Pulpopatiile

Dinților Permanenți Tineri

 I. Complexul
pulpo-dentinar
al DPT
TIPURI DE CELULE DIN PULPA DPT

- Fibroblaste (tipul de celulă predominant)

- Odontoblaste
- Celule sanguine
- Celule perivasculare
- Celule Schwann
- Celule endoteliale
- Celule mezenchimale nediferențiate
 Vascularizația și inervația pulpei DPT

➢ VASCULARIZAȚIA
§ bogată
§ abundentă

➢ INERVAȚIA
§ majoritatea fibrelor nervoase sunt mielinizate (ele redau
senzația de durere)
§ există un singur tip de terminații nervoase = terminații
nervoase libere à durerea este identică, indiferent dacă este
determinată de stimuli termici, chimici sau tactili
 Complexul pulpo-dentinar al DPT

Pulpa dentară și dentina funcționează

ca o unitate integrală, datorită relație lor
strânse prin intermediul tubulilor dentinari
care găzduiesc procesul odontoblastic și
care se termină la nivelul pulpei dentare à
trigger la nivelul dentinei à afectează și
pulpa dentară
 II. FORME
CLINICE ALE
PULPOPATIILOR
DPT
 Clasificarea anatomo-topografică
Hiperemice

La copil prevalează formele clinice simptomatice, reversibile!!!!

III. ELEMENTE
DE
DIAGNOSTIC
 Dgn. POZITIV
Diagnosticul este adesea INCERT
 Semne clinice SUBIECTIVE

Ø durerea - primară (provocată)

Ø durerea - secundară (tardivă) – prin creşterea excesivă a presiunii intrapulpare
Ø absenţa durerii - în formele subacute şi cronice – când predomină modificări
proliferative (presiunea intrapulpară creşte moderat), în necroza pulpară
Ø caracterul, intensitatea, durata fenomenului dureros este variabilă în funcție de
forma clinică
 Semne clinice OBIECTIVE

Ø dispariţia variabilă a translucidităţii dentare

Ø prezenţa unui proces carios profund, cu extindere variată în suprafață
Ø obturații coronate incorect realizate, voluminoase, debordante
Ø fracturi dentare post-traumatice – nepenetrante / penetrante
Ø microleziuni carioase, soluţii de continuitate – de cauză iatrogenă
 Semne clinice OBIECTIVE

Ø prezenţa:
§ masei pulpare ulceroase
§ masei pulpare proliferative
 Semne clinice OBIECTIVE

Ø sângerare abundentă à culoare roşu-viu à inflamaţie acută

Ø sângerare limitată à culoare închisă à inflamaţie cronică
Ø absenţa sângerării, fetiditate persistentă, insensibilitate dentinară à NPS
 Semne clinice OBIECTIVE

Ø sensibilitatea planşeului dentinar à pulpite acute

Ø eliminarea unei picături de puroi à pulpită

purulentă totală
Ø sensibilitate la palparea masei proliferative sau

ulceroase
Ø percuția în verticală și transversală à ± pozitivă (în

fcț de forma clinică)

Ø teste de vitalitate à imprecise
 Dgn. DIFERENȚIAL

1. Caria simplă profundă

2. Formele anatomo-clinice de
pulpopatii între ele
3. Polipul pulpar ≠ polipul
parodontal
IV.TRATAMENTUL
CONSERVATOR
OBIECTIV
E

I. Suprimarea durerii

II. Realizarea unui tratament care să

permită:

1. continuarea şi finalizarea
dezvoltării rădăcinii
2. reluarea dezvoltării rădăcinii

III. Sigilarea zonei apicale

PRINCIP
II

A. Conservarea pulpei în totalitate sau

parţial

B. Eliminarea factorilor de iritație pulpară

C. Conservarea şi stimularea capacităţii de

apărare pulpară, a potenţialului biologic
pulpar integral, sau cel puţin a
potenţialului embriogenetic al porţiunii
terminale
Coafaj pulpar direct Coafaj pulpar indirect Apexificare Pulpotomie si apexogeneză
1. Coafajul
Indirect

INDICAȚII - carii profunde simple

- hiperemii pulpare
2. Coafajul
Direct ❏ Deschideri pulpare accidentale:
recente punctiforme (1-2 mm2)
necontaminate cu salivă
neînsoțite dureri spontane
fără aspect radiografic de
INDICAȚII
degenerescenţă pulpară
fără modificări periapicale
cu sângerare controlabilă la expunerea
pulpară
❏ Fracturi coronare penetrante, cu expuneri
pulpare limitate (< 2 mm2) şi recente (câteva
ore)
2. Coafajul
Ø Controlul vitalităţii pulpare
Direct Ø Analgezie locală
Ø Izolare – preferabil digă
Ø Îndepărtarea dentinei alterate – din proximitatea
camerei pulpare
Ø Îndepărtarea dentinei afectate de la nivel pulpar (cu
TEHNICĂ
excavatoare ascuțite, freză sterilă, cu irigare)
Ø Expunerea pulpei dentare
Ø Realizarea hemostazei (fără compresiune)
Ø Aplicarea materialului de coafaj în 1 sau 2 timpi
Ø Obturarea coronară provizorie
Ø Control peste 2-3 spt.
2. Coafajul
Ø Menţinerea vitalităţii pulpare
Direct
Ø Absenţa durerii

