Studiu de caz nr.

Acuze:

În instituția medicală a fost adusă fetiţa în vârstă de 12 luni, deoarece la ea s-a ridicat
temperatura până la 38,00C, au apărut nişte erupţii pe corp,s-a micșorat pofta de mâncare.

Anamnesis morbi:

Copilul s-a îmbolnăvit acut cu 4 zile în urmă, când temperatura corporală a crescut până la
0
37,5 C, a apărut astenia, inapetenţa, somnolenţa. A 2-a zi starea copilului s-a înrăutățit, a crescut
febra până la 38,00C, pe suprafaţa corpului au apărut nişte erupţii pline cu lichid, pruriginoase și
mama a considerat că la copil s-a acutizat alergia. După administrarea pastilelor de paracetamol și
suprastină starea fetiței s-a ameliorat, temperatura s-a normalizat, erupții noi nu au apărut. Însă
astăzi iarăși a crescut febra - 38,20C, pe corp au apărut noi erupții veziculare și mama a hotărât să
consulte copilul la medic.Mama neagă administrarea produselor alergizante.

Anamnesis vitaе:

Fetiţa este al 3-a copil în familie, s-a născut la termen, cântăreşte 8 kg. Fetița practic nu
vorbește, nu merge desinestătător, dentiția provizorie lipsește. Vitamina D cu scop profilactic mama
nu a administrat. Plimbările la aer curat cu copilul sunt realizate rar. Se alimentează cu NAN, lapte
de vaci și hrană din rația familiei. Până în prezent a suportat câteva epizoade de viroze, suferă de
dermatită atopică. Până în prezent a primit doar vaccinurile profilactice în maternitate și cele
prevăzute pentru vârsta de 2 și 4 luni. Mama se joacă și comunică rar cu fetița, motivând că are
multă treabă. În familie mai sunt 2 copii, ambii de vârstă școlară, sunt sănătoși.

Status prezens:

Copilul este conştient, starea generală este de gravitate medie, temparatura corporală –
38,20C, frecvența respirației – 41/minut, Ps – 115 bătăi/minut. Examinând tegumentele asistentul
medical a constatat macule, erupţii veziculare pe toată suprafaţa corpului, cu diametrul 2-4 mm.
Erupţiile au un conţinut seros, unele erupții au conținut purulent, semnele generale de pericol
lipsesc. Fetiţa nu are tuse. Examinînd cavitatea bucală asistentul medical a depistat 2 vezicule pe
mucoasa obrajilor. Copilul nu are diaree şi nici probleme cu gâtul şi urechile. La aprecierea febrei
lucrătorul medical nu a constatat redoarea cefei. Semne de malnutriție severă lipsesc însă este
prezentă paloarea palmelor.
 1. Ce maladie infecţioasă suspectaţi la copil? Enumeraţi semnele clinice care pledează
pentru această maladie. Expuneți diferențierea de dermatita atopică.

Infecția herpetică și gingivostomatita herpetică. Macule, erupţii veziculare pe toată suprafaţa

corpului, cu diametrul 2-4 mm. Erupţiile au un conţinut seros, unele erupții au conținut purulent.
Examinînd cavitatea bucală asistentul medical a depistat 2 vezicule pe mucoasa obrajilor,
temparatura corporală – 38,20C.

Dermatita atopică. Aceasta boala cronica inflamatorie a pielii apare deseori in copilarie sub forma
unei eruptii asociate cu mancarime intensa. Simptome: Piele uscata; Mancarime, care poate deveni
severa, in special noaptea; Pete rosiatice maronii, in special pe maini, picioare, glezne, incheieturi,
piept, pleoape, in interiorul pliului genunchiului si al cotului, iar, la sugari, pe fata si scalp; Bubite
care pot lasa urme de lichid sau ale caror cruste pot fi indepartate atunci cand sunt scarpinate; Piele
scuamoasa, ingrosata, crapata; Piele sensibila, inflamata ca urmare a scarpinatului

2. Ce simptome mai pot fi în această maladie (evoluţia erupţiilor, formele clinice ale
maladiei, afectarea altor organe şi sisteme, complicaţiile)?

 Apare mai frecvent la copiii în vârstă de 1-4 ani (perioada de apariţie a dinţilor).

 Debut acut, cu febră 38-39°C.

 Disfagie, greţuri.

 Stomatită veziculoasă, ulterior aftoasă.

 Dureri intense.

 Hipersalivare.

 Halenă fetidă.

 Tulburări de masticaţie.

 Adenopatie submandibulară şi laterocervicală.

 Uneori - autoinoculare pe faţă, gât, torace.

 La copiii care sug degetul - panariţiu herpetic.

 Evoluţie favorabilă, 8-15 zile.

 Erupțile: au tendinţă spre confluare.

Forme clinice:

1. IH cu manifestări mucocutanate.

2. IH cu manifestări urogenitale.

3. IH cu afectarea căilor respiratorii superioare (IRA).

4. IH cu manifestări oftalmice (oftalmoherpes).

5. IH cu manifestări neurologice (encefalită, meningoencefalită).

6. IH cu afectări viscerale (hepatită, esofagită, colită).

7. IH generalizată (diseminată şi viscerală).

8. IH neonatală.

Afectarea altor organe , complicațiile

 Afectare a S.N.C. (în 50% din cazuri) – convulsii şi comă.

