Energetică Generală – Curs 16.10.2020, ș.l. dr. ing.

Alexandru Mandiș

ENG - CURS 1

CONCEPTUL DE ENERGIE. CONVERSIA SURSELOR PRIMARE DE ENERGIE

1.1. Energia
Energia este o mărime care indică capacitatea unui sistem fizic de a efectua lucru
mecanic când trece printr-o transformare din starea sa într-o alt stare de referință.
Când un sistem fizic trece printr-o transformare, din starea sa în starea de referință,
rămân în natură schimbări cu privire la poziția sa relativă și la proprietățile sistemelor fizice
din exteriorul lui: schimbarea poziției, vitezei, schimbarea stării termice, schimbarea stării
electrice, magnetice, atât ale lui cât și ale sistemelor din exteriorul său.
Această afirmație sugerează două idei:
1. Într-o anumită stare staționară sistemul (corpul) are o anumită energie, a cărei
valoare nu se modifică dacă nu se intervine din mediul exterior asupra sistemului.
2. Când sistemul trece dintr-o stare staționară într-o altă stare staționară energia
acestuia se modifică pe seama lucrului mecanic și anume:
a) dacă energia sistemului a crescut, asupra sistemului s-a efectuat lucru mecanic din
exteriorul sistemului, sistemul a primit lucru mecanic;
b) dacă energia sistemului a scăzut, sistemul a efectuat lucru mecanic asupra mediului
exterior, sistemul a cedat lucru mecanic mediului exterior.
Energia este o mărime de stare, deoarece caracterizează sistemul într-o anumită
stare.
Energia electrica are o serie de vantaje: poate fi transformată în alte forme de energie,
poate fi produsă relativ ieftin in comparaţie cu alte forme de energie şi poate fi transportată
pe distanţe mari.
Dezavantajul cel mai mare pe care îl prezintă această formă de energie este acela că
nu poate fi stocată şi deci dacă nu este consumată în momentul producerii, aceasta se pierde.
Două dintre cele mai comune forme de energie sunt energia termică și electrică. Pe
lângă aceste forme de energie mai există și alte forme de energie: energie mecanică, energie
hidraulică, energie chimică, energie nucleară, etc.
Conversia diverselor forme de energie în energie electrică se poate face în dou moduri
importante:
- Conversie directă;
- Conversie indirectă.
Conversia directă presupune transformarea diverselor forme de energie direct în
energie electrică. Pe acest tip de conversie se bazează funcționarea celulelor fotovoltaice și
pilelor de combustie.
Conversia indirectă presupune transformarea diverselor forme de energie într-o formă
de energie intermediară (termică , mecanică ) și apoi în energie electrică. Acest tip conversie
este caracteristic centralelor electrice.

1|Page
 Energetică Generală – Curs 16.10.2020, ș.l. dr. ing. Alexandru Mandiș

În figura 1.1. se prezint principalele forme de energie primară folosite precum și

posibilitățile lor de transformare în alte forme.
FORME FINALE
ENERGIE PRIMARĂ DE ENERGIE
Energia chimică a
Energie mecanică
combustibililor
FORME
INTERMEDIARE DE
Energia nucleară ENERGIE
Energie termică
Energia potențială și Energie termică
cinetică a apei

Energia termică a Energie mecanică Energie electrică

scoarței terestre și a
unor purtători naturali
ca apa, gaze, etc.
Energie electrică
Energie luminoasă
Energia solară

Energia cinetică a Energie de sinteză

vântului chimică

Fig. 1.1. Principalele forme de energie primară și posibilitățile lor de transformare.