Ø Absenţa sensibilităţii la percuţie

Criterii de
Ø Absenţa modificărilor la nivel periapical /
apreciere a
evoluției clinice inter-radicular
Ø Absenţa modificării la nivelul părţilor

moi
Ø Absenţa mobilităţii dentare patologice

Ø Continuarea creşterii rădăcinii

3. Pulpotomia

3.a.
Pulpotomia
Vitală Parțială
= Chiuretajul Ø Metodă de elecţie în tratamentul fracturilor

pulpar = coronare penetrante a DPT

Tehn. CVEK Ø Se îndepărtează 1-2mm ţesutul pulpar din
vecinătatea deschiderii camerei pulpare
Ø Protecţia zonei cu materiale pe bază de Ca(OH) 2
3.a. Pulpotomia 1. Fractura coronară penetrantă de dată
Vitală Parțială recentă a DPT
2. Deschiderea accidentală a camerei
pulpare
INDICAȚII
3. Pulpită cronică parţială
3.a. Pulpotomia ➢ Analgezie locală
➢ Izolare – preferabil diga
Vitală Parțială ➢ Ablaţia unei porţiuni de 1-2 mm din pulpa coronară à freză
diamantată sferică cu turaţie mare + răcire
➢ Hemostază
TEHNICĂ ❏ irigații cu ser fiziologic steril
❏ soluţie suprasaturată de Ca(OH)2
➢ Aplicarea pansamentului medicamentos pe bază de Ca(OH) 2
➢ peste plaga pulpară
➢ Obturaţie de bază
➢ Refacerea morfologiei coronare
3.b. Pulpotomia
Vitală

1. Metodă de elecţie în toate inflamaţiile acute şi

INDICAȚII cronicea DPT (în special a DPT cu rădăcini

foarte scurte şi largi)
2. Eşecul unei metode anterioare de tratament
(CI, CD)
3. Expuneri pulpare largi cu afectarea
inflamatorie a pulpei coronare
3.b. Pulpotomia
Vitală

TEHNICĂ
❏ Aplicarea preparatului pe bază de Ca(OH)2,
MTA, sulfat feric, sau cement biologic
❏ Obturație coronară provizorie pentru 2-3 spt.
❏ Obturație coronară de durată
❏ Control periodic – clinico-radiografic la 6 spt.
3.c. Pulpotomia 1. Carii profunde la dinţi în stadii
Devitală critice (M1 permanent)
2. Neacceptarea de către părinţi a
tratamentului convenţional
INDICAȚII 3. Situații în care medicul
stomatolog doreşte M1
4. Pacienți necooperanți la
efectuarea puncţiei anestezice
5. Pacienți cu alergică la substanţe
anestezice
3.d. Pulpotomia
INDICAȚII:
Vitală Înaltă =
1. Inflamaţii seroase ale pulpei coronare cu
Pulpectomie
extindere în teritoriul radicular
Parțială =
2. Eşec al amputaţiei
Swalow–ul lui
TEHNICĂ:
Cvek
Ø secţionarea pulpară în porţiunea
radiculară
Ø Pulpotomia vitală şi pulpotomia înaltă =
ACTE TERAPEUTICE DE “AŞTEPTARE”

Ø După edificarea radiculară şi închiderea

apicală - PULPECTOMIA TOTALĂ cu
obturarea canalelor radiculare
 = Extirparea pulpei radiculare până la maxim 5-8
4. Pulpectomia
mm de apex și protejarea și stimularea șesutului
4.a. Pulpectomia pulpar apical prin obturarea porțiunii libere a
canalului radicular cu material biostimulator
subtotală

INDICAȚII 1. Pulpite totale

2. Necroza pulpară
 = Extirparea pulpei radiculare în totalitate la dinţii
permanenţi cu apexul închis
4.b. Pulpectomia
totală

INDICAȚII 1. pulpite totale ireversibile

 1. Indicație Rx retrodento-alveolarăà evaluarea
Tehnica modificărilor existente şi pentru comparaţii
FRANK ulterioare
2. Izolare cu diga
3. Realizarea unui acces larg în camera pulpară
4. Eliminarea conţinutului necrotic canalar
până la nivelul apexului radiologic
5. Irigarea canalelor cu NaOCl
6. Stabilirea lungimii radiculare prin Rx. cu acul
în canal
7. Pregătirea mecanică minuţioasă a canalelor
radiculare sub irigare continuă
 8. Uscare canalelor cu conuri de hârtie

Tehnica 9. Evaluarea
radiculare
momentului
(reducere
oportun
suficientă a
obturaţiei
secreţiei,
Frank toleranţa pansamentului ocluziv)
10. Inserarea pastei de Ca(OH)2 şi paraclor-fenol-
camfor sau Ca (OH)2 + metilceluloză şi iodoform –
cu ajutorul unui fuloar lung şi subţire, evitând orice
presiune, pentru a nu supraobtura à se realizează
obturaţie radiculară parţială
11. Aplicarea unei bulete de vată şi o dublă închidere
cu ZOE şi cement fosfat de zinc.
# Materialul de obturaţie radiculară fiind
resorbabil, obturarea se poate repeta la 3 luni.
 Tehnica
Fortier § obturaţia radiculară cu
ZOE cu sau fără Ca(OH)2
apical şi con gutapercă
1. În pulpopatii
inversat
inflamatorii § completată cu tehnica de
condensare laterală.
Tehnica “OBTURAŢIE ÎN ETAJ”

Fortier a) ÎN TREIMEA APICALĂ

