CURS 2 SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECŢIUNILE

PERSOANELOR VÂRSTNICE

Orice manifestare a unei afectiuni sau a unei boli care contribuie la stabilirea
diagnosticului, iar in mod particular orice fenomen perceput ca atare de catre bolnav.
Simptomele subiective sau semnele functionale, sunt denumite in mod curent simptome.
Este vorba de fenomene percepute de catre bolnav, care dezvaluie o leziune sauo tulburare
functionala. Ele sunt descrise de catre pacient in cursul interogatoriului luat de catremedic, in
primul timp al examenului. Intr-un al doilea timp, examenul fizic al pacientului realizatde
catre medic urmareste semnele obiective ale unei boli.
Confruntarea simptomelor si semnelor permite orientarea diagnosticului.
Semnele  se refera la manifestarile obiective ale unei boli, observate nu numai de
pacient ci si de cadrele medicale.

Semne si simptome la varstnici sunt: durerea , anorexia, pruritul senil, constipatia,

incontinenta fecala,retentia de urina, adenomul de prostata, infectiile urinare, atrofiile
musculare,anchilozele .

1.DUREREA LA PACIENTUL VÂRSTNIC
Caracteristici:
50%pana la 70% dintre varstnicii internati in spitale si 40-50% dintre cei aflati la domiciliu se
plang de dureri.
- durerea la varsta a treia este simtita in mod mai accentuat decat la adult.
- in tarile dezvoltate au luat nastere asa numitele,, centre de durere,, independente sau ,,nuclee
de durere,, in cadrul spitalelor.
- atit durerea acuta, cat si durerea cronica reprezinta aspecte majore in patologia varstei a
treia, fiind recunoscuta ca o boala in sine

2.ANOREXIA
Caracteristici:
Anorexia este o afectiune obisnuita in randul persoanelor in varsta, in special incazul
persoanelor aflate in aziluri sau alte institutii de ingrijire si tratament.
Anorexia imbatranirii, are cauze psihologice si contribuie la dezvoltarea anorexiei patologice
si a subnutritiei.

3.PRURITUL SENIL
Caracterisitici:
-apare dupa 60 de ani,
-lipsesc leziunile cutanate
-se intalneste mai frecvent la batrinii de sex masculin
-este foarte rezistent la tratament
-nu are o etiologie cunoscuta bine
.-Suferinta este chinuitoare, impiedica somnul, se insoteste de depresii care pot merge pana la
suicid.
Modificari ale pielii ce apar odata cu inaintarea in varsta:
- pielea devine mai aspra
- apar leziuni, precum tumorile benigne
- pielea devine mai slabita.- pielea devine mai transparenta
- pielea devine mai fragila
- echimozele ,vanataile, apar mult mai usor.
Acest fapt se datoreaza subtierii vaselor de sangede la nivelul pielii.

4. CONSTIPATIA
Constipatia poate fi: - acuta  - dureaza cateva zile
- cronica - cea care persista mai mult de trei luni
Etiologie
- tubul digestiv este afectat de procesul de imbatranire
- digestia este mai lenta,-stresul, sedentarismul favorizeaza constipatia
- musculatura abdominala care are rol in defecatie slabeste pe masura inaintarii invarsta
- flora bacteriana intestinala cu rol protector scade la varstnici, din cauza reduceriisecretiei
enzimelor digestive.
- administrarea de medicamente pentru alte boli ale batranetii favorizeaza
constipatia:opiacee,analgeziceantiacide,antispatice,antidepresive , etc
Tratament 
-se va elimina cauza
-tratarea Hemoroizilor ( deseori ei pot fi cauza constipatiei)
- scoaterea din medicatie a unui medicament ce ar putea fi cauza constipatiei
- o dieta bogata in fibre: cruditati, legume fierte, legumimoase, fructe bogate in pectina-mere,
pere, piersici, fructe de padure, dar in special cereale integrale.
-administrarea de laxative