În tabelul 1.1 sunt prezentate modul în care sunt transformate sursele de energie
primară în energie electrică:

Nr. Energie primară Modul de Lanțul Categorii centrale

crt. utilizată transformare al transformărilor
energiei energetice
1 Energia chimică a: Ardere Ech. CTE
combustibililor fosili CET

(cărbune, gaz ITG
natural, păcură), Et CDE
surse energetice 
secundare (deșeuri
Emec.
menajere și
industrial, gaz de 
rafinărie, furnal), Eel .
biomasă
2 Energia hidraulică Conversie energie CHE
datorată: potențială în Eh CHEAP
- Diferențelor energie cinetică CMM

naturale de nivel
ale cursurilor Emec.
apelor; 
- Diferențelor
artificiale; Eel .
- Diferențelor

2|Page
 Energetică Generală – Curs 16.10.2020, ș.l. dr. ing. Alexandru Mandiș

periodice de nivel
ale oceanelor și
mărilor datorate
mareelor.
3 Energia nucleară a: Fisiune nucleară CNE
- Combustibililor En
nucleari naturali;

- Combustibili
îmbogățiți; Et
- Combustibili 
obținuți prin
Emec.
reproducere în
laborator. 
Eel .
4 Energia solară- Transfer de RS CES
radiația solară căldură 
Et

Emec.

Eel .
Efect fotoelectric RS Celule
(fotovoltaic)  fotoelectrice
Eel .
5 Energia eoliană Conversie energie Eeol . CEE
(dif. de presiune potențială în

între diferite zone energie cinetică
atmosferice Emec.

Eel .
6 Energia geotermală Transfer de E geotermală CEGT
datorată: căldură
- Căldurii din 
scoarța terestră Et
asociată unor 
agenți termici
naturali: apă, gaze, Emec.
etc. 
Eel .

3|Page
 Energetică Generală – Curs 16.10.2020, ș.l. dr. ing. Alexandru Mandiș

Tabelul 1.2. Posibilități de conversie a energiei dintr-o formă în altă formă

Tip de în chimic în termic în electric în mecanic în luminoasă

energie
Plante, produse Ardere, Accumulator, Mușchii Chemiluminescența
alimentare fermentare celulă de omului și
chimic , anaerob combustie animalelor
Gazificare, Pompă de Termocuplu Turbina cu Termoemisie de
pirolitic căldură, gaze, cu abur radiații
schimbător
termic de căldură
Accumulator, Reșou, fier Transformator, Motor Laseri
electrolizor de călcat convertor de electric, electroluminescenți
electric frecvență electromagnet
mecanic Cristalizarea Frână cu Generator Turbină Accelerarea
(formarea unui fricțiune electric hidraulică, particolelor
solid cristalin elicea eoliană, încărcate electric
din lichid) pendul
luminoasă Fotosinteza, Absorția Celule solare, Laser, Fluorescența
fotodisocierea luminii foto absorție
elemente/celule

Unitatea de măsura pentru energie recunoscută la nivel international este Joule-ul (J).

1 J = 1 N·m =1 kg·m2/s2=1 W·s (în electricitate = 1 VC sau 1VAs)

Un Joule reprezintă o cantitate mică de energie şi de aceea este mai des utilizată o altă
unitate de măsură, kilowatt-ora (kWh).
Conversia intre unităţi este:1 kWh = 3,6x106 J = 3,6 MJ.

Alte mărimi utilizate:

Mărimea Simbol Exprimare în J

calorie cal 4,19 J
British thermal unit BTU 1055 J
electron-volt eV 1,0610– 19 J
erg erg 10−7 J
cal putere (metric) oră CPh 2,65106 J (2,65 MJ)
cal putere (anglo-saxon) oră HPh 2,68106 J (2,68 MJ)
watt oră Wh 3600 J (3,6 kJ)
kilowatt oră kWh 3,6106 J (3,6 MJ)

4|Page
 Energetică Generală – Curs 16.10.2020, ș.l. dr. ing. Alexandru Mandiș

Într-un regim de funcţionare continuă 1 kWh asigură:

- 2 zile de utilizare a unei lămpi fluorescente mici;
- 10 ore de utilizare a televizorului;
- 5 ore de utilizare a PC-ului;
- 70 minute de utilizare a cuptorului cu microunde;
- 60 minute de tuns iarba;
- 4 minute de funcţionare a boilerului din gospodărie la capacitate maximă;
- 100 secunde de funcţionare a unei maşini mici la putere maximă;

Având în vedere că și kWh este o cantitate mică de energie, în practică se utilizează

noțiunea de Megawatt-oră (MWh), 1MWh=103kWh.

