Introducere

Dispoziţiile Constituţiei Republicii Moldova nu fac distincţie între

administraţia publică centrală de specialitate şi administraţia publică locală.

In cadrul administraţiei publice centrale de specialitate sunt incluse din

punct de vedere structural ministerele care, potrivit Constituţiei, traduc în viaţă,
temeiul legii, politica Guvernului, hotărîrile şi dispoziţiile lui, conduc domeniile
încredinţate lor şi sunt responsabile de activitatea acestora1.

Totodată, în cadrul administraţiei publice centrale, în scopul conducerii,

coordonării şi exercitării controlului în domeniul organizării economiei şi în alte
domenii care nu intră nemijlocit în atribuţia ministerelor, se înfiinţează, în
condiţiile legii, şi alte autorităţi administrative.

Aunci cînd distinge între administraţia publică centrală de specialitate si

cea locală, literatura de specialitate recunoaşte în mod unanim că, activitatea
realizată de administraţia centrală de specialitate se întinde pe întreg teritoriul
ţării, promovînd interesul general2.

In ceea ce privește administrația publică locală, ea cuprinde, din punct de

vedere structural, următoarele autorități: consiliile sătești, comunale, orășenești,
municipal, primarii și consiliile raionale.

Organizarea administrativă a unității a unității teritoriale cu statut juridic

special Găgăuzia este reglementată de legea locală nr.1 – 11 din 12 august 1995 3
cu modificările ulterioare4. Art. 3 alin. (1) din acest act normativ al Adunării

1
Tudor Pașcaneanu, Dreptul colectivităților teritoriale, Chișinău 2010
2
Eugen Popa, Autonomia locală în România, edit. ALL brek, București, 1999
3
Legi și hotărîri adoptate de Sesiunea a treia a Parlamentului R. Moldova de legislatura a treisprezecea, vol.
VIII, Chișinău, Moldpres, p. 50
4
Ibidem., p. 31-32

3
populare prevede că teritoriul Găgăuziei este organizat, sub aspect administrativ,
în dolay (raioane), orașe și sate (comune).

Dolay-ul (raionul). Potrivit art. 7 alin. (1) din același act normativ, dolay-
ul (raionul) este o unitate administrativă, alcătuită din sate (comune) și orașe,
constituită în baza teritoriului comun și a relațiilor economice și social-culturale.
Orașul în care își au sediul autoritățile administrației publice ale raionului se
numesc orașe-reședință.

Orașele și satele (comunele) din unitatea administrativ-teritorială au

aceleași caracteristici cu cele enunțate mai sus și prevăzute de Legea nr. 191-
XIV/1998.

Sfera noțiunii de administrație publică locală, determinată prin art. 109 -

113 din Constituția Republicii Moldova din 1994, cuprinde organizarea și
funcționarea consiliilor sătești, comunale, orășenești, municipale și raionale,
precum și a instituției primarului.

In viziunea legiuitorului constituent, administrația publică locală este

formată din activitatea realizată de consiliile locale (sătești, comunale,
orășenești, municipale), de primăriile localităților și de consiliile raionale.

Administrația publică locală cuprinde acele structuri organizatorice și

funcționale care au o competență teritorială limitată de unitatea administrativă în
care s-au constituit și care se disting în raport cu administrația publică centrală,
prin aceea că promovează cu prioritate interesul specific local și raional.

4
 CAPITOLUL I. MODUL DE ALEGERE ŞI CONSTITUIRE A
CONSILIULUI RAIONAL

 Consiliul local este o autoritate reprezentativă şi deliberativă a populaţiei

unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi sau al doilea, aleasă în vederea
soluţionării problemelor de interes local.

Potrivit Codului electoral consiliile săteşti, comunale, orăşeneşti şi

municipale se compun din consilieri aleşi de către populaţia satului, comunei,
oraşului şi municipiului prin vot universal, direct secret şi liber exprimat pe o
perioadă de 4 ani, care începe efectiv din ziua efectuării alegerilor locale
generale5.

Pot fi aleși consilieri în consiliile sătești, comunale, orășenești și

municipale cetățeni cu drept de vot care au împlinit, pînă în ziua alegerilor
inclusiv, vîrsta de 18 ani.