5.INCONTINENŢA FECALA
-consta in pierdere involuntara a materiilor fecale si a gazelor prin orificiul anal.
-se asociaza de obicei cu incontinenta de urina si cu deteriorarea psihica avansata
Etiologie:
•demente,
•accidente vasculare cerebrale,
•afectiuni ale maduvei,
• polinevrite,
•diabet,
•abcese rectale,
•hemoroizi,
fisuri anale,
•cancere rectosigmoidiene si
•constipatia cronica.
Tratamentul este descurajant si se reduce:
-la incercari de reeducare si la ingrijri generale
-se pot practica clisme, administra purgative
6.INCONTINENŢA URINARA
- este una din marele probleme ale asistentei geriatrice, alaturi de incontinenta anala, de imobilizare,
escare si dementa.
-este foarte frecvent Int0Anita si creste frecventa cu Inaintarea In varsta.
-examenul prostatei la barbat si examenul ginecologic la femei este obligatoriu.
Incontinenta de urina poate fi:
 de stres sau de efort - prin pierderea involuntara, dupa un efort de tuse, ras, stranut
etc.
Este mai frecventa la femei si prognosticul este benign.
 tranzitorie apare ca reactie fie: 
- la o afectiune acuta: infectie urinara, pneumonie, febra, stari confuzionale,
accidente vasculare cerebrale,
- fie la o schimbare psihologica spitalizare, pierderea independentei etc. Alteori
aparedatorita faptului ca unii batrini, nu reusesc sa amane declansarea
voluntara a mictiunii pana ce ajung la toaleta.
 incontinenta definitiva -este de obicei neurogena, rareori cauzata de un adenom de
prostata sau de o retentie de urina cu mictiuni prin prea plin.
Tratamentul este sarac:
-psihoterapie,
-suprimarea obstacolului,
-exercitii fizice
-tratamentul infectiei,
-reeducare

7. RETENTIA DE URINA
Este o tulburare a mictiunii, frecventa in geriatrie, constind in imposibilitatea
eliminarii urinii din vezica
Retentia acuta - apare brusc si este pasagera. Dispare dupa tratament sau sondaj vezical.
Retentia cronica -  apare la varstnici, datorita in special unei hiperfrofiei de prostata.

8.ADENOMUL DE PROSTATA - afecteaza aproape totalitatea bolnavilor v0rstnici.

  Diagnosticul se pune insa de obicei tardiv, medicul fiind consultat in stadii
avansate.Mictiunile frecvente polakiuria, disuria, nicturia, sunt
Semnele principale - anxietatea este prezenta in special in caz de retentie de urina.
Lentoarea jetului este semnificativa.

9. INFECTILE URINARE
Sunt bolile cele mai frecvent intalnite la persoanele varstnice 20% dintre femei si 10%
dintre barbati, dupa 65 ani.Adeseori sunt latente, asimptomatice.
 Simptomatologie - alterare inexplicabila a starii generale,
- tulburari digestive sau o febra izolata, la un varstnic atrag atentia asupra bolii.
- imobilizarea la pat, deteriorarea psihica si incontinenta urinara contribuie la
aparitia acestei boli
10.ESCARA
Este o necroza ischemica a tesuturilor cuprinsa intre planul osos si structura
desustinere si planul de compresiune ,planul dur al patului sau fotoliului.
-zonele cele mai afectate sunt:
- proeminenta sacrala  - in pozitia culcat pe spate,
- trohanterul mare  - in pozitia culcat pe o parte
- tuberozitatea ischionului  - in pozitia sezanda.
Escarele sunt provocate de lipsa de oxigen, datorita presiunii prelungite.
Factori favorizanti:
- imobilizari prelungite prin boli grave mai ales neurologice
- imobilizari prin terapii cu neuroleptice si tranchilizante
- aparate gipsate,
- anestezice
-factori care diminua presiunea arteriala si impiedica aportul de oxigen
(hipotensiune,hipovolumie, colaps, etc)
 Profilaxia  vizeaza:
-calitatea lenjeriei
-mentinerea acesteia uscata prin schimbare frecventa
-indepartarea cutelor si firimiturilor de paine
-igiena riguroasa a pielii,
-alimentatie corecta