Comparaţii între combustibili: valori medii ale energiilor

1 kg de antracit (4% umiditate) = 36MJ = 10 kWh

1m3 gaz natural = 39 MJ = 10,8 kWh

1 litru de benzină = 34 MJ = 9,4 kWh

1 litru de motorină = 40 MJ = 11,1 kWh

1 litru gaze petroliere lichefiate = 41 MJ = 11,4 kWh

1 litru păcură = 44 MJ = 12,2 kWh

Prin comparaţie, 1kg de combustibil regenerabil cum ar fi biomasa lemnoasă conţine,

de obicei 4,2 kWh.

1.2. Lucrul mecanic

Lucrul mecanic este mărimea fizică scalară numeric egală cu produsul scalar dintre
vectorul forță și vectorul deplasare. 1 Joule reprezintă lucrul mecanic efectuat de o forță
constantă de un newton care iși deplasează punctul de aplicație pe direcția și în sensul fortei
pe distanta de un metru.

a) Daca vectorii forta si deplasare sunt paraleli si de acelasi sens => unghiul dintre ei
este zero => cos (0)=1 => L = F·d >0 (lucrul mecanic motor).

Exemple de forte ce efectueaza lucru mecanic motor:

- Forta de tractiune dezvoltata de motorul masinii;

– Greutatea in caderea libera a corpului.

b) Daca vectorii forta si deplasare sunt paraleli si de sens opus => unghiul dintre ei este 180
=> cos(180)=-1 => L = F·d < 0 (lucru mecanic rezistent).

5|Page
 Energetică Generală – Curs 16.10.2020, ș.l. dr. ing. Alexandru Mandiș

Exemple de forte ce efectuaza lucru mecanic rezistent:

– Forta de frecare la alunecare;

– Greutatea la alunecarea corpului pe verticala in sus.

Lucrul mecanic este o mărime de transformare, deoarece caracterizează trecerea

sistemului dintr-o stare în altă stare.
Lucrul mecanic efectuat de forţa activă se numeşte lucrul mecanic consumat (Lc).
Lucrul mecanic al forţei necesare pentru a învinge forţa rezistentă se numeşte lucru
mecanic util (Lu).
Raportul dintre lucrul mecanic util (Lu) şi lucrul mecanic consumat (Lc) se numeşte
randament mecanic (ηm). Randamentul mecanic este adimensional şi subunitar.
Randamentul mecanic poate fi exprimat şi în procente, de exemplu: η = 0,80 sau η = 80 %.

1.3. Puterea

Puterea reprezintă ritmul în care se efectuează lucru mecanic. Unitatea de măsură

pentru putere recunoscută la nivel international este Watt-ul (W).
Un Watt reprezintă consumul unui Joule pe secundă (puterea mecanică a unei forțe ce
efectuează un lucru mechanic de 1J în timp de o secundă). Valoarea puterii este menţionată
de obicei pe dispozitivele care consumă şi generează energie şi ne arată de cât de rapid este
utilizată sau produsă energia.

 LSI J
 P SI = = =W
t SI s

1 W = 1 J/s = 1 N·m/s = 1 kg·m2/s3 (în electricitate = 1 VA sau 1 VC/s)

Alte mărimi utilizate:

Mărimea Simbol Exprimare în W

calorie/secundă cal/s 4,19 W
British thermal unit/secundă BTU/s 1055 W
electron-volt/secundă eV/s 1,0610– 19 W
erg/secundă ergs 10−7 W
cal putere (metric) CP 736 W
cal putere (anglo-saxon) HP 746 W

Un Watt este o cantitate mică de putere şi de aceea se utilizează de obicei un

multiplu, kilowatt-ul (kW), 1000 W.
În practică se mai foloseşte pentru puterea mecanică o unitate de măsură numită cal
putere (CP în engleză HP):

