CAPITOLUL 3.

SERII (РЯДЫ)

Tema 2. Serii numerice cu termeni pozitivi. Criterii de comparație și de convergență.

Serii alternante. (Знакоположительные ряды. Признаки сравнения и сходимости.
Знакочередующиеся ряды)
În tema precedentă au fost date noțiunile principale referitor la seriile numerice și proprietățile lor
principale. Au fost menționate cele 2 probleme principale: 1) de determinat dacă seria este convergentă
(are sumă finită) sau este divergentă (suma seriei este infinită sau nu există); 2) în cazul în care seria este
convergentă de aflat suma ei. A fost studiată la convergență seria progresiei geometrice și aflată suma ei

1
q
n 0
n

1 q
, q 1
și arătat, că seria este divergentă dacă
q  1.

A fost stabilit criteriul necesar de convergență (2) pentru orice serie numerică dată (1):


a n  a1  a2  a3  ... 1; lim an  0, n   2.

n 1

Dacă criteriul (2) nu se îndeplinește, adică lim an ≠ 0, atunci seria este divergentă. A fost menționat,
că criteriul nu este și suficient și arătat exemplu de serie divergentă, pentru care are loc (2).

1 1 1
 n  1  2  3  ...
n 1
este divergentă și enunțat rezultatul
A fost stabilit, că seria armonică

1 conv. pentru k  1
n 
pentru seria armonică generalizată:  div. pentru k  1
k
n 1

Vom examina acum convergența seriilor numerice (1) cu termeni pozitivi. Deoarece omiterea unui
număr finit de termeni nu schimbă natura seriei, sumarea poate începe de la orice număr natural.
a A;
n b B.
n
Fie date două serii cu termeni pozitivi:
Criteriul 1 de comparație. Daca pentru toți n (începând cu un indice oarecare) are loc inegalitatea
an ≤ bn , atunci din convergența seriei (B) rezultă convergența seriei (A), iar din divergența seriei (A)
rezultă divergența seriei (B).
Aplicând prima parte a criteriului 1 de comparație, vom arăta, că seria
Exemplul 1.

1 1 1
n
n 1
2
1
  ...
4 9 este convergentă. Au loc inegalitățile:
1 1 1 1 1 1 1 1
n2  n2  n  2  2    , n  2,3,4,... an  2  bn   .
n n  n n(n  1) n  1 n n n 1 n
Aflăm suma seriei bn reieșind din definiție:
 
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
b ( n  1  n ); S
n 2
n
n 2
 b2  b3  ...  bn  1       ... 
n
2 2 3 3 4 n 1 n
 1 .
n

1

Atunci n  2
bn  S  lim Sn  lim (1  ) 1.
n Aplicăm prima parte a criteriului 1 de comparație și
  
1 1
  n 2
 1    n 2
 1   
bn  1  1  2.
Deci seria dată în acest exemplu este
obținem, că n 1 n 2 n 2

convergentă și suma ei este un număr mai mic decât 2.

Folosind acest fapt, cu ajutorul criteriului 1 de comparație la fel putem demonstra, că seria armonică
generalizată este convergentă pentru orice k ≥ 2.
 
1
n 1
3
n este divergentă. Au loc inegalitățile:
Exemplul 2. Vom demonstra, că seria

1 1 1 1 1
n3 n 
n
 3 , n  1,2,3,... an   bn  3
n n n Dar n
n 1
este divergentă. Aplicând a doua
parte a criteriului 1 de comparație deducem, că și seria dată inițial este divergentă.
seria armonică generalizată este divergentă pentru orice k ≤ 1.
La fel putem demonstra, că
Notă Observăm, că toate seriile din aceste exemple verifică criteriul necesar, dar seriile din ex. 1 sunt
convergente, iar din ex. 2 divergente. Concluzia este următoarea: seria este convergentă, dacă termenii ei
se micșorează destul de rapid odată cu creșterea lui n.
O aplicație mai largă în practică are criteriul următor. Fie date seriile (A) și (B) definite mai sus.
Criteriul 2 de comparație. Dacă lim (an /bn) = t ≠ 0, unde t este un număr finit, atunci seriile (A)
și (B) se comportă la fel, adică sau ambele sunt convergente, sau ambele sunt divergente.
Acest criteriu se aplică în modul următor: fiind dată o serie (A) complicată, se determină o serie (B),
convergența căreia se determină ușor și se arată, că seriile se comportă la fel.