11.ATROFIILE MUSCULARE
Sarcopenia reprezinta:
-scaderea masei musculare
-insotita de declinul fortei musculare si a functionalitatii,
-intalnita la varsta a treia.
Scaderea este de 8%/decada pana la 70 ani, iar dupa aceasta varsta pierderea este
de1%/decada.
Forta musculara a membrelor inferioare scade cu 10-15%/decada pana la 70 ani, apoi
scaderea se accelereaza, la aproximativ 25- 40%/decada.
Factorii - care contribuie la pierderea de masa musculara si la scaderea fortei
musculare odata cu inaintarea in varsta:
- atrofia fibrelor musculare, predominant afectate fiind cele de tip II fibre rapide,
carecontribuie decisiv la efortul fizic de intensitate mare
- cresterea factorilor de inflamatie, ca urmare a modificarilor sistemului imun, odata cu
varsta.
- lipsa activitatii fizice, care determina scaderea fortei si masei musculare,
- apoptoza moartea celulara miocitelor, care este accelerata la varstnici,.
- factorii genetici-aportul nutritional si proteic scazut este frecvent la varstnici.
Casexia este asociata cu pierdere musculara, cu sau fara pierdere de tesut adipos.
-Se poate intalni la orice varsta , fiind asociata cu o boala.
-Scaderea in greutate este principala manifestare
 12.ANCHILOZELE
Reprezinta imobilizarea unei articulatii partiala sau totala survenita fie prin atrofierea
sau disparitia cartilajului articular si aderenta consecutiva a capetelor articulare (datorita unei
artrite, TBC, blenoragie, reumatism) fie in urma unor leziuni periarticulare ,cicatrici ale pielii, 
scurtareatendoanelor, etc.
Caracteristici:
-sunt prezente la cei cu afectiuni cronice in mai mare sau mai mica masura
- constau in imposibilitatea miscarilor unui segment a unei articulatii
- miscarea poate fi uneori foarte dureroasa sau in cazurile mai grave, anchilozele duc la
imposibilitatea de a misca articulatia respectiva

CURS 2 NURSING

  PRIORITATI DE INGRIJIRE A PACIENTULUI VARSTNIC

Îngrijirile de sănătate au existat dintotdeauna şi se referă la ajutorul pe care-l primesc