1 HP = 746 W

6|Page
 Energetică Generală – Curs 16.10.2020, ș.l. dr. ing. Alexandru Mandiș

Tipuri de putere:

A. După natură 1.mecanică

2.termică (calorică, frigorifică)
3.electrică
4.sonoră
5.luminoasă
B. După durata efectuării 1.instantanee
2.medie

Unitati de putere
CP
Putere W 1kW kgf·m/s ft·pdl/s ft·lbf/s CP hp kcalIT/h B·t·u/h
electric
1.36·10 1.341·10 1.340·10
1watt=1J/s 1 10e-3 0,102 23,73 0,737 0.860 3.412
e-3 e-3 e-3
1 kW 10e3 1 102 23730 737,56 1,360 1,341 1,340 859,85 3412,140
1 kg-forta
9,81·10 1,333·10 1,31509·10 1,31456·10
metru / 9,81 1 232,715 7,233 8,432 33,462
e-3 e-2 e-2 e-2
secunda
1 foot
4,214·10 4,297·10 3,108·10 5,729·10 5,651·10 5,649·10
poundal pe - 1 0,036 0,1438
e-2 e -3 e-2 e-5 e-5 e-5
secunda
1 foot-
pound 1,356·10 1,843·10 1,818·10 1,818·10
1,356 0.138 32,174 1 1,166 4,6263
force pe e-3 e-3 e-3 e-3
secunda
735,5·10
1 cal putere 735,5 75 17453,6 542,476 1 0,9863 0,9859 632,420 2509,66
e-3
1 745,7·10
745,7 76,040 17695,7 550 1,014 1 0,9996 641,190 2544,47
horsepower e-3
1 cal putere 746·10
746 76,071 17702,81 550,221 1,014 1,0004 1 641,880 2545,50
electric e-3
1
1,163·10 1,581·10 1,5596·10 1,5579·10
kilocalorie 1,163 0,118 24,598 0,858 1 3,9683
e -3 e-3 e-3 e-3
IT pe ora
1 British
0,293·10 3,985·10 3,9301·10 3,9308·10
thermal 0,293 0,030 6,955 0,216 0,252 1
e-3 e-4 e-4 e-4
unit pe ora

Unitati de energie
Energie
(lucru kgf·m
J (Ws) erg kWh 1 CPh kcal ft.lbf B·t·u
mecanic, (kpm)
caldura)
1 joule = 277,8·10e- 377,5·10e- 238,8·10e-
1 10e7 0,102 0,737 948·10e-6
1 W·s 9 9 6
1 erg 10 e-7 1 - - - - - -
1 kWh 3,6·10 e6 - 1 367·10e3 1,36 859,8 2,655·10e6 3412
1 kgf·m 9,81 - 2,724·10e- 1 3,704·10e- 2,342·10e- 7,233 9,294·10e-

7|Page
 Energetică Generală – Curs 16.10.2020, ș.l. dr. ing. Alexandru Mandiș

= 1kpm 6 6 3 3
1 CPh 2,648·10e6 - 0,7355 270·10e3 1 632,4 - 2509
1,163·10e- 1,581·10e-
1 kcal 4186,8 - 426,9 1 3,08798 3,968
3 4
0,324·10e- 1,285·10e-
1 ft·lbf 1,356 - - 0,138 - 1
3 3
1 british
398,5·10e-
thermal 1055 - 293·10e-6 107,6 0,252 778,158 1
6
unit
1,602·10 4,44·10e- 1,63·10e- 3,82·10e- 1,517·10e-
1 ev - - -
e-19 26 20 23 22

Formule de transformare a scarilor termometrice

Grade Grade
Grade
Temperatura Kelvin °K Fahrenheit °F Grade Reaumur °R (r)
Celsius °C (t)
(T) (f)
Grade Kelvin °K T t+273,15 (5/9)·(f+459,67) r+218,52
Grade Celsius °C T-273,15 t (5/9)·(f-32) 5·r/4
Grade Fahrenheit (9/5)·T -
(9/5)·t+32 f (9/4)·r + 32
°F 459,67
Grade Reaumur
T-218,52 4·t/5 (4/9)·(f-32) r
°R

8|Page
Energetică Generală – Curs 16.10.2020, ș.l. dr. ing. Alexandru Mandiș

ANEXĂ CURS 1 EG

9|Page
 IV. LUCRUL MECANIC. RANDAMENTUL.
PUTEREA. ENERGIA MECANICĂ.