 Afectare hepatică (hepatită necrozantă).

 Pneumonie interstiţială gravă.

 Hemoragie cutaneo-mucoasă difuză – trombocitopenică.

 Miocardită.

 Enterocolită necrozantă.

 Esofagită.

 Keratită.

 Sindromul CID.

3. Expuneți conduita copilului bolnav conform Protocolului clinic național. Necesită oare
copilul spitalizare de urgenţă? Dacă da, argumentați. Expuneți asistența și tratamentul
ulterior.

Criteriile de spitalizare a pacienţilor cu IH:

 o Meningita şi meningoencefalita herpetică.

o Forme severe.

o Forme generalizate.

o Copiii de vârstă fragedă cu IH (forme severe).

o Eczema herpetică Kapoşi-Juliusberg.

o Eritemul polimorf asociat herpesului forma severă.

o Pacienţii cu IH mucocutanată în lipsa condiţiilor de izolare şi tratament la domiciliu sau

cei din centre de plasament, şcoli-internate, etc.

Supravegherea medicala la domiciliu la nivel de asistenţă medicală primară si specializată

 Supravegherea medicală si tratamentul la domiciliu va dura 7-10 zile de la debutul bolii

 Izolarea la domiciliu a pacientului va dura pîna la disparitia semnelor clinice, dar nu mai
putin de 7 zile.

 Medicul de familie va vizita pacientul la 2-3 zile.

 Termometria de 2 ori pe zi.

 La aparitia complicatiilor (cefaleei, vomei, semnelor meningiene), agravării stării generale,

pacientul se va spitaliza în sectia (spitalul) de boli infectioase sau sectia de terapie intensiva si
reanimare.

Tratamentul stărilor de urgenţă în forme severe ale IH la etapa prespitalicească

1. La febra peste 38,0° C amestec litic, i.m.:

 Sol. Metamizoli natrium 50% - 0,1 ml/an viaţă si

 Sol. Difenhidramina 1% - 0,1 ml/an viaţă cu

 Sol. Papaverinum 2% - 0,2 ml/an viaţă (în febra “albă”).

2. În caz de convulsii

Sol. Diazepamum 0,5% 2 ml (0,1-0,2 ml/an)-doza unică

 pînă la 1 an – 0,3-0,5 ml

 1-7 ani – 0,5-1 ml

 8-14 ani – 1,2 ml-1,5 ml i.m., i./v.

sau Sol. Diazepamum rectal 0,5 mg/kg

 1-4 luni 0,5 ml

 4-12 luni 1,0 ml

 12 luni - 3 ani 1,25 ml

 3 ani - 5 ani 1,5 ml

3. Diuretice:

 Furosemidum 0,1-0,2 ml/kg /24 ore, i./v.

4. Glucocorticoizi:

 Prednisolonum 0,5-1,0 mg/kg i.v. sau i.m.

 Dexamethasonum 0,2-0,5 mg/kg/24 ore i.m., i./v. sau 2-8 mg/24 ore.

5. Oxigen prin cateter nazal sau mască

4. Ce probleme ați mai depistat la copil. Care ar fi consilierea necesară de oferit

mamei? (îngrijirea, alimentaţia, comunicare, imunizarea, profilaxia rahitismului etc).

 Fetița practic nu vorbește, nu merge desinestătător, dentiția provizorie lipsește. Vitamina

D cu scop profilactic mama nu a administrat. Plimbările la aer curat cu copilul sunt
realizate rar. Se alimentează cu NAN, lapte de vaci și hrană din rația familiei. A suferit
de dermatita atopica.

 Alimentația conform vârstei și îngrijirea corespunzatoare cu respectarea normelor

igienice.

 Administrarea vit. D până la vârsta de 2 ani -1 picătură. Imuinzarea copilului conform

calendarului de imunizări personalizat pentru a i se administra toate vaccinele care nu i-
au fost administrate.
 5. Expuneți măsurile profilactice în focar (termenul de supraveghere, respectarea
regimului antiepidemic, examinarea contactaţilor, adresarea imediată la medic,
admiterea convalescenţilor în colectiv etc).

Profilaxia primară:

 Depistarea precoce a bolnavilor şi izolarea lor (la domiciliu sau la spital).

 izolarea pacientului cu infecţie herpetică şi respectarea regimului sanitar-antiepidemic;

 respectarea regulilor de igienă personală (spălatul pe mâini, utilizarea prosoapelor,

batistelor, periuţelor de dinţi, lengeriei de pat individuale, etc.);

 aerisirea încăperilor, folosirea lămpii bactericide;

 efectuarea curăţeniei generale cu soluţii dezinfectante;

 educaţia sanitară a populaţiei.

Profilaxia secundară:

imunocorectie (2 ori pe an);

vitaminoterapie (2 ori pe an);

preparate antivirale sistemic si local (colire oftalmice)

Supravegherea postexternare:

 Supravegherea medicului de familie. La necesitate consultul specialiştilor: pediatru,

infecţionist, neurolog sau neuropediatru

 Durata în encefalită (meningoencefalită) – 2 ani

 Frecvenţa: 1 an – o dată în 3 luni, al 2-lea an – o data în 6 luni

 Multivitamine toamna, primăvara

 Imunoprofilaxia nespecifică: inductori de interferon endogen – cicloferon, imunocorector

bacterial IRS-19, imudon.