 persoanele în suferinţă pentru creşterea calităţii vieţii lor până la punctul de confluienţă cu
cea a indivizilor fără probleme.
Persoanele vârstnice reprezintă categoria de populaţie cea mai vulnerabilă şi cea mai
puţin aptă de a-şi satisface singură nevoile.
  De aceea îngrijirile geriatrice nu au ca scop vindecarea de “bătrâneţe” ci creşterea calităţii
vieţii şi atingerea independenţei în satisfacerea nevoilor.
Îngrijirile îngrijiri de sănătateacordate vârstnicilor abordează problematica acestei
categorii de populaţie global din perspective:
- socio-demografice,
- bio-medicale,
- socio-economice
- etico-morale.
Scopul principal al acestor îngrijiri este îmbătrânirea calitativă.
Obiectivele definite pentru a-l atinge sunt:
- menţinerea sănătăţii,
- menţinerea autonomiei,
- evitarea instituţionalizării,
- menţinerea calităţii vieţii,
- revalorizarea bătrâneţii,
- reactivarea solidarităţii familiale.
Îngrijirile în geriatrie au în vederea în primul rând combaterea dependenţei şi
reautonomizarea pacientului.Relaţionat la gradul de dependenţă funcţională, evaluarea are
drept scop stabilirea gradului de dependenţă în vederea recomandării de servicii socio-
medicale care încearcă dacă nu să reducă gradul de dependenţă, măcar să contribuie la
îmbunatăţirea calităţii vieţii vârstnicului aflat în dificultate.
EVALUAREA VÂRSTNICULUI
Evaluarea geriatrică stabileşte rolul asistentului si medicului în ceea ce priveşte
abordarea persoanei vârstnice şi locul lui în sistemul de asistenţă sanitară specializată.
Principiile evaluării geriatrice sunt:
– evaluarea fizică şi psihică (anamneza, examenul fizic, examenul funcţiilor mentale, bilanţul
paraclinic).
În secţiunea de evaluare a stării de sănătate este cuprins diagnosticul clinic formulat
de medicul geriatru. Această secţiune cuprinde: evaluarea căderilor, mersului şi echilibrului,
evaluarea incontinenţei, a nutriţiei, evaluarea osteoporozei, a abuzului de alcool, evaluarea
polipragmaziei, a senzitivitaţii, evaluarea somnului, evaluarea statusului mental şi al
afectivităţii.
– evaluarea psiho-socială (identificarea problemelor, cunoaşterea subiectului de examinat,
familie, resursele sociale, resursele materiale). Evaluarea socială, facută de asistentul social,
cuprinde evaluarea stării de singuratate, a riscurilor sociale, de abuz şi/sau neglijare.
– evaluarea funcţională (nivelul funcţional, gradele de deficite, dependenţa). Se referă la
activităţile cotidiene şi la cele cotidiene instrumentale.
– evaluarea la domiciliu (adaugă condiţiile de habitat, anturajul, resursele de ajutor actuale şi
în perspectivă);
– evaluarea economică 
– evaluarea sprijinului social.
Acesta din urmă deţine o importanţă deosebită mai ales în contextul pacienţilor cu
funcţie cognitivă la limită care pot prezenta oricând alterări ale stării de sănătate pe care să nu
le observe şi astfel să treacă un timp preţios până la adresarea la medic şi diagnosticarea
corectă.
Sprijinul social este important la pacienţii vârstnici prezentând patologie multiplă şi
complexă care frecvent le afectează capacitatea de a activa independent la nivelul
colectivităţii.
Evaluarea se cere a fi globală ţinând cont că la la vârstnic, aspectele fizice, psihice şi
sociale se află în interrelaţii strânse şi condiţionează atât geneza cât şi efectele tratamentului.
Scopul principal al evaluării este de a dezvolta un plan individualizat de tratament
pentru fiecare vârstnic.
Planul de îngrijire trebuie să identifice problemele pacientului, un set specific de
măsuri pentru fiecare problemă în parte şi să stabilească o abordare sau o intervenţie
individualizată pentru fiecare nevoie în parte, astfel ca bătrânul să-şi îmbunătăţească
capacitatea sa de funcţionare independentă şi să atingă nivelul optim de recuperare şi de
calitate a vieţii.
Evaluarea geriatrică este complexă; pe lângă faptul că oferă date despre starea de
sănătate a persoanelor vârstnice, stabileşte şi riscurile la care acestea sunt supuse, facând
posibilă intervenţia pentru minimizarea riscurilor evaluate.
În urma acestei evaluări se va completa o Fişă de evaluare medico-socială
geriatrică.