LUCRUL MECANIC.
Orice activitate desfășurată de om, animal sau mașină se numește lucru.
Atunci când, în urma unei activități, corpul suferă o deplasare, sub acțiunea unei forțe, spunem că s-a
efectuat lucru mecanic.
1. Lucrul mecanic al unei forțe constante, paralelă cu direcția deplasării.
- Un corp ale cărui deplasări în spațiu sunt limitate de alte corpuri, de care este legat, sau cu care este
în contact, se numește corp supus la legături.
- Un corp care nu este legat de alte corpuri și care se poate mișca în orice direcție în spațiu se numește
corp liber.
Să considerăm un corp liber, asimilat unui punct
material, care se poate deplasa, între punctele A și B, pe
distanța d, sub acțiunea forței constante F, paralelă cu
direcția deplasării, Fig. 1.
Lucrul mecanic al unei forțe constante F, paralelă cu direcția deplasării, este egal cu produsul dintre
modulul forței și valoarea deplasării:
𝑳=𝑭∙𝒅 (1)
Unitatea de măsură pentru lucrul mecanic este:
[𝑳]𝑺𝑰 = 𝟏𝑵 ∙ 𝟏𝒎 = 𝟏𝐉 (2)
numită Joule.
1 Joule este lucrul mecanic efectuat de o forță cu intensitatea
de 1 Newton al cărei punct de aplicație se deplasează pe
distanța de 1 metru.
Interpretarea geometrică a noțiunii de lucru mecanic.
Conform definiției (1), lucrul mecanic se poate determina și
grafic. Pe axa Ox reprezentăm distanța, iar pe axa Oy
reprezentăm forța, Fig. 2.
Din punct de vedere geometric, lucrul mecanic reprezintă aria
suprafeței de sub dependența forței, aria suprafeței AA’B’B.
2. Lucrul mecanic al unei forțe constante, al cărei direcții face un unghi α cu direcția deplasării.
Conform definiției, lucrul mecanic este egal cu produsul
dintre forța paralelă cu direcția deplasării și deplasare.
Atunci când asupra unui corp acționează o forță, pe o
direcție alta decât direcția deplasării, forța se va
descompune după două direcții, o direcție paralelă cu
direcția deplasării și o direcție perpendiculară pe plan.
𝑭 = 𝑭 ∙ 𝐜𝐨𝐬 𝜶
În cazul nostru, Fig. 3: { 𝒕 (3)
𝑭𝒏 = 𝑭 ∙ 𝐬𝐢𝐧 𝜶
Forța care va produce lucrul mecanic este componenta paralelă cu direcția deplasării, Ft.
Astfel, valoarea lucrului mecanic, conform definiției (1), este dată de relația:
𝑳 = 𝑭𝒕 ∙ 𝒅 (4)
sau: 𝑳 = 𝑭 ∙ 𝒅 ∙ 𝐜𝐨𝐬 𝜶 (5)
Dacă avem în vedere că atât forța F, cât și deplasarea d sunt mărimi vectoriale și comparăm rel. (5)
cu relația de definiție a produsului scalar a doi vectori, vezi Noțiuni de calcul vectorial, rel. (6), pag.2,
constatăm că lucrul mecanic L este rezultatul unui produsului scalar al vectorilor 𝐹⃗ ș𝑖 𝑑⃗.
Sau: 𝑳=𝑭 ⃗⃗ = 𝑭 ∙ 𝒅 ∙ 𝐜𝐨𝐬 𝜶
⃗⃗ ∙ 𝒅 (6)
Rel. (5) comportă o serie de discuții, în funcție de valorile pe care le poate lua α, astfel:

1
 𝜋
a) dacă 𝛼 ∈ [0, 2 ), cos 𝛼 > 0, 𝑖𝑎𝑟 𝐿 > 0. În acest caz lucrul mecanic L se numește lucru mecanic
motor, iar forța care produce acest lucru mecanic se numește forță motoare;
𝜋
b) dacă 𝛼 = 2 , cos 𝛼 = 0, 𝑖𝑎𝑟 𝐿 = 0. Nu se produce lucru mecanic pe o direcție perpendiculară
pe direcția deplasării;
𝜋
c) dacă 𝛼 ∈ ( 2 , 𝜋] , cos 𝛼 < 0, 𝑖𝑎𝑟 𝐿 < 0. În acest caz lucrul mecanic L se numește lucru mecanic
rezistent, iar forța care produce acest lucru mecanic se numește forță rezistentă.
Dacă asupra corpului acționează mai multe forțe, rezultanta lor va fi: 𝐹⃗ = 𝐹⃗1 + 𝐹⃗2 + 𝐹⃗3 + ⋯ + 𝐹⃗𝑛 , iar
valoarea lucrului mecanic, conform rel. (6) va fi:
⃗⃗𝟏 + ⃗𝑭⃗𝟐 + ⃗𝑭⃗𝟑 + ⋯ + ⃗𝑭⃗𝒏 ) ∙ ⃗𝒅⃗
𝑳 = (𝑭 (7)
Sau, ținând cont de proprietatea de distributivitate față de adunare a produsului scalar:
𝑳 = 𝑳𝟏 + 𝑳𝟐 + 𝑳𝟑 + ⋯ +𝑳𝒏 (8)
Adică, lucrul mecanic are proprietatea de aditivitate, sau lucrul mecanic total este suma lucrurilor
mecanice efectuate de totalitatea forțelor care acționează asupra corpului.
Randamentul
Dacă asupra corpului acționează în același timp și forțe motoare (sau active) și forțe rezistente (sau
pasive), lucrul mecanic total, transmis corpului, va fi diferența dintre lucrul mecanic motor și lucrul
mecanic rezistent.
Lucru mecanic util, Lu, reprezintă diferența dintre lucrul mecanic motor și lucrul mecanic rezistent.
Lucrul mecanic consumat, Lc, este lucrul mecanic motor.
Raportul dintre lucrul mecanic util și lucrul mecanic consumat se numește randament, notat η:
L Ft  F f Ff
η u   1 1 (9)
Lc Ft Ft
Lucrul mecanic al unor tipuri de forțe.
1. Lucrul mecanic al forței de greutate.
Considerăm o regiune în imediata apropiere a Pământului, astfel încât să considerăm câmpul
gravitațional constant, Fig. 4. Având în vedere că raza
medie a Pământului este R 𝑃 ≅ 6400km, orice regiune
până la o înălțime ℎ ≪ 𝑅𝑃 poate fi aproximată cu o regiune
cu câmp gravitațional constant.
Lăsăm să cadă liber un corp de masă m, de la înălțimea h,
în două situații diferite.
În primul caz, corpul cade liber pe direcția AB. Conform
definiției (1), lucrul mecanic în câmpul gravitațional va fi:
L1 = G  h = mgh (10)
În al doilea caz, corpul cade liber, pe direcția CD, de-a
lungul unui plan înclinat fără frecare. Conform aceleiași
definiții (1), lucrul mecanic în câmpul gravitațional va fi:
𝑳𝟐 = 𝑮𝒕 ∙ 𝒍 (11)
Unde 𝐺𝑡 = 𝑚𝑔 sin 𝛼, iar l  CD  h , din considerente pur geometrice, Fig. 4. Cu aceste
sin 
h
notații L2 devine: L2  mg  sin α   mgh (12)
sinα Q.E.D. Quod erat demonstrandum
Se observă că 𝑳𝟏 = 𝑳𝟐 = 𝒎𝒈𝒉! Ceea ce trebuia demonstrat!