Pentru alegerile consiliilor locale, fiecare raion, unitate administrativ-

teritorială cu statut special, oraș (municipiu), sat (comună) constituie o singură
cirumscripție electorală. Circumscripțiile electorale orășenești (municipale) sunt
constituite de către consiliile electorale de circumscripție ale unităților
administrativ-teritoriale de nivelul doi ale Republicii Moldova cu cel puțin 40 de
zile înainte de ziua alegerilor. In cazul desfășurării alegerilor noi sau parțiale,
consiliile electorale de circumscripție se constituie de către Comisia Electorală
Centrală.

Circumscripțiile electorale pentru alegerea consiliilor locale se divizează

în secții de votare, pentru care se constituie birouri electorale.

5
A se vedea art. 119 din codul electoral nr. 1381-XIII din 21,11,1997

5
 Data alegerilor locale generale sau anticipate se stabiliște prin hotărîre a
Parlamentului, cu cel puțin 60 de zile înainte de alegeri.

Data votării repetate a alegerilor noi și a celor parțiale se stabilește de

către Comisia Electorală Centrală în condițiile codului electoral.

În alegerile locale nu participă militarii care își satisfac serviciul militar în

termen. Totodată, nu participă alegătorii care nu domiciliază în unitatea
administrativ-teritorială respectivă.

Numărul de candidați înscriși în liste trebuie să conțină minimum jumate

din numărul mandatelor pentru circumscripția electorală respectivă și maximum
doi candidați supleanți.

O persoană poate candida pentru funcția de consilier atît în consiliul

unității administrativ-teritoriale de nivelul întîi al Republicii Moldova, cît și în
consiliul unității administrativ-teritoriale de nivelul doi.

Cetățeanul Republicii Moldova își poate depune candidatura în calitate de

candidat independent pentru a fi ales în consiliul local dacă este susținut de două
la sută din numărul alegătorilor din circumscripția respectivă, impărțit la
numărul de mandate pentru consiliul respectiv, dar nu mai puțin de 50 de
persoane.

Mandatele de consilier pentru consiliile raionale, orășenești (municipale)

și sătești (comunale) se atribuie de către consiliile electorale de circumscripție
respective.

Atribuirea mandatelor de consilier partidelor, altor organizații social-

politice, blocurilor electorale se efectuează prin împărțirea succesivă a
numărului de voturi valabil exprimate pentru fiecare partid, altă organizație
social-politică, bloc electoral la 1,2,3,4... etc., pînă la cifra care corespunde
numărului de mandate stabilite pentru circumscripția electorală respectivă.

6
 Din rezultatul tuturor împărțirilor și numarul de voturi valabile pentru
candidații independenți se iau în descreștere atîtea numere cîte mandate urmează
să fie distribuite în circumscripția electorală. De cîte numere din acest șir
descrescător dispune partidul, altă organizație social-politică, blocul electoral
atîtea mandate i se atribuie.

Candidatul independent este declarat ales dacă numărul de voturi valabil

pentru el se încadrează în șirul descrescător.

Dacă ultimul mandat neatribuit are mai mulți pretendenți cu același număr
de voturi, consiliul electoral de circumscripție îl atribuie prin tragere la sorți,
consemnînd acest fapt în procesul verbal.

Dacă un partid, o altă organizație social-politică, un bloc electoral obține

un număr de voturi superior numărului de candidate incluși pe listă, surplusul de
numere din șirul descrescător al formațiunii respective se elimină înlocuindu-se
cu numărul în descreștere ale celorlalți concurenți.

Dacă în buletinul de vot pentru alegerea consiliilor au fost incluși numai

candidați independenți, consiliul electoral de circumscripție întocmește lista
candidaților cu numărul de voturi în descreștere obținut de aceștia, atribuind
fiecăruia de pe listă cite un mandat pînă se epuizează numărul de mandate.

Candidații care au fost incluși pe listă, dar nu au fost aleși sunt declarați
candidați supleanți. În cazul în care mandatul de consilier aparținînd unui partid,
altei organizații social-politice sau unui bloc electoral devine vacant înainte de
termen, acest mandat se atribuie unuia din candidații supleanți ai formațiunii
respective, în ordinea includerii lor pe listă.