5  3n  6n 


n 1
  an
4n  2  7n n 1
Exemplul 3. Să se cereteze la convergență
Vom compara această serie cu seria progresiei geometrice. Pentru aceasta omitem puterile mai mici și
constantele de la numitorul și de la numărătorul fracției. Obținem seria cu care vom compara cea inițială:
  n
6n   6  6
 bn 
n 1 n 1 7
n
     conv., q   1.
n 1  7  7 Aplicăm
Rămîne să arătăm, că seriile se comportă la fel.
a   5  3n  6n 6n   5  21n  42n  1
lim  n   lim  n : 
n 
 lim  n    0.
n 
criteriul 2 de comparație:  4  27 7   28  2  42  2
n
 bn 
Astfel, ambele serii sunt convergente.

n2 

   an .
Exemplul 4. Să se cereteze la convergență n 1 n  n  1 n 1
3

armonică generalizată.
Vom compara această serie cu seria Omitem puterile mai mici și constantele de la
   
n 1 1 1
n
b  
n 3
   1 / 2  div. , k   1.
n n 1 n 2
numitorul și de la numărătorul fracției. Obținem: n 1 n 1 n 1

Aplicăm criteriul 2 de comparație și arătăm, că seriile se comportă la fel:

a   n2 1   n 2  2n 
lim  n   lim  :   lim    1  0.
b
   n 3
 n  1 n   n 3
 n  1  Ambele serii sunt divergente.
n  
Observație. La aplicarea acestui criteriu calculul lim (an /bn) poate fi omis, dacă seria bn cu care
vom compara seria inițială a fost determinată corect.
Vom examina în continuare criteriile de convergență ale seriilor numerice (1) cu termeni pozitivi.
Criteriul lui D'Alembert. Fie, că lim (an+1 /an) = d. Atunci: 1) dacă d < 1 seria este convergentă;
2) dacă d > 1 seria este divergentă; 3) dacă d = 1 nu putem determina cu acest criteriu.
(n  1)2n 


 n!
  an ; n!  1  2  3  ...  n
Exemplul 5. Să se cereteze la convergență n 1 n 1 Calculăm
a   ( n  2) 2 n 1
(n  1)2 
n
 (n  2)2  2  n! 
n
2(n  2)
lim  n 1   lim  :   lim    lim
n 
 0  1.
 an   (n  1)! n!   (n  1)!(n  1)2  (n  1)2
Conform punctului 1) al criteriului seria este convergentă.

3n 
  n 4
  an .
n 1
Exemplul 6. Să se cereteze la convergență n 1 Calculăm
4
 a n 1   3 n 1
3 
n
 3  3n 
n 4
 n 
lim    lim  : 4   lim    3lim 
n    3  1.
 (n  1) n   (n  1)  3   n  1
4 4
 an 
Conform punctului 2) al criteriului seria este divergentă.

lim n an  d .
Criteriul lui Cauchy. Fie, că Atunci: 1) dacă d < 1 seria este convergentă;
2) dacă d > 1 seria este divergentă; 3) dacă d = 1 nu putem determina cu acest criteriu.
Notă. Acest criteriu se aplică atunci, când an poate fi prezentat sub forma unei puteri cu exponentul n.
4 n ( n  2) 3n 


 (2n  1)3n   an .
Exemplul 7. Să se cereteze la convergență n 1 n 1 Calculăm
n 3 3
 4(n  2)3   n2  1 1
lim n an  lim n    lim 4
3    4      1.
 (2n  1)   2n  1  2 2
Conform punctului 1) al criteriului seria este convergentă
Observație. Criteriile lui D'Alembert și Cauchy nu permit să determinăm cum este seria (convergentă sau
divergentă) în cazuri analogice celor cu seria armonică generalizată.
 
n
 4n  3   a .
n 1 n 1
n
Exemplul 8. Să se cereteze la convergență
Aplicăm criteriul lui D'Alembert:
a   (n  1) n   (n  1)(4n  3)  4 n 2  7n  3
lim  n 1   lim  :   lim    lim  1.
 an   4(n  1)  3 4n  3   ( 4n  7) n  4n 2  7 n
Conform punctului 3) al criteriului nu putem determina cum este seria. Dar aplicând criteriul necesar de
convergență ușor ne convingem, că seria este divergentă: lim an = 0,25 ≠ 0.
Ultimul compartiment al temei sunt seriile, la care după fiecare termen pozitiv urmează unul negativ.
Definiție. Se numește serie alternantă seria de forma


 (1) n 1
an  a1  a2  a3  a4  ..., unde an  0, n  1,2,3,... C .
n 1

Criteriul lui Leibnitz. Dacă termenii seriei (C) formează un șir numeric descrescător și verifică
criteriul necesar de convergență lim an = 0, atunci seria (C) este convergentă.
Notă. Seria convergentă alternantă are o proprietate importantă, care se aplică la calculul aproximativ
al sumei seriei: pentru orice termen, restul seriei este mai mic decât primul termen al său în valoare
absolută.
Exemplul 6. Să se determine convergența seriei și să se calculeze suma ei S cu exactitatea є = 0,01:

( 1)n 1  n 2 3 4 5 6

n 1 4 n 1
1     
4 16 64 256 1024
 ...