Concluzie: În câmpul gravitațional, lucrul mecanic al greutății este independent de drumul parcurs de
corp din poziția inițială până în poziția finală și depinde doar de greutatea G a corpului și de diferența
de înălțime h dintre cele două poziții.
Forța conservativă este forța al cărei lucru mecanic nu depinde de drum.
Câmpul conservativ este câmpul în care acționează forțe conservative.
Câmpul gravitațional este un câmp conservativ, iar forța de greutate este o forță conservativă.
2
2. Lucrul mecanic al forței elastice.
Forța elastică a fost definită prin relația: 𝑭𝒆 = −𝒌 ∙ 𝒙, vezi MECANICA. Dinamica, pag. 6, rel. (19).
Observăm că, in acest caz, nu mai putem folosi rel. (1) pentru a calcula
lucrul mecanic, deoarece forța elastică nu este constantă. Valoarea ei se
modifică odată cu distanța. În acest caz, pentru a determina valoarea
lucrului mecanic efectuat de forța elastică vom aplica interpretarea
geometrică a noțiunii de lucru mecanic.
Într-un sistem de coordonate (x,F) vom reprezenta forța Fe = f(x), Fig. 5.
Conform interpretării geometrice a noțiunii de lucru mecanic, lucrul mecanic al forței elastice va fi
aria suprafeței de sub dependența forței de distanță, între punctele x1 și x2. Aria obținută este un trapez
k  (x 22  x 12 )
dreptunghic și are valoarea: L (13).
2
k  x2
Sau, dacă considerăm că la momentul inițial 𝑥1 = 0 și 𝑥2 = 𝑥, L   (14).
2
Observăm că și valoarea lucrului mecanic al forței elastice depinde doar de poziția inițială și finală a
sistemului. Deci și forța elastică este o forță conservativă.
3. Lucrul mecanic al forței de frecare.
Conform legii a doua a frecării 𝐹𝑓 = 𝜇 ∙ 𝑁, vezi MECANICA. Dinamica, pag. 5, rel. (12).
Lucrul mecanic al forței de frecare va fi exprimat prin relația:
𝑳𝒇 = 𝑭𝒇 ∙ 𝒅 ∙ 𝐜𝐨𝐬 𝜶 (15)
Deoarece forța de frecare acționează în sens invers mișcării, 𝛼 = 180°
respectiv cos 𝛼 = −1. Ținând cont și de definiția forței de frecare.
𝑳𝒇 = −µ𝑵 ∙ 𝒅 (16)
În continuare, pentru a calcula lucrul mecanic al forței de frecare va trebui să
calculăm reacțiunea din plan, N, de fiecare dată. De exemplu, pentru forța de frecare din Fig. 6.
𝑳𝒇 = −µ𝒎𝒈 ∙ 𝒅 (16’)
Observați că lucrul mecanic al forței de frecare depinde de drum prin valoarea lui µ, coeficientul de
frecare.
În concluzie: forța de frecare nu este forță conservativă și de asemenea, câmpul forțelor de
frecare nu este un câmp conservativ.

PUTEREA.
Am văzut că orice sistem, om, animal sau mașină, poate efectua lucru mecanic. În anumite situații
este necesar să stabilim care sistem, mașină sau instalație, este mai eficientă.
Pentru aceasta introducem o nouă mărime fizică, puterea, notată P, și definită ca raportul dintre
variația lucrului mecanic efectuat în unitatea de timp:
ΔL
P (17)
Δt
Dacă lucrul mecanic efectuat este constant în timp, atunci rel.(14) se poate scrie:
L L
P sau P  (17’)
Δt t
Unitatea de măsură pentru putere este wattul, notat W:
1J
1W  (18)
1s
Din rel. (17’), dacă lucrul mecanic este constant, formula puterii se mai poate scrie:
F  d  cosα
P  F  v m  cosα (19)
Δt
sau: 𝑷=𝑭 ⃗⃗ ∙ 𝐯⃗⃗𝒎 (20)
Se poate spune că puterea este rezultatul unui produs scalar dintre vectorul forță 𝐹⃗ și vectorul viteză
medie v⃗⃗𝑚 .