Consiliile electorale de circuimscripție ale unităților administrativ-

teritoriale de nivelul întîi prezintă procese verbale cu privire la rezultatele
alegerilor la judecătoriile de sector sau municipal respective, iar cele de nivelul

7
doi la judecătoriile unde sînt situate consiliile electorale de circumscripție ale
unităților administrativ-teritoriale de nivelul doi. Consiliul electoral de
circumscripție al municipiului Chișinău va prezenta actele respective la
judecătoria sectorului unde este situat consiliul electoral de circumscripție al
municipiului Chișinău.

Instanțele de judecată, în termen de 10 zile de la data primirii rapoartelor

consiliilor electorale de circumscripție, confirmă sau infirmă printr-o hotărîre
legalitatea alegerilor din fiecare circumscripție electorală și o transmit în termen
de 24 de ore dupa adoptare, Comisiei Electorale Centrale și consiliilor electorale
de circumscripție respective, care publică rezultatele definitive.

Concomitent cu confirmarea legalității alegrilor, instanțele de judecată

respective validează mandatele consilierilor aleși, fapt ce se menționează în
hotărîre. Instanțele de judecată confirmă, de asemenea, și lista candidaților
supleanți.

Consiliul local se întruneşte în prima şedinţă (de constituire) în termen de

20 de zile calendaristice de la data validării mandatelor de consilier. Consiliul
local,  este legal constituit dacă sînt validate mandatele a cel puţin două treimi
din numărul de consilieri.
Convocarea  consilierilor consiliului local în prima şedinţă (de constituire)
a consiliului local se face prin hotărîre  a consiliului electoral de circumscripţie.
Prima şedinţă a consiliului local este deliberativă dacă la ea participă cel puţin
două treimi din numărul consilierilor aleşi. În cazul în care nu poate fi asigurată
această majoritate, şedinţa se va ţine peste 3 zile calendaristice, respectîndu-se
aceleaşi condiţii. Dacă nici la a doua convocare şedinţa nu este deliberativă, se
va proceda la o nouă convocare, peste 3 zile calendaristice. La această nouă, a
treia , convocare, şedinţa va fi deliberativă dacă se va asigura prezenţa
majorităţii consilierilor aleşi. În situaţia în care, din cauza absenţei nemotivate a

8
consilierilor, consiliul nu se va putea întruni nici la ultima convocare, el se
consideră dizolvat de drept.  
Lucrările primei şedinţe (de constituire)  sînt conduse de cel mai în vîrstă
consilier dintre cei prezenţi la şedinţă, asistat de unul sau  doi dintre cei mai
tineri consilieri dintre cei  prezenţi.
La prima şedinţă a consiliului participă şi reprezentantul consiliului
electoral de circumscripţie.
Reprezentantul consiliului electoral de circumscripţie  aduce la cunoştinţa
consilierilor hotărîrea instanţei de judecată privind legalizarea alegerilor din
circumscripţia respectivă şi rezultatele validării mandatelor consilierilor şi le
înmînează legitimaţiile.
După constituirea legală a consiliului local, consilierii formează fracţiuni,
alianţe, blocuri.
Fracţiunea constă din cel puţin trei consilieri.
Fracţiunile se constituie, de regulă, la prima şedinţă a consiliului, în bază
de liste ale partidelor, organizaţiilor social-politice şi blocuri electorale.
Constituirea fracţiunii se consemnează într-un proces-verbal. Procesul-verbal şi
declaraţia cu privire la constituirea fracţiunii se transmit preşedintelui şedinţei
pentru a fi anexate la procesul-verbal al şedinţei consiliului.
După validarea mandatului primaruilui, consiliul  local, la propunerea
primarului, decide instituirea funcţiei de viceprimar şi  stabileşte numărul de
viceprimari care vor asista primarul în exercitarea atribuţiilor sale.
În funcţia de  viceprimar poate fi aleasă orice persoană, inclusiv din rîndul
consilierilor.
Viceprimarul este ales prin decizie a consiliului local, adoptată cu votul
majorităţii consilierilor aleşi. În cazul în care candidatura propusă nu întruneşte
numărul necesar de voturi la 2 şedinţe consecutive, primarul propune o altă
candidatură.

