Existențialismul

Variantă distinctă a filozofiei existențiale — este o doctrină filozofică și de acțiune

caracterizată printr-o accentuare a individualității, propagarea libertății individuale și a
subiectivității. Reflectări majore asupra personalității omului au fost înregistrate încă din
antichitate, Aristotel a fost unul din primii care a evidențiat tangețial acest subiect, luând în
considerație ca din antichitate și până la sfârșitul secolului al 19-lea psihologia a fost
considerată parte componentă a filozofiei, aceasta a întrunit mari piedici în dezvoltarea sa
autonomă, Personalitatea având un loc primordial în domeniul psihologiei. Existența
personalității are câteva trepte:

Percepere

Sectionalizare

Creare

Dezvoltare

Modernizare

Declin

Dezvoltare

În treapta ce urmează, individul își sistematizează gândirea, formâdu-și un reflex

parasimpatic, căruia îi revine rolul de "degajare" a experienței. În timpul dezvoltării, se
shimbă în totalitate uneori întregul proces de existență a personalității, aceasta căutându-ți
perfecțunea în domeniul ales, fie el de oricare tip, individul caută să se perfecționeze, acest
proces avându-și durata pe întreaga viața a omului.