3
 Pentru cazul când forța este paralelă cu deplasarea, puterea se poate exprima simplu:
𝑷 = 𝑭 ∙ 𝐯𝒎 (21)

ENERGIA MECANICĂ.
Energia este mărimea fizică ce caracterizează capacitatea unui sistem de a efectua lucru mecanic.
Această afirmație ne sugerează două idei:
1. Într-o anumită stare staționară sistemul (corpul) are o anumită energie, a cărei valoare nu se
modifică dacă nu se intervine din mediul exterior asupra sistemului.
2. Când sistemul trece dintr-o stare staționară într-o altă stare staționară energia acestuia se modifică pe
seama lucrului mecanic și anume:
a) dacă energia sistemului a crescut, asupra sistemului s-a efectuat lucru mecanic din exteriorul
sistemului, sistemul a primit lucru mecanic;
b) dacă energia sistemului a scăzut, sistemul a efectuat lucru mecanic asupra mediului exterior,
sistemul a cedat lucru mecanic mediului exterior.
Energia este o mărime de stare, deoarece caracterizează sistemul într-o anumită stare.
Lucrul mecanic este o mărime de transformare (sau de proces), deoarece caracterizează trecerea
sistemului dintr-o stare în altă stare.
Deoarece variația energiei se face pe seama lucrului mecanic, înseamnă că energia are aceeași unitate
de măsură ca și lucrul mecanic, joule, J.
Energia mecanică este de două feluri: energie cinetică și energie potențială.
1. Energia cinetică, Ec. Este energia pe care o au corpurile aflate în
mișcare. Din această cauză se mai numește și energie de mișcare.
Să considerăm că un corp se deplasează pe distanța d, între punctele
A și B, sub acțiunea unei forțe F, Fig. 7. Viteza corpului va crește de
la valoarea v1 la valoarea v2.
Pentru sistemul din Fig. 7, scriem ecuația Galilei: v22 − v12 = 2𝑎𝑑, unde cu a am notat accelerația
m
corpului. Înmulțim această relație cu și vom obține:
2
mv 22 mv 12
  F d (22)
2 2
mv 2
În continuare facem notația: Ec  (23)
2
numită energia cinetică a punctului material și definită ca semiprodusul dintre masă și pătratul
vitezei de translație.
Rel. (22) se mai poate scrie: 𝑬𝒄𝟐 − 𝑬𝒄𝟏 = 𝑳 sau 𝜟𝑬𝒄 = 𝑳 (24)
Rel. (24) reprezintă expresia matematică a teoremei de variație a energiei cinetice.
TEOREMA DE VARIAȚIE A ENERGIEI CINETICE.
Variația energiei cinetice a unui sistem, într-un interval de timp, este egală cu lucrul mecanic
al forțelor exterioare ce acționează asupra sistemului, în intervalul de timp considerat.
2. Energia potențială, Ep. Este energia pe care o au corpurile datorită poziției lor față de Pământ, sau
datorită poziției pe care o au corpurile unele față de celelalte.
Am stabilit că lucrul mecanic efectuat de forțele conservative, sau împotriva forțelor conservative, nu
depinde de forma drumului, parcurs de sistem între starea inițială (A) și starea finală (B).
Am arătat, de asemenea, că energia este o mărime ce caracterizează starea de configurație, sau de
poziție a sistemului, la un moment dat.
Aceste constatări ne conduc la ideea că lucrul mecanic efectuat de forțele conservative reprezintă
diferența dintre valoarea inițială (A) și valoarea finală (B) a mărimii fizice de stare numită energie
potențială, Ep, Fig. 4: 𝑳𝑨→𝑩 = 𝑬𝒑𝑨 − 𝑬𝒑𝑩 = −𝜟𝑬𝒑 (25)
Sau altfel spus: lucrul mecanic efectuat de forțele conservative este egal și de semn opus variației
energiei potențiale a sistemului: 𝑳 = −𝜟𝑬𝒑. (25’)