Termenii seriei date formează un șir descrescător și verifică criteriul necesar de convergență lim an = 0,
deci conform criteriului lui Leibnitz seria este convergentă. Pentru a afla suma ei ne folosim de
proprietatea expusă în notă și determinăm termenul, care este mai mic decât exactitatea dată є = 0,01:
a6 = 6/1024 = 0,006 < 0,01 ( a5 = 5/256 = 0,02 > 0,01). Prin urmare, pentru a calcula suma seriei cu
exactitatea dată trebuie să adunăm primii cinci termeni:
2 3 4 5
S  1     1  0,5  0,187  0,062  0,02  0,645.
4 16 64 256

Subiecte propuse pentru rezolvare:


9n  2  4n 
2
a ) ; b )  .
n  0 n  3n  2 Indicație. În p. a) de aplicat formula
n 2
1) Să se afle suma seriei: n 1 10

sumei progresiei geometrice, iar în b) metoda din ex. 1 pentru seria bn și: n2+3n+2= (n+1)(n+2)

5n  2  4n 
(n  1)! 
n3  n  1
a)  ; b ) b )  ; c )  ;
2) Să se cereteze la convergență: n 1 3n  8  5n n 1 6n n 1 2n  n  2
3

2n

 3n  1 
d )  2n   .
n 1  4n  2  Indicație. În p. a) de aplicat criteriul necesar, în b) criteriul lui

D'Alembert, în c) criteriul 2 de comparație, în d) criteriul Cauchy.

3) Să se determine convergența seriei și să se calculeze suma ei S cu exactitatea є = 0,01:


( 1)n 1 
( 1)n 1  (n  2)
a)  ; b )  .
n 1 n3 n 1 3n

A elaborat conf. univ., dr. Iu. Baltag

NOTĂ. În
Criteriul lui D'Alembert a fost scris [ GREȘIT lim (an /bn)] ,

CORECT este lim (an+1 /an) =

 Tema 3. Serii de puteri. Dezvoltare funcțiilor în serii de puteri, aplicații.
(Cтепенные ряды. Разложение функций в степенные ряды, приложения.)


Definiție. Se numește serie de puteri a x n
n
 a0  a1 x  a2 x 2  a3 x 3  ... 1,
n 0

unde a0 , a1 , a2 , ... sunt numere date, iar x este o variabilă reală. Exemple de serii de puteri:


(n  1) x n 
xn 
1)  n
; 2 )  ; 3)  ( 1)n 1  2n 1 x n .
n 0 3 n 1 n! n 0

Pentru fiecare valoare a variabilei x seria (1) devine o serie numerică convergentă sau divergentă.
Mulțimea tuturor valorilor variabilei x, pentru care seria (1) este convergentă formează domeniul de
convergență al seriei. Are loc

Proprietatea 1. Domeniul de convergență al seriei (1) reprezintă un interval simetric al axei reale cu
an
R  lim .
centrul în originea de coordonate, raza căruia se calculează după formula a n 1

Pentru demonstrație aplicăm Criteriul lui D'Alembert în formă absolută:

a n 1 x n 1 a 1 a
lim n
 x lim n 1  1  converge ;  x   lim n  R.
an x an a a n 1
lim n 1
an

Astfel, dacă |x| < R, atunci seria (1) este convergentă, iar dacă |x| > R, atunci seria este divergentă, iar
pentru x = ± R criteriul nu dă răspuns despre convergența seriei, deaceia vom verifica direct. Să aflăm
inervalele de convergență ale seriilor de mai sus 1) și 2):

(n  1) x n 2 x 3x 2 n 1 n2 an (n  1)3n 1
1)   1    ...; a n  , a n 1  ; R  lim  lim  3.
n 0 3n 3 9 3n 3n 1 a n 1 (n  2)3n

Astfel, pentru x є (-3; 3) seria este convergentă, iar în afara acestui interval – divergentă. Rămîne să


 (n  1)  
examinăm cazurile x = ± 3. Înlocuim x = 3 în seria 1) și obținem n 0 - serie evident
divergentă. La fel vom obține și pentru x = -3. eci, intervalul de convergență al seriei 1) este x є (-3; 3).


xn x2 x3 1 1 a (n  1)!
2)   x   ...; an  , an 1  ; R  lim n  lim  .
Să examinăm n 1 n! 2 6 n! (n  1)! a n 1 n!