9
 Eliberarea  din funcţie a viceprimarului se face, la propunerea primarului,
prin decizie a consiliului local, adoptată cu votul majorităţii consilierilor aleşi, în
conformitate cu Legea serviciului public  şi legislaţia muncii.
Viceprimarii   exercită atribuţiile stabilite de primar şi poartă răspundere  în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Viceprimarii cad sub incidenţa Legii serviciului public.
Secretarul consiliului este şi secretar al comunei. Candidatul la funcţia de
secretar se va selecta pe bază de concurs. Persoana numită, în condiţiile legii, în
funcţia de secretar trebiue să fie licenţiat al unei facultăţi (secţii) de drept sau de
administraţie publică.
În cazul în care, după anunţarea repetată a concursului pentru ocuparea
funcţiei vacante de secretar al consiliului local, nu au parvenit solicitări de la
persoane cu studiile respective, la concurs poate fi admis un absolvent al unei
alte facultăţi (secţii) sau o persoană care urmează studiile superioare.
Desemnarea în funcţie a învingătorului concursului pentru ocuparea
funcţiei de secretar, organizat în conformitate cu legislaţia în vigoare, se face la
prima  şedinţă a consiliului local, după anunţarea rezultatelor concursului.
Aceasta prevedere se aplică numai în cazul în care funcţia de secretar este
vacantă. Vacanţa intervine în cazul eliberării persoanei în temeiul şi în modul
stabilit de legislaţia muncii şi de Legea serviciului public.
Secretarul se bucură de stabilitate în funcţie şi cade sub incidenţa Legii
serviciului public.
Eliberarea din funcţie a secretarului se face, în temeiul legii, de către
consiliul respectiv, la propunerea primarului sau a unei treimi din consilierii
aleşi, prin decizie adoptată cu votul majorităţii consilierilor aleşi.
Pe durata concediului sau a unei lipse îndelungate a secretarului pe motive
întemeiate, consiliul local poate împuternici un alt funcţionar din cadrul
primăriei să îndeplinească toate atribuţiile secretarului sau unele din ele.
Concediul anual se acordă secretarului în temeiul dispoziţiei primarului.

10
 CAPITOLUL II. ATRIBUȚIILE CONSILIULUI RAIONAL

Consiliul raional realizează în teritoriul administrat următoarele

competenţe de bază:
 aprobă organigrama şi statele de personal ale aparatului preşedintelui
raionului, ale direcţiilor şi ale altor subdiviziuni subordonate consiliului
raional, precum şi suma totală a cheltuielilor necesare pentru asigurarea
activităţii lor;
 aprobă bugetul raional, contul de încheiere a exerciţiului bugetar, precum
şi modul de utilizare a fondurilor speciale;
 decide privind administrarea bunurilor domeniilor public şi privat ale
raionului;
 decide, în condiţiile legii, darea în administrare, concesionarea, darea în
arendă ori locaţiune a bunurilor domeniului public al raionului, precum şi
a serviciilor publice de interes raional;
 decide, în condiţiile legii, vînzarea, privatizarea, concesionarea, darea în
arendă ori locaţiune a bunurilor domeniului privat al raionului;
 decide efectuarea auditului intern;
 decide asupra lucrărilor de proiectare, construcţie, întreţinere şi
modernizare a drumurilor, podurilor, fondului locativ în condiţiile Legii
cu privire la locuinţe, precum şi altor obiective din domeniul economic,
social, comunal şi de agrement de interes raional;
 decide punerea la evidenţă a persoanelor socialmente vulnerabile care au
nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor locative în conformitate cu Legea cu
privire la locuinţe;
 decide organizarea, în limitele competenţei sale, a serviciilor publice de
interes raional şi aprobă tarifele la serviciile cu plată, prestate de acestea;