INGRIJIREA BOLNAVILOR VARSTNICI

 Particularitatile de îngrijire ale bolnavilor varstnici izvorãsc din caracterele fiziologice si patologice ale
varstei inaintate.
Datorita reducerii fortelor fizice si a capacitatii de acomodare oamenii în vârstã ajung de multe ori la
spital în stare de subnutritie cu hipovitaminoze policarentiale, igienã neglijata.
Omul în vârstã poate contracta toate bolile varstei mai tinere, însã din cauza reactivitatii modificate a
organismului acestea au o evolutie aparte, caracterizata printr-un debut întotdeauna insidios, simptomatologie
monotona si de multe ori deosebitã, uneori chiar contrarã evolutiei obisnuite acelorasi boli.
Majoritatea problemelor de îngrijire izvorãsc din indisponibilitatea bolnavului de a se acomoda.
Circulatia deficitara a sistemului nervos central prin vasele sclerozate duce la scaderea activitatii cerebrale cu
aparitia frecventa a tulburarilor de memorie. Acesti bolnavi în mediul lor obisnuit familial trãiesc o viatã echilibratã,
însã în conditiile noi ale mediului spitalicesc se dezechilibreazã si devin nelinistiti, agitati. Tocmai din acest motiv
spitalizarea varstnicilor nu trebuie prelungitã.
Igiena bolnavilor varstnici se face cu aceleasi tehnici ca si a celorlalti bolnavi, având grijã doar de
particularitatile fiziologice si patologice ale varstei.
PRIMIREA PE SECTIE SI AMPLASAREA BOLNAVULUI
- el nu trebuie sã aiba impresia ca este o povarã pentru personal sau pentru restul bolnavilor.
Deoarece se orienteazã mai greu este important sa le arãtãm WC, baia, eventual salile de tratament, chiar
de mai multe ori
- Ei tolereazã f greu zgomotul si de aceea este indicat sa fie amplasati între bolnavi mai linistiti de vârstã lor
- Evitarea circulatiei lor pe scari
- Evitarea amplasarii lor sub geamuri sau lângã usã din cauzã cã lor nu le place frigul
- Cu ocazia examinarilor paraclinice sa fie îmbrãcati corespunzãtor anotimpului, sau acoperiti dacã sunt
transportati cu targã sau caruciorul
COMPORTAREA FATA DE BOLNAVII VARSTNICI
- as med trebuie sã incerce dezobisnuirea lui de obiceiurile formate în cursul anilor
- activitatea ttrebuie planificatã în asa fel încât sa nu urgenteze bolnavul în aranjarea treburilor sale
- la nevoie cu mult tact sa-l ajute dar sân u le execute în locul lui
- pregatirea psihica a bolnavilor pt efectuarea procedeelor de investigatie si tratament
- acordarea atentiei bolnavului varstnic si a stimei indiferent de stare în care se gãseste bolnavul

IGIENA CORPORALA
- igiena trebuie supravegheata chiar dacã ei si-o efectueazã singuri. Ei trebuie ajutati având grijã sân u-I jignim
- piele lor uscata si atrofiata nu tolereazã baia zilnica, de aceea imbaierea se face o datã sau de 2 ori pe sãptãmânã,
cu sãpun neutru, cu f mare atentie pt a nu leza pielea fragile
- barbatii vor fi rasi în mod regulat, femeile pieptanate, unghiile intretinute
- intretinerea protezelor dentare
- nu se frictioneaza pielea cu alcool cãci o usucã mai tare si o predispune la leziuni
- masajul se face cu parafinã sau lanolina

ASIGURAREA ODIHNEI PASIVE

- deoarece vârstã impune repaus mai mult la pat, pt a fi odihnitor, acesta impune respectarea unor tabieturi si a
pozitiilor dorite de bolnavul varstnic
- suprafata patului trebuie sã fie întotdeauna netedã pt a evita escarele de decubit
- pt a preveni escarele de decubit se impune ca mobilizarea lui sa fie cat mai precoce sau în cazul în care nu se
poate atunci schimbarea pozitiei în pat tot la 2 ore
- are loc schimbarea ritmului nictemeral, ei dor ziua iar noaptea suferã de insomnii si nu reactioneazã f bine la
calmante si hipnotice. Adorm mult mai linistiti searã dacã le faceti o vizitã inaite de culcare.

ALIMENTATIA VARSTNICULUI
- ei sunt de obicei inapetenti, datoritã ori bolii ori spitalizarii si neadaptarii la regimul alimentar.
- de aceea le trebuie asiguratã dacã boalã nu impune pretentiile lor calitative . searã ei consuma de obicei numai
lichide, în special sub forma de lactate
- necesitatile lor calorice nu sunt f mari de aceea nu trebuie insistat asupra consumului de glucide si lipide, pt a
putea introduce mai usor necesarul de proteine, saruri minerale si lichide, deoarece varstnicii se deshidrateazã f usor
- in caz de refuz al consumului de lichide se trece la hidratare parenterala