Prin urmare, intervalul de convergență al seriei 2) este toată axa reală.

Proprietatea 2. Seria de puteri (1) poate fi derivată sau integrată termen cu termen pe orice interval


a x n
n
 a0  a1 x  a2 x 2  ...  S ( x ) 
din domeniul de convergență al seriei. Adică, dacă n 0
   x x
x2 x3
  an ( x n )  a1  2a2  3a3 x 2  ...  S ( x ) ;  an  x n dx  a0 x  a1  a2  ...   S ( x )dx .
n 0 n 0 0
2 3 0

1
q 1 
n

q

, q 1
Folosind această proprietate și formula n  0 vom obține dezvoltarea în serie de puteri

1 1
ln(1  x )     (  x )n  1  x  x 2  x 3  ...
a funcțiilor ln(1+x) și arctgx. 1  x 1  ( x) n 0

Integrând ambele părți ale egalității obținem

x 
x2 x3 x4 xn
ln(1  x )   (1  x  x 2  x 3  ...)dx  x     ...   2.
0
2 3 4 n 1 n În mod analog:


1 1 x3 x5 x7
arctg x     (  x )  1  x  x  x  ...  arctgx  x     ... (3).
2 n 2 4 6

1  x 2 1  ( x 2 ) n 0 3 5 7
Vom adăuga fără deducere dezvoltările în serie de puteri ale funcțiilor ex, sinx și cosx.


xn x2 x3 x4
e x 1    1 x     ... 4;
n 1 n! 2 6 24

( 1)n 1 x 2 n 1 x3 x5 x7
sin x    x    ... 5;
n 1 (2n  1)! 6 120 7!

( 1)n 1 x 2 n x2 x4 x6
cos x 1    1    ... 6.
n 1 (2n)! 2 24 720

Cu ajutorul formulelor (2) – (6) pot fi calculate aproximativ valorile diferitor funcții și integrale.

Exemplul 1. Să se calculeze arctg(0,6) cu exactitatea є = 0,01. Aplicăm formula (3), înlocuind

în ea x = 0,6:
0,63 0,65 0,67
arctg (0,6)  0,6     ...  0,6  0,072  0,015  0,006  ...  0,6  0,072  0,015  0,543.
3 5 7
Seria obținută este o serie numerică alternantă, pentru a obține exactitatea dată ajungem la termenul, care
în valoare absolută este mai mic decât exactitatea 0,01 (a4 = 0,006) și adunăm termenii seriei până la acest
termen. Răspuns S = 0,543.

1
ln(1  x 2 )
0 x dx
Exemplul 2. Să se calculeze integrala cu exactitatea є = 0,1.

Mai întâi deducem formula pentru ln(1+x2) aplicând formula (2) și înlocuind în ea x2 în loc de x și apoi
x 4 x 6 x8 ln(1  x 2 ) x3 x5 x7
ln(1  x 2 )  x 2     ...   x     ...
împărțim la x: 2 3 4 x 2 3 4

1 1
ln(1  x 2 ) x3 x5 x7
Înlocuim expresia obținută în integrala dată:  dx   ( x     ...)dx 
0
x 0
2 3 4
 x 2 x 4 x 6 x8 1 1 1 1
(     ...) 10      ...  0,5  0,125  0,375.
2 8 16 32 2 8 16 32

Termenul 1/16 este mai mic decât exactitatea dată 0,1; deaceia este de ajuns să adunăm primii doi
termeni ai seriei alternante. Răspuns S = 0,375.

Subiecte propuse pentru rezolvare:


2 n 1 x n 
( 1) n 1 x n
1)  ; 2)  .
1) Să se afle inervalele de convergență ale seriilor de puteri: n 0 n n 0 4n

2) Să se afle valorile funcțiilor cu exactitatea є = 0,01: a) ln(1,4); b) e-0,5 .

1 1
sin( x 2 )
a)  dx; b)  e  x dx.
2
3)
Să se calculeze integralele cu exactitatea є = 0,01: 0
x 0

A elaborat conf. univ., dr. Iu. Baltag