RISC, HAZARD ŞI

VULNERABILITATE

NOŢIUNI GENERALE
OBIECTIV:

Conştientizarea si înţelegerea
procesului managementului dezastrelor,
a deciziilor administrative si a activităţilor
operaţionale care sunt legate de diverse
stadii ale dezastrelor.
 Riscul

nivelul probabil al pierderilor de vieţi

omeneşti, al numărului de răniţi, al
pagubelor aduse proprietăţilor şi
activităţilor economice de către un anumit
fenomen natural sau grup de fenomene
într-un anumit loc şi într-o anumită
perioadă
 În ciuda unei aparenţe foarte precise a
metodei de evaluare cantitativă a riscului,
persistă o mare incertitudine în realizarea
practică a unei astfel de metodologii. Gradul de
risc variază în funcţie de o serie de factori.

Procesul de management al riscului cuprinde:

- identificarea riscului,
- analiza riscului,
- reacţia la risc.
Tipurile de risc generatoare de situaţii de
urgenţă sunt :

- riscuri naturale

- riscuri tehnologice

- riscuri biologice
 Riscurile naturale

acele fenomene naturale periculoase,

cuprind:
• fenomene meteorologice periculoase:
furtună, inundaţii, tornadă, secetă, îngheţ;
• fenomene distructive de origine geologică:
alunecări de teren; cutremure de pământ,
eruptii vulcanice;
 Riscurile tehnologice
adică evenimentele cu efecte distructive, datorate
acţiunii umane, reprezentând:
• accidente, avarii, explozii şi incendii (în domeniul
industrial, inclusiv prăbuşiri de teren cauzate de
exploatări miniere sau alte activităţi tehnologice; în
transportul şi depozitarea produselor periculoase;
în transporturi terestre, aeriene şi navale, inclusiv
metroul, tunele şi transport pe cablu; nucleare,
respectiv instalaţiile care utilizează combustibil
nuclear);
• poluarea apelor;
• prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări;
• eşecul utilităţilor publice (vitale şi de amploare:
reţele importante de radio, televiziune, telefonie,
comunicaţii, de energie electrică, de gaze, de
energie termică, centralizată, de alimentare cu
apă, de canalizare şi epurare a apelor uzate şi
pluviale);
• căderi de obiecte din admosferă sau din cosmos;
• muniţie neexplodată sau nedezactivată, rămasă din
timpul conflictelor militare;
 Riscurile biologice

care pot fi îmbolnăviri în masă, ca efect al

epidemiilor, epizootiilor/ zoonozelor.
 Conform prevederilor HGR 642/2005 riscurile care se iau in
consideratie pentru clasificarea unitatilor administrativ-teritoriale,
institutiilor publice si operatorilor economici din punct de vedere al
protectiei civile sunt:
a) RISCURI NATURALE:
1. cutremure;
2. alunecari si prabusiri de teren;
3. inundatii;
4. fenomene meteorologice periculoase;
5. avalanse;
6. incendii de padure;
b) RISCURI TEHNOLOGICE:
1. accidente chimice;
2. accidente nucleare;
3. incendii in masa;
4. accidente grave pe cai de transport;
5. esecul utilitatilor publice;
c) RISCURI BIOLOGICE:
1. epidemii;
2. epizootii/zoonoze.
 Hazardul

este un eveniment ameninţător si reprezintă

probabilitatea de apariţia într-o anumita
perioada a unui potenţial factor dăunător pentru
om, proprietăţi si mediu.

Hazardul nu este un fenomen întâmplător şi

nici impredictibil, ci doar manifestarea şi
consecinţele sale sunt, în general, dificil de
prognozat şi controlat.
 Clasificarea hazardelor:

1. Hazarde naturale - reprezintă

posibilitatea de apariţie, într-o zonă şi pe
o perioadă determinată a unui fenomen
natural ce poate genera distrugeri.

2. Hazarde antropice se referă la acele

fenomene a căror variaţie aleatoare este
modificată ca urmare a acţiunii omului.
 Vulnerabilitatea

reprezintă măsura în care un sistem poate fi

afectat în urma impactului cu un hazard si
cuprinde totalitatea condiţiilor fizice, sociale,
economice si de mediu care măresc
susceptibilitatea sistemului respectiv.

Ca şi hazardul, vulnerabilitatea este un

indicator al unei stări viitoare a unui sistem,
definind gradul de (in)capacitate a sistemului de
a face faţă stresului aşteptat.
 Vulnerabilitatea poate fi voluntară sau
involuntară. Ea depinde de infrastructura
şi de condiţiile socio-economice dintr-un
spaţiu; reducerea expunerii la hazard
conduce implicit la scăderea
vulnerabilităţii.
Riscul se găseşte la intersecţia dintre
hazard si vulnerabilitate.
 Riscul poate fii exprimat matematic, ca fiind
produsul dintre hazard, elementele de risc şi
vulnerabilitate:

R =H x E x V

în care
R = risc,
H = hazard,
E = elemente expuse la risc,
V = vulnerabilitate.
 Rezultă că riscul este în funcţie de
mărimea hazardului, de totalitatea
grupurilor de oameni şi bunurile acestora
şi de vulnerabilitatea acestora. Pe baza
acestei formule, se pot face calcule
pentru evaluarea pagubelor produse de
diferite fenomene naturale sau
tehnologice.
 În ultimele decenii, omul a influenţat mai
mult ca oricând mediul natural,
determinând apariţia unor fenomene ce
au devenit adevărate probleme globale,
foarte dăunătoare şi periculoase pentru
viaţa pe planetă, printre care se numără
încălzirea datorată efectului de seră
generat de poluare, ridicarea nivelului
 În aceste condiţii, eforturile pentru
prevenirea hazardelor şi atenuare a
impactului lor asupra societăţii sunt
imperios necesare şi se constituie în
parte integrantă a politicilor de dezvoltare
durabilă şi de asigurare a securităţii
globale, regionale, naţionale, comunitare
şi, de ce nu, chiar individuale.
 Concluzie:

 Practica mondială a demonstrat că

evenimentele generatoare de situaţii de urgenţă
nu pot fi evitate, însă, uneori, acestea pot fi
gestionate, iar efectele lor pot fi reduse printr-un
proces sistematic ce implică stabilirea de măsuri
şi acţiuni menite să contribuie la diminuarea
riscului asociat acestor fenomene. Caracteristic
managementului situaţiilor de urgenţă este faptul
că predictibilitatea locului de manifestare a
situaţiilor respective determină posibilitatea
avertizării populaţiei din zonele potenţial a fi
afectate, precum şi a autorităţilor administraţiei
publice centrale şi/sau locale.
INTREBARI ?