calculatoare.
În general, definiţiile date de instituţiile de specialitate converg în a accepta căse vorbeşte despre
educaţie la distanţă atunci când profesorul şi studentul (studenţii)sunt separaţi prin distanţă fizică şi
tehnologia (audio, video, reţele de calculatoare,material tipărit), îmbinată uneori cu comunicarea faţă în faţă,
este folosită pentruinstruireUn alt numitor comun este caracteristica acestui sistem de a
augmentaoportunităţile de învăţare ale studenţilor, prin eliminarea obstacolelor de ordinspaţial, temporal sau
a impunerii unui ritm de învăţare. Se asigură astfel posibilităţi destudiu unor categorii largi de cetăţeni, fără
întreruperea activităţii lor profesionale.Aceasta este de fapt şi caracteristica principală, care face ca sistemul
să fie deosebitde viabil pentru ciclurile superioare, pentru educaţia permanentă, pentru educaţiavocaţională
şi îl situează potenţial printre cele mai solicitate tipuri de sisteme deeducaţie ale viitorului.
O excelentă definiţie cu valoare operaţională o dă Consiliul pentru Educaţie şiInstruire la Distanţă.
Educaţia la distanţă presupune înscrierea şi studiul la oinstituţie de instruire, care asigură materialele
didactice pregătite într-o ordine secvenţială şi logică pentru ca studenţii să studieze pe cont propriu. La
sfârşitul fiecărei etape, studentul trimite prin fax, mail, sau computer către instructoricalificaţi, produsul
muncii sale spre corectare, clasare şi orientare tutorială pe problemele subiectului. Sarcinile corectate sunt
înapoiate, acest schimb asigurînd orelaţie student-profesor personalizată
Unii autori investesc cu semnificaţii deosebite interacţiunile dintre studenţi, poate pentru că aceasta
este una din direcţiile spre care sistemul de instruire ladistanţă îşi va depăşi limitele. Alţi autori accentuează
rolul mediator al profesioniştilor educaţiei - punerea în legătură a studenţilor cu resursele educaţionalede
oriunde din lume fiind considerat unul dintre cele mai importante avantaje aleeducaţiei la distanţă prin
Internet - în contextul actual al digitizării culturii, varietăţiisurselor de informare şi dificultăţii de orientare în
câmpul informaţional.
Definim educaţia la distanţă (sau educaţia virtuală) ca o experienţăplanificată de predare-învăţare,
organizată de o instituţie ce furnizează mediatmateriale într-o ordine secvenţială şi logică pentru a fi
asimilate de studenţi înmanieră proprie, fără a constrânge agenţii activităţii la coprezenţă sausincronicitate.
Medierea se realizează prin modalităţi diverse, de la materialtipărit (prin corespondenţă), la tehnologii audio,
video sau noile tehnologii aleinformaţiei şi comunicării.
Principalele nivele educaţionale pe care le poate susţine învăţământul ladistanţă conferă o imagine
despre importanţa aprofundării teoretice şi aplicării în practică a acestui tip de educaţie.
 1. Alternativă la o şcolarizare tradiţională:
- a doua şansă de şcolarizare pentru adulţi
- scheme de şcolarizare pentru copiii de vârstă şcolară în condiţii de distanţă,inaccesibilitate, probleme
de resurse
- la nivel universitar.
2. Formarea formatorilor, justificată prin:- marea cerinţă pentru formatori:
- nu e necesară scoaterea cadrelor didactice din sălile de curs, iar beneficiile sevalidează imediat
- cadrele didactice au deja formate deprinderi de studiu, deci se adaptează uşorla cerinţele educaţiei la
distanţă- motivaţia cadrelor didactice pentru studiu (perfecţionare, promovare)
3. Educaţie nonformală (alfabetizare, dezvoltare comunitară, educaţie pentru valoriledemocraţiei
etc.)
4. Formare profesională şi tehnică- formare la locul de muncă- diverse scheme alcătuite şi
sponsorizate de beneficiari (cei pentru care vorlucra specialiştii formaţi).
Sistemul educational are următoarele funcții:
1. Recrutare şi marketing:
- Să mediatizeze informaţii la locul şi timpul potrivit despre durată, cost, acces,condiţii de înscriere şi
absolvire, expectaţii;
- Să asigure potenţialii beneficiari despre legitimitate şi acreditare;
2. Înscriere şi înregistrare (în modalităţi specifice de la liste manuale la baze de date digitale)
3. Examinare, credenţialitate şi garantarea acreditării:
- Cerinţe pentru susţinerea examenelor şi evaluarea creditelor;
- Implicarea asociaţiilor profesionale şi agenţiilor de acreditare
4. Obţinerea şi managementul resurselor:
- Taxe, granturi sau autosusţinere
- Costuri de dezvoltare şi extindere
5. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea programelor şi cursurilor:
- Definirea diferenţelor între educaţia la distanţă si educaţia convenţională;
- Timp suficient pentru dezvoltarea de suport de învăţare în învăţământul la distanţă (cel puţin 8-12
luni)
6. Producerea, reproducerea, stocarea şi distribuirea materialelor pentru învăţare:
- Materia predată poate necesita suport tipărit, audio, video sau digital pentru Web;
- Distribuirea poate necesita servicii poştale, curieri, telecomunicaţii, sateliţi;
- Timp fizic consumat pentru producţia şi multiplicarea materialelor de învăţare
- Necesitatea echipelor special formate pentru stocare, inventariere, distribuire;
7. Oferta de programe şi cursuri:
- Necesită comunicare pe două căi
- Necesită evaluare şi feedback
 - Colaborare cu alte agenţii sau facultăţi (credenţial)
- Servicii de bibliotecă (asigurate în colaborare cu Centrele zonale de studii pentru IDD)
- Sisteme de înregistrare
8. Managementul grupului de cursanţi:
- Suport organizaţional (coeziunea grupului; structura cursului)-
- Rol social (promovarea unei comunicări efective, dezvoltarea aptitudinilor delider, management al
conflictelor)
- Rol intelectual (promovarea aptitudinilor decizionale şi gândirii analitice;suport academic)-
- Suport tehnic
9. Evaluare:
- măsurarea realizării scopurilor programei;-
- estimarea eficienţei cursurilor sau materialelor;-
- măsurarea inputurilor în program - număr şi categorii de personal, numărul şiconţinutul orelor de
muncă în echipă, timp petrecut de cursant etc.;-
- explorarea comparativă a eficienţei diferitelor modalităţi de furnizare aaceloraşi servicii;-
- identificarea efectelor perverse (curriculumului ascuns) ale programei, fieasupra cursanţilor, fie
asupra personalului instituţiei la distanţă (tutori, profesori, informaticieni, coordonatori etc.), precum
şi identificareadisponibilităţii acestora pentru schimbare;-
- feedback permanent în privinţa progresului studenţilor relativ la obiectivele programei;-
- identificarea nevoilor cursanţilor la diferite stadii şi modalităţilor deintervenţie;-
- estimarea factorilor ce pot afecta ieşirile din sistem
Educaţia la distanţă nu este un fenomen nou în câmpul educaţional, ciconstituie o modalitate de
predare şi învăţare cunoscută şi practicată de cel puţin osută de ani. Înainte de apariţia şi folosirea în masă a
noilor tehnologii ale informaţieişi comunicării, educatorii foloseau materialul tipărit şi serviciile poştale
pentru ceeace se numea educaţie prin corespondenţă. Încă din 1910, un studiu dedicat uneiinstituţii de
instruire la distanţăne dă măsura a ceea ce se petrecea în Statele Unite şiCanada: " Nu mai puţin de 1600 de
persoane sunt antrenate în activităţi de instruirede către Şcoala Internaţională prin Corespondenţă, a cărei
misiune principală estede a pătrunde în masa eterogenă a umanităţii pentru a descoperi, direcţiona
şiconvinge indivizii de beneficiile educaţiei. Nu cunosc o altă inovaţie printre metodeleexistente mai
revoluţionară şi mai radicală decât aceasta. Avem de-a face aici cu o instituţie care cheltuieşte anual peste
două milioane de dolari pentru a crea o cerere de educaţie”.