11
 aprobă strategii, prognoze, planuri şi programe de dezvoltare social-
economică a raionului, programe de refacere şi protecţie a mediului
înconjurător, programe de utilizare a forţei de muncă în teritoriu,
monitorizează realizarea acestora;
 alege din rîndul consilierilor, în condiţiile prezentei legi, preşedintele
raionului;
 alege, la propunerea preşedintelui raionului, vicepreşedinţii şi îi eliberează
din funcţie, în condiţiile prezentei legi;
 desemnează reprezentantul său în instanţa de judecată în litigiile privind
legalitatea deciziilor adoptate şi în cele care rezultă din raporturile cu alte
autorităţi publice;
 numeşte, pe bază de concurs desfăşurat conform legislaţiei în vigoare,
secretarul consiliului raional şi conducătorii instituţiilor şi subdiviziunilor
din subordine;
 aprobă regulamentul consiliului raional;
 decide sau, după caz, propune înfiinţarea, în condiţiile legii, de instituţii
publice şi întreprinderi de interes raional, precum şi participarea la
fondarea societăţilor comerciale;
 aprobă, în condiţiile legii, norme specifice pentru structurile autonome şi
pentru instituţiile publice pe care le înfiinţează;
 decide înfiinţarea, reorganizarea şi lichidarea instituţiilor social-culturale
de interes raional şi asigură buna lor funcţionare, în limita alocaţiilor
prevăzute la bugetul respectiv;
 decide organizarea şi desfăşurarea de activităţi ştiinţifice, instructiv-
educative, cultural-educative, sportive şi de tineret, de interes raional;
 decide, în condiţiile legii, asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei
publice locale, inclusiv cooperarea transfrontalieră, pentru realizarea unor
lucrări şi servicii de interes public, promovarea şi protejarea intereselor
autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi colaborarea cu agenţi

12
 economici şi asociaţii obşteşti din ţară şi din străinătate, în scopul
realizării unor acţiuni sau lucrări de interes comun;
 aproba simbolica raionului.
 dispune consultarea publică, în conformitate cu legea, a proiectelor de
decizii în problemele de interes local care pot avea impact economic, de
mediu şi social (asupra modului de viaţă şi drepturilor omului, asupra
culturii, sănătăţii şi protecţiei sociale, asupra colectivităţilor locale,
serviciilor publice), precum şi în alte probleme care preocupă populaţia
sau o parte din populaţia unităţii administrativ-teritoriale.

Consiliul raional poate realiza şi alte competenţe în condiţiile legii, cu

condiţia asigurării surselor de finanţare pentru acoperirea integrală a costurilor
realizării lor.

13
 CAPITOLUL III. ACTELE CONSILIULUI RAIONAL

Actele juridice sunt manifestări de voință, făcute în scopul nașterii,

modificării sau stingerii raporturilor juridice, a căror realizare este garantată prin
forța de constrîngere a statului6.

Potrivit art. 23, alin. 3 din Legea 123-XV/2003, în exercitarea atribuțiilor

consiliul local adoptă decizii cu votul majorității consilierilor prezenți, cu
excepția cazurilor în care legea sau regulamentul cere un număr mai mare de
voturi. În cazul parității de voturi nu se adoptă decizii, dezbaterile fiind reluate
în ședința următoare. Din dispozițiile acestui articol rezultă următoarele trăsături
ale actelor organelor administrative locale:
 Caracterul unilateral
Principala caracteristica definitorie a manifestarii de vointa din actele
administrative este unilateralitatea acesteia. Caracterul unilateral reprezinta acea
calitate a actului juridic conform careia el este emis fara participarea sau
consimtamantul subiectelor de drept carora le este destinat sau cu privire la care
genereaza drepturi sau obligatii. Fata de alte acte juridice unilaterale (de
exemplu, cele civile), unilateralitatea actelor administrative este determinata de
emiterea actelor in temeiul si pentru realizarea puterii de stat. Acest caracter
unilateral este specific tuturor actelor de putere, in categoria carora intra si actele
administrative, alaturi de actele puterii legislative, a instantelor judecatoresti si
ale parchetului. Caracterul unilateral al actelor administrative se particularizeaza
prin aceea ca manifestarea unilaterala de vointa are loc in cadrul activitatii
executive, de organizare a executarii legii si de executare in concret a acesteia,
provenind, de regula, de la un organ al administratiei publice.

6
Tudor Drăganu, Actele de drept administrativ, Editura Științifică, București, 1959, p.8

14
Desigur, cand un act administrativ este emis din oficiu de catre un organ de stat,
creand obligatii in sarcina altor subiecte, autoritati publice, organizatii, asociatii,
persoane fizice etc. caracterul unilateral al acestor acte este cat se poate de
evident, ceea ce explica si posibilitatea revocarii nelimitate a actelor de drept
administrativ, chiar de catre autoritatea care le-a emis. Exista unele situatii in
care modul de emitere si cel de executare al unor acte de drept administrativ ar
parea ca efectueaza caracterul unilateral al acestor acte. Avem in vedere situatii
cum sunt: efectuarea unei prestatii sau plati de catre celalalt subiect al raportului
juridic, altul decat organul emitent, indeplinirea unor obligatii de catre organul
de stat, respectarea unor formalitati procedurale la emiterea actelor
administrative.
 Caracterul legal al actelor de drept administrativ
Caracterul legal al actelor administrative rezulta din obligativitatea emiterii
lor pe baza si in conformitate cu legile in vigoare. Fiind emise in mod unilateral,
de regula de catre un organ al administratiei de stat, deci provenind de la o
autoritate si fiind emise cu respectarea legii aceste acte se bucura de prezumtia
de legalitate. Aceasta prezumtie care, desi in cele mai multe cazuri nu este
absoluta (ca si in cazul actelor administrative jurisdictionale), este totusi o
prezumtie relativa puternica, care confera caracter obligatoriu si executoriu
acestor acte, desi poate fi inlaturata.
 Caracterul obligatoriu al actelor de drept administrativ
Obligativitatea actelor administrative trebuie privita sub aspectul organului
emitent al subiectelor de drept, care cad sub incidenta actului si a organelor
administrative ierarhic superioare.
a) Actele administrative sunt obligatorii pentru organul emitent. Cele
normative sunt obligatorii atata timp cat raman in vigoare. Actele individuale
trebuie sa fie emise in conformitate si cu respectarea dispozitiilor din propriile
acte normative. Organul emitent nu este obligat sa-si aplice propriul act ilegal
intrucat contravine principiului legalitatii. Prin actul individual organul nu poate

15
deroga de la prevederile propriului act normativ. Cand actul se adreseaza insasi
organului emitent, respectarea prevederilor sale se face atat in aceasta calitate,
cat si ca subiect obligat sa il execute.
b) Actele administrative sunt obligatorii si pentru subiectele care cad sub
incidenta lor, subiecte care pot fi sau nu subordonate in mod obisnuit organului
emitent. Pentru organele ierarhic inferioare sunt obligatorii actele normative si
cele individuale ale organelor superioare. Actele unui organ sunt obligatorii si
pentru subiectele nesubordonate in mod obisnuit organului emitent atunci cand
acesta are un rol coordonator intr-o ramura sau domeniu de activitate. Astfel,
respectarea normelor privind declararea, cercetarea si evidenta accidentelor de
munca elaborate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii, se impune,
deopotriva, atat organelor subordonate cat si celor nesubordonate.
c) Actele administrative se impun si organelor administrative ierarhic
superioare organului emitent. Distingem urmatoarele ipoteze: actele normative
ale organelor ierarhic inferioare pot fi abrogate sau modificate de catre organele
ierarhic superioare; actele individuale ale organelor subordonate au un regim
special. Astfel, organul superior poate anula actul ilegal al organului inferior, dar
fara sa poata emite actul individual in locul organului subordonat (organul de
politie care constata nulitatea actului de identitate, poate dispune anularea lui,
dar nu poate emite un alt act daca actul anulat a fost emis de un alt organ, organ
ce va trebui incunostintat despre aceasta anulare).
Alteori organul superior are dreptul de anulare a actului individual putand
emite actul sau putand obliga organul ierarhic inferior la emiterea lui. Astfel, cel
nemultumit de nerezolvarea cererii pentru autorizarea detinerii armelor de catre
Inspectoratul Judetean de Politie, se poate adresa Inspectoratului General al
Politiei in vederea solutionarii cererii sale.
In alte cazuri cand emiterea actului este de competenta exclusiva a
organului inferior, organul superior nu va putea anula actul si nu va putea emite
un nou act individual (astfel, contraventiile la normele privind protectia muncii

16
se sanctioneaza numai de catre inspectorii pentru protectia muncii, in afara
cazurilor cand legea dispune altfel).

Actele consiliului se întocmesc şi se adoptă în limba moldovenească,

urmînd, după caz, să fie traduse în limba rusă.

În localităţile cu populaţie de naţionalitate găgăuză, actele consiliului se

întocmesc în limba moldovenească ori în limba găgăuză sau în cea rusă, urmînd
să fie traduse în limba moldovenească.

În localităţile unde majoritatea o constituie populaţia de naţionalitate

ucraineană, rusă, bulgară sau de altă naţionalitate, actele consiliului pot fi
adoptate în limba ei maternă sau într-o altă limbă acceptabilă, urmînd să fie
traduse în limba moldovenească.
Consiliul raional in limitele atributiilor prevazute de lege adopta decizii. El
adopta decizii cu votul majoritatii consilierilor prezenti, cu exceptia cazurilor in
care legea sau regulamentul consiliului cere un numar mai mare de voturi.
Deciziile se semneaza de catre presedintele sedintei si se contrasemneaza de
secretar.
Deciziile consiliului raional sunt acte juridice unilaterale, obligatorii si
executorii.
Ca si deciziile consiliilor satesti (comunale), orasenesti (municipale), pentru a
produce efecte juridice, deciziile consiliului raional trebuie sa indeplineasca
conditiile de valabilitate, prevazute de lege-adica cvorumul, majoritatea ceruta
de lege pentru adoptarea deciziilor7.

7
Tudor Pașcaneanu, Teză de doctorat, Editura Cluj-Napoca, 2004

17
 CONCLUZII

Constitutia Republicii Moldova prin art. 112 – 113 cit si legea nr.436 –
XVI/2006 privind administratia publica locala face distinctia intre consiliile
locale si cele raionale. Art. 112 din Constitutie utilizeaza notiunea de „consilii
locale” numai pentru a desemna autoritatile publice alese in state, comune si
orase, in timp ce atunci cind este vorba de asemenea organe alese in raioane, art.
113 al Constitutiei le desemneaza prin notiunea de „consilii raionale”, iar nu
prin aceea de „consilii locale”.

Autoritatile administratiei publice centrale trebuie sa consulte, inainte de a

adopta orice decizie, autoritatile administratiei publice locale, in toate
problemele care le privesc in mod direct. Conform legislatiei actualmente in
vigoare, din partea administratiei centrale este prevazut un control al
oportunitatii sub forma unor masuri impotriva oricarei actiuni a autoritatilor
locale care este “contra intereselor generale ale cetatenilor”.

Raporturile si relatiile dintre autoritatile administratiei publice de diferite

niveluri stau la baza dezvoltarii tarii. De aceea conducerea de varf trebuie sa
aplice parghiile eficiente pentru dezvoltarea normala a acestor relatii.

18
 BIBLIOGRAFIE

Drăganu Tudor, Actele de drept administrativ, Editura Științifică, București,

1959, p.8

Legi și hotărîri adoptate de Sesiunea a treia a Parlamentului R. Moldova de

legislatura a treisprezecea, vol. VIII, Chișinău, Moldpres

Popa Eugen, Autonomia locală în România, edit. ALL brek, București, 1999

Pașcaneanu Tudor, Dreptul colectivităților teritoriale, Chișinău 2010

Pașcaneanu Tudor, Teză de doctorat, Editura Cluj-Napoca, 2004

Deliu T., Administrația publică locală, A.A.P., Chișinău, 1998

Popa E, Drept administrativ, Ed. Servo-Sat, Arad, 2000

http://lex.justice.md/document_rom.php?id=C8E304A4:037190E8

http://www.preferatele.com/docs/drept/1/actul-administrativ-22.php

http://www.sursa.md/product_info.php/info/p2372_Consiliul-local-in-Republica-Moldova.html

19