SUPRAVEGHEREA TRANZITULUI INTESTINAL SI AL DIUREZEI

- este f importantã supravegherea atenta deoarece ei uita emisiunile de urina si fecale si adesea solicita purgative
în mod inutil.
- Constipatia habituala a varstnicilor trebuie rezolvata pe cale dieteticã, clisme evacuatoare.
- Starile de incontinenta se raporteazã imediat medicului
PARTICULARITATILE BOLILOR LA VARSTA A 3-A
1. Polipatologia
-         exista asocieri de mai multe boli (4 sau chiar 5)  se pot datora fie afectarii
primare/secundare, boli datorate altor boli
2. Evolutivitatea
-         bolile au evolutie cronica intrerupta de perioade de acutizare
-         bolile au evolutie lunga
3. Complicatii frecvente
-         rar bolile evolueaza fara complicatii
4. Convalescenta prelungita
-         datorita pierderii rezervei fiziologice
-         in bolile majore rar exista o vindecare completa
5. Deteriorare rapida a starii generale
-         evolutia bolii este rapida cu multiple manifestari generale
6. Simptomatologie atipica
-         exista unele lucruri specifice:
 deseori pragul de durere este crescut
 durerea este slab reprezntata la varstnic
 multe afectiuni se pot prezenta si exprima prin unele simptome:
 instabilitate = cadere din picioare
 confuzie 
 iritabilitate si nervozitate
 bolile grave (infarct miocardic) se pot prezenta fara durere
 bolile infectioase se pot prezenta fara febra; starea de afebrilitate este determinata de
inumodeficienta varstnicului
7. Prognostic sever
8. Tulburari de metabolizare si excretie
-         metabolizarea medicamentelor este modificata fiind asfel necesara o scadere a dozei
de medicamente uneori cu 1/2 pana la 1/3 din doza adultului
 -         polipatologia determina imposibilitatea folosirii intregii game terapeutice ce se
poate folosi la adult
-         metabolismul tuturor elementelor este modificat; in organism scade cantitatea de
H2O ducand la uscarea pielii, constipatie (acumularea toxinelor in organism), scaderea
diurezei, modificarea termoreglarii, stagnarea secretiilor in arborele respirator
9. Factori sociali
-         importanti pt. vindecare, fiind dependenti de situatia economica sau pt. reintegrarea
in comunitate, varstnicul are rude, prieteni, vecini
-         un factor scial important poate fi mentinerea ocupatiei (gradinarit sau treburi
casnice)
10. Anamneza dificila
-         datorita modificarilor psihice importante ce apar la varsta a 3-a si a tulburarilor
senzoriale (de vaz, de auz, de sensiblitate)
11. Diagnostic dificil de stabilit
-         deosebit de cel al adultului datorita modificarii aspectului simptomatologiei

Afectiuni frecvente la varsta a III-a :

- ateroscleroza sistemica ;
- cardiopatie ischemica cronica ;
- hipertensiune arteriala ;
- tulburari de ritm si de conducere ;
- boli hematologice (anemia Biermer- lipsa vitaminei B12, leucemia limfatica
cronica) ;
- boli digestive (hernia hiatala);
- boli endocrine ( diabetul zaharat);
- boli ale sistemului nervos (ateroscleroza cerebraba, boala Parkinson, dementa);
- boli psihice (confuzia, depresia)
- afectiuni oculare (glaucom si cataracta)
- afectiuni ale aparatului locomotor (poliartroza, osteoporoza).
Afectiuni rare la varsta a III-a :
- hepatita acuta (tip A) ;
- hernia de disc cu sindrom sciatic ;
- migrena ;
- nefrita acuta ; urticaria
Particularitati ale exercitiului fizic la varstnici
Sedintele de gimnastica trebuie sa se desfasoare in incaperi curate, aerisite, luminoase,
cu o temperatura constanta de 180-200.
Este necesar sa se respecte unele reguli :
- vestimentatie comoda ( preferabil lana sau bumbac) ;
- participarea activa si constienta la toate miscarile ;
- sa repete singur miscarile pe care le poate executa ;
- sa practice zilnic programul de gimnastica si dupa realizarea obiectivului pentru a
impiedica recidivele.