Educaţia la distanţă prin radio a avut o popularitate mai scăzută, fiindfolosită odată cu dezvoltarea
extraordinară a acestui nou purtător de informaţie şi dizolvându-se în celelalte funcţii ale comunicării prin
mass-media: promovareaculturii, informarea, socializarea şi chiar divertismentul. Imediat după obţinerea
primei licenţe de educaţie prin radio de către Universitatea din Salt Lake City, în1921, apăreau şi în
România primele aprecieri cu privire la metodele pedagogice noioferite de radiodifuziune. La sugestia lui
Dimitrie Gusti, în calitate de preşedinte alSocietăţii Române de Radiodifuziune, s-au organizat începând cu
1930 douăconferinţe prin radio pentru clasele inferioare şi superioare. Fără îndoială, radioul şi-aavut
perioada lui de predominanţă pozitivă în perimetrul instrucţiei şi educaţieişcolare de tip informal.
Similar este cazuleducaţiei prin televiziune, care preia, de asemenea, la unmoment dat, de la
carte/manual şi presă, multiple sarcini de stocare şi transfer ainformaţiei aflate într-o adevărată explozie.
Prin mijloacele sale ample şi variate şibeneficiind de avantajul familiarităţii, televiziunea contribuie la
informarea culturală,dar poate fi utilizată şi pentru educaţie, menţinându-se ca alternativă pedagogică
încentrul de interes al educatorilor din 1945 (când Universitatea de Stat din Iowa obţine prima licenţă) şi
până spre mijlocul deceniului al optulea. Cercetările au demonstratcă rezultatele obţinute prin televiziunea
şcolară nu sunt inferioare celor obţinute prinînvăţământul tradiţional. Distincţia ce se impune este între:
1.emisiunile TV cucaracter educaţional general, care urmăresc obiective instructive prin influenţă
educativă difuză
2.emisiunile proiectate şi realizate în funcţie de programe de tipşcolar, ca formă alternativă de
învăţământ, ce beneficiază de avantajele specificeeducaţiei la distanţă: un profesor poate conduce situaţii de
învăţare pentru un număr mai mare de elevi; sunt prezentate elevilor realităţi inaccesibile observaţiei directe;
atractivitatea materialelor prin îmbinarea imaginii cu sunetul; conţinuturile transmise pot avea girul unor
personalităţi prezente la lecţie; anularea impedimentului distanţei;reutilizarea ulterioară a materialelor etc.
Un alt tip de predare-învăţare la distanţă, care câştigă teren pe zi ce trece,esteeducaţia prin Internet.
Cursurile suport sunt stocate pe un computer într-oformă specifică şi un navigator uzual pentru Internet sau,
în unele cazuri rare, un program special, permite cursanţilor să acceseze informaţiile în ritmul propriu
deasimilare. Materialele de învăţare sunt prezentate într-o formă multimedia:
- prin îmbinare de text, sunet, imagine şi chiar scurte filme şi în modul hyperlink
- un model structural în care accesul la alte informaţii se realizează prin legături multiplede la o
singură pagină; la rândul lor alte pagini permit revenirea, aprofundarea prinaccesarea altor pagini cu subiect
similar sau saltul la alte tipuri de informaţii.
Acest tip de materiale 'fără suport pe hârtie' au o serie de avantaje:
 se înlătură necesitatea spaţiilor de depozitare şi personalului numeros;
 costuri de expediere reduse;
 flexibilitate pentru student în sensul posibilităţii alegerii porţiunilor care setipăresc şi care rămân în
format electronic;
 expedierea la student exact la timp în sensul accesului la material exact când şiunde este necesar;
 integrarea unei varietăţi de medii de învăţare: text, grafică, imagine statică şianimată, sunet, scurte
filme;
 acces la materiale din alte sute de mii de surse, unele prin linkuri (legături) directe din site-ul de
origine;
 integrarea legăturilor cu tutorii şi cu alţi studenţi, prin intermediul Web site-ului.
 1.2 Experiențe naționale și internaționale

1.3 Aspectele legale

1.4 Scop și abilitățile

2. Metodologia cercetării sociologice

2.1 Participanții și recrutarea lor
Opinia fiecăruia poate contribui într-un mod eficient la dezvoltarea și evoluția favorabilă a lucrurilor.
Astfel, învățământul la distanță poate fi foarte comod pentru unele persoane, dar totodată, poate crea multe
greutăți și neclarități. Pentru a identifica mai multe păreri, am decis să acordăm câteva întrebări diferitor
persoane, cu diferit statut social, ceea ce ne permite să vedem lucrurile din diverse perspective și să putem
identifica problemele întâlnite, și indiscutabil, de a găsi căile de rezolvare.

Am hotărât să intervievăm următoarele persoane cu deosebit statut social, deoarece:

1. Profesorul - reflectă personalitatea puternică și curajoasă, ce poate face față oricărei încercări, se va opune
situației și va găsi soluțiile potrivite pentru toate problemele, iar învățământul la distanță a fost o adevărată
provocare, ce a necesitat mult efort și dăruinţă, iar părerea sa obiectivă și sinceră trebuie luată în calcul fără
îndoială.

2. Elevul - este persoana dornică de a învăţa şi de a afla lucruri noi, mereu în curs de dezvoltare şi de
schimbare, noile tehnologii fiind o curiozitate imensă de a intra în esenţa lor, iar trecerea sa în următoarea
clasă, îi va deschide o nouă uşă spre succes.

3. Elevul absolvent - oglindește caracterul în evoluţie și capacitățile deosebite spre inovare și tehnologii, ce
se poate ușor adapta cerințelor, și totodată, o opinie justă al unui tânăr ce urmează să pășească în altă etapă a
vieții, este necesară.
4. Studentul - reprezintă persoana plină de farmec și încredere de a cuceri lumea și de a acumula cât mai
multe cunoștințe și experiențe, ce tinde spre absolut și va dori mereu o schimbare bună, iar studierea online
îi va îmbunătăți capacitățile rapide de adaptare conform situației create.

5. Părintele - este cea mai răbdătoare și puternică ființă, plină de bunătate și încredere, ce în orice situație îi
va oferi un suport copilului său și îi va dori binele. Iar analizând procesul de învățare la distanță al copilului
său, va putea oferi o părere corespunzătoare.

2.2 Instrumente de cercetare sociologică

În studiu dat vom aplica ,,Ghidul de interviu’’ pentru a obține niște rezultate mai ample cu referință
la calitatea învățatului la distanță. Deci, urmează exemplu de ghid de interviu care a fost folosit pentru a
interviva participanții la studiu dat.

Ghid de interviu pentru analiza calității studiilor la distanță

Vă rugăm să participaţi la un interviu în legătură cu învățatul la distanță. Răspusurile Dvs. ne pot

ajuta să înţelegem succesele şi dificultăţile acestei noi metode de studiere. Acest studiu este parte a unei
cercetări ample în domeniul Învățământului în RM,vizand calitatea acestei metode. Înţelegerea dificultăţilor
cu care se confruntă participanții la metoda de studiere de la distanță ne va permite să găsim nişte soluţii de
remediere a acestora. Răspunsurile Dvs. sunt confidențiale și anonime, ele vor fi combinate cu răspunsurile
obţinute de la alți participanți şi vor fi prezentate ca nişte concluzii generale.

A.Date generale despre învățământ

1.Ce părere aveți despre învățământul din țara noastră?

2.Cum apreciați învățământul din RM în comparație cu alte țări?

3.Cum apreciați nivelul de implicare al cadrelor didactice/studenților în procesul de studiu?

4.În opinia Dvs.cât de dificil/ușor este materialul didactic predat în instituțiile de învățământ din
RM?

B.Aplicarea învățatului la distanță

5.Ce părere aveți despre noua metodă de a studia la distanță?

6.Cât de practică și eficientă este această metodă?

7.Cât de ușor v-ați acomodat cu noua metodă?

8.Care au fost așteptările Dvs.din momentul implementării aceastei metode?

9.Ce platforme online folosiți cel mai des pentru conferințele de studiere?

10.Ați avut probleme cu care v-ați confruntat în timpul unei conferințe online?Dacă DA,care
au fost acelea?

11.Care este rata prezenței elevilor/colegilor la orele online?

C.Evaluarea calității învățatului la distanță

12.Cât de bine este perceput materialul educativ prin intermediul orelor online?

13.Cum se descurcă elevii/colegii cu temele pentru acasă?

14.Cum apreciați programul de predare al profesorilor?

15.Care este criteriul de diferențiere al calității unei disciplini față de alta?

16.Care este factorul stimulativ care îi face pe elevi/colegi sa fie activi la orele online?

D.Soluții și recomandări

17.Ce măsuri ar trebui să întreprindă elevii/profesorii pentru a stimula recepționarea calitativă

a materialului predat online?

18.Cum ați reacționa în cazul în care metoda învățatului la distanță ar fi aprobată ca fiind o
metodă de studiere oficială?

19.După părerea Dvs.,care este gradul de reușită al acestei metode?

20.Dacă ați avea posibilitatea,ce ați întreprinde ca învățatul la distanță sa fie o mare
oportunitate pentru o dezvoltare multilaterală?
 3. Rezultatele cercetării
Răspunsurile la intrebările acordate participanților din ghidul de interviu sunt următoarele :

1. Ce părere aveți despre învățământul din țara noastră?

Absolvent : ,,Învăţământul în ţara noastră este unul acceptabil, fiind întâlnite şi unele obiecte fără necesitate,
prea multe informaţii în plus şi program încărcat. Însă profesorii sunt buni şi în majoritatea cazurilor,
obiectele sunt predate la nivel’’

Student : ,,Învățămîntul post-sovietic este bun, însă din motiv că în orice instituție de învățămînt este
corupția, astfel notele sunt subiective, și nu toți capătă cunoștințe”

Profesor universitar: ,,Învățămîntul din Moldova suferă o criză de personal calificat la toate nivelurile
educaționale. În instituțiile universitare este mare discrepanță dintre profesorii cu titlu științific și grad
didactic - dar se află la vîrstă de pensionare, iar personalul tînăr nu prea este cointeresat să dezvolte o carieră
în pedagogie.”

Profesor școlar:

Părinte :

2. Cum apreciați învățământul din RM în comparație cu alte țări?

Absolvent : ,,Învăţământul din RM în comparaţie cu alte ţări este mult mai jos şi nedezvoltat’’

Student :,, Învățămîntul din RM este mai calitativ decât în alte țări’’

Profesor universitar: ,,Prea rigid, în țările Europene este mult mai interactiv, unde se observă un parteneriat
dintre profesor-elev/student.”

Profesor școlar:

Părinte :

3.Cum apreciați nivelul de implicare al cadrelor didactice/studenților în procesul de studiu?

Absolvent : ,, Cadrele didactice au un nivel ridicat de implicare în procesul de studiu, depunând mult efort
de a corespunde noilor inovaţii în lumea tehnologiilor şi dând dovadă de străduinţă de a preda elevilor toată
informaţia propusă’’

Student : ,, Marea majoritate a cadrelor didactice nu se împlică în procesul de studiu’’

Profesor universitar: ,,De la caz la caz, depinde de motivarea și responsabilitatea individuală a fiecăruia.
Per ansamblu 60% . Respectiv implicarea mea este 9%, celelate 10% sunt din lipsă totală de timp.”
Profesor școlar:

Părinte :

4. În opinia Dvs.cât de dificil/ușor este materialul didactic predat în instituțiile de învățământ din
RM?

Absolvent : ,, Materialul didactic predat în instituţiile de învăţământ din RM este destul de dificil.”

Student : ,, Materialul didactic predat este în mediu înteles de orice elev dornic de a învăța.”

Profesor universitar:,, Este comprehensibil după părerea mea. Dar mult contează cum este explicat
studenților, în cărți e științific, dar cînd îl expunem studenților îl adaptăm gradului lor de cunoaștere a
domeniului.”

Profesor școlar:

Părinte :

5. Ce părere aveți despre noua metodă de a studia la distanță?

Absolvent : ,, Noua metodă de a studia la distanţă este una foarte reuşită, elevii având posibilitatea de a-şi
programa singuri timpul, de a realiza sarcinile în condiţii de confort.”

Student : ,,Este mai complicat. Nu toți profesorii explică tema, si se limiteaza doar la documente atașate”

Profesor universitar: ,,O provocare pentru mulți și o descoperire pentru alții. Eu, personal, apreciez, îmi
place, doar îmi lipsește prezența fizică în pocesul de comunicare.”

Profesor școlar:

Părinte :

6.Cât de practică și eficientă este această metodă?

Absolvent :,, Este eficientă această metodă, elevul odată dorindu-şi să studieze şi să înţeleagă, îi este oferită
această oportunitate.”

Student : ,,Nu este eficienta aceasta metoda”

Profesor universitar : ,,E practică pentru că nu trebuie să recuperăm . Eficiența este greu de măsurat.”

Profesor școlar:

Părinte :

7.Cât de ușor v-ați acomodat cu noua metodă?

Absolvent :,, Fiind mereu implicată în activităţi la calculator, mi-a fost destul de uşor să mă acomodez cu
această nouă metodă.’’
Student : ,,Destul de usor’’

Profesor universitar:,, Rapid, cu unele frici și limite, dar deodată am realizat că trebuie să o fac, mai ales
fiind bine familiarizata cu multe platforme educaționale grație trainingurilor la care participasem anterior. Și
avînd deja un curs filmat, intr-o universitate europeană.”

Profesor școlar:

Părinte :

8.Care au fost așteptările Dvs.din momentul implementării aceastei metode?

Absolvent :’’ Din momentul implementării acestei metode am putut să-mi organizez singură timpul şi să
acumulez informaţiile necesare pentru examenul de bacalaureat ce urmează.’’

Student :,, Sa aleaga metode de predare prin care elevul/studentul sa insușească tema’’

Profesor universitar: ,,Susținerea din partea administrației. Dar utilizăm cunoștințe obținute din bani
personali, echipament propriu, resurse proprii, cu toate acestea fiind monitorizați.”

Profesor școlar:

Părinte :

9.Ce platforme online folosiți cel mai des pentru conferințele de studiere?

Absolvent :,, Cel mai des folosim platforma zoom.’’

Student : ,,Zoom, Viber, Google classroom”

Profesor universitar:,, Moodle.usm.md, Edumeet.usm.md, Zoom.us, Kahoot.it ,S.a.”

Profesor școlar:

Părinte :

10.Ați avut probleme cu care v-ați confruntat în timpul unei conferințe online?Dacă DA,care au fost
acelea?

Absolvent :,, Nu, nu am avut probleme.”

Student : ,,Conexiune slabă”

Profesor universitar: ,,Da, conexiunea la rețea ori stoparea conferințelor din cauza capacității serverului.”

Profesor școlar:

Părinte :

11.Care este rata prezenței elevilor/colegilor la orele online?

Absolvent : ,,Rata prezenţei este medie.”

Student : ,,Rata prezentei online este practic aceeași ca și prezența la instituția de învățământ”

Profesor universitar: ,,În mediu 60-70%’’

Profesor școlar:

Părinte :

12.Cât de bine este perceput materialul educativ prin intermediul orelor online?

Absolvent :,, Materialul este bine înţeles practic de toţi elevii.”

Student :,, Nu este perceput bine”

Profesor universitar: ,,Relativ, unii se descurcă foarte bine, alții nu își dau interesul”

Profesor școlar:

Părinte :

13.Cum se descurcă elevii/colegii cu temele pentru acasă?

Absolvent :,, Uneori ne putem întâlni cu unele neclarităţi, însă cu ajutorul profesorului, le putem realiza
bine.”

Student : ,,Se descurcă cu greu’’

Profesor universitar:,, Cei care le realizează se descurcă bine și foarte bine.”

Profesor școlar:

Părinte :

14.Cum apreciați programul de predare al profesorilor?

Absolvent :,, Programul de predare este unul reuşit.”

Student :,, În instituția de învățămînt în care frecventez pot evalua programul de predare cu 5/10”

Profesor universitar:,, E bine că am rămas la orarul inițial stabilit”

Profesor școlar:

Părinte :

15.Care este criteriul de diferențiere al calității unei disciplini față de alta?

Absolvent : ,,Fiecare disciplină îşi are propriul nivel de deficultate, cantitate diferită de informaţii şi se
deosebeşte mult una faţă de alta.”
Student :,, Am nevoie de ea în viitor sau nu”

Profesor universitar:,, Implicarea ambelor părți. Disponibilitatea profesorilor de a oferi feed-back la

necesitate.Respectarea curricula. Diversitatea sarcinilior și gradul de dificultate, aplicabilitate al acestora.”

Profesor școlar:

Părinte :

16.Care este factorul stimulativ care îi face pe elevi/colegi sa fie activi la orele online?

Absolvent :,, Acumularea noilor informaţii necesare pentru susţinerea examenului de bacalaureat.”

Student :,, Motivarea prin note”

Profesor universitar: ,,Dorința de dezvoltare personală.”

Profesor școlar:

Părinte :

17.Ce măsuri ar trebui să întreprindă elevii/profesorii pentru a stimula recepționarea calitativă a

materialului predat online?

Absolvent : ,,Profesorii ar trebui să fie prezinte materialul mult mai captivant.’’

Student : ,,Motivarea prin note”

Profesor universitar: ,,Comunicarea sănătoasă între participanți”

Profesor școlar:

Părinte :

18.Cum ați reacționa în cazul în care metoda învățatului la distanță ar fi aprobată ca fiind o metodă
de studiere oficială?

Absolvent : ,,Aş reacţiona negativ, deoarece studierea în cadrul instituţiilor de învăţământ este mult mai
eficientă şi utilă.’’

Student : ,,Nu mi-ar plăcea”

Profesor universitar: ..Foarte bine, pentru studiile de la Masterat”

Profesor școlar:

Părinte :

19.După părerea Dvs.,care este gradul de reușită al acestei metode?

Absolvent : ,,7/10”
Student : ,,5/10”

Profesor universitar: ,,La nivel național sper să atingă măcar 50%”

Profesor școlar:

Părinte :

20.Dacă ați avea posibilitatea,ce ați întreprinde ca învățatul la distanță sa fie o mare oportunitate
pentru o dezvoltare multilaterală?

Absolvent :,, În primul rând, aş găsi cadre didactice foarte competente şi capabile să prezinte materialul
propus în metode atractive şi să aibă puterea de convingere a elevilor de a se prezenta la ore în număr
maxim.”

Student : ,,Aș găsi profesori competenți”

Profesor universitar:,, Personal demult sunt adeptă a cursurilor online de pe platforme gen coursera, intuit,
eurocor s.a. Fiecare își alege singur calea de dezvoltare.”

Profesor școlar:

Părinte :