Aplicații:

1. O fabrică de mobilă consumă anual 3.600 m 3 de lemn, resursă pe care o aprovizionează

lunar. Durata de comandă – aprovizionare este de 5 zile, iar procesul de condiționare a resursei
durează 20 de zile.
Să se estimeze stocul de producție (Sp), pe total şi pe elementele componente, pe nivele
de formare (maxim, mediu şi minim) şi modalităţi de exprimare.
Rezolvare:

În stocul de producție (Sp) se includ:

- stocul curent (Scr);
- stocul de siguranţă (SS);
- stocul de condiţionare (Scd).
Determinarea acestora se poate face pe baza consumului mediu zilnic (cmz), astfel:
S cr  cmz  I ;
N 3600m 3
în care: cmz  pl   10m 3 / zi
 360 zile
Deci:
Scr  10m 3 / zi  30 zile = 300 m3 (30 zile)
S S  cmz   ; S S  10m 3 / zi  5 zile = 50 m3 (5 zile)
S cd  cmz  Tcd , Scd  10m 3 / zi  20 zile = 200 m3 (20 zile)

Întrucât nivelul stocului de producție este influenţat de nivelul stocului curent,

dimensiunea acestuia pe nivele de formare este:
max max max
 nivelul maxim ( S p ): S p  Scr  S S  Scd = 300 m3 + 50 m3 + 200 m3 =
= 550 m3 (55 zile)
S max 300
 nivelul mediu ( S p ): S p  S cr  S s  cr  S S  Scd =  50  200 =
2 2
= 400 m3 (40 zile)
min min
 nivelul minim ( S p ): S p  S S  S cd = 50 m3 + 200 m3 = 250 m3 (25 zile)

Metoda statistică
2. O întreprindere de panificație și-a planificat un necesar anual de consum de 28.800 kg
de făină. Analiza datelor privind intrările calendaristice și cantitative de produs (făină) în
depozitul unităţii în perioada de gestiune anterioară se prezintă astfel:

Momentul calendaristic al
25.01 03.03 15.04 04.07 31.08 10.10 24.11
intrărilor de produs în depozit
Cantitatea efectiv intrată (kg) 3.000 4.000 1.000 6.000 2.000 5.000 3.000

Intervalul până la 25.01 a fost de 27 zile. Să se dimensioneze stocul curent aferent

următoarei perioade de gestiune.

Rezolvare:
 Momentul Cantitate intrată I efi
calendaristic al qef i I efi  q efi
intrării (kg) (zile)
25.01.2010 3.000 27 81.000
03.03.2010 4.000 37 148.000
15.04.2010 1.000 43 43.000
04.07.2010 6.000 80 480.000
31.08.2010 2.000 58 116.000
10.10.2010 5.000 40 200.000
24.11.2010 3.000 45 135.000
Total 24.000 - 1.203.000
S cr  cmz  I
N pl 28.800
cmz    80 kg / zi
 360
 efi  I efi
q 1.203.000
I   50 zile
 qefi 24.000

Scr  80  50  4.000 kg.

Metode bazate pe cercetări operaționale

3. O întreprindere a determinat pentru perioada de gestiune următoare un necesar de 2.000
tone la resursa R, resursă pentru care a negociat cu furnizorul un preţ de livrare de 100 u.v./tonă.
Lansarea unei comenzi către acest furnizor antrenează cheltuieli de 108 u.v., iar stocarea unei
tone generează o cheltuială zilnică de 0,12 u.v.
Să se determine lotul optim de aprovizionare și elementele asociate.

Rezolvare:
Funcția economică a costului este:
N n
Ca   Cl     C s  N  p
n 2
Pentru determinarea lotul optim de aprovizionare se impune condiţia de minim funcției
costului și se obține:
2 N  Cl
n* 
  Cs

Deci:
2  N  Cl 2  2.000  108
n*  = = 100 tone.
  CS 360  0,12

Odată stabilit lotul economic de reaprovizionare n * , se calculează:

 frecvenţa optimă a aprovizionărilor y * pentru perioada de gestiune avută în
vedere:
N 2.000
y*  = = 20 aprovizionări
n* 100
  intervalul optim între aprovizionările succesive I * :
 360
I*  = = 18 zile
y* 20
 costul minim pe ansamblul perioadei de gestiune C *a (prin înlocuirea lui
n * în funcţia costului):
C *  2  N  C l    C S + N  p = 2  2.000  108  360  0,12 + 2.000  100 =
= 204.320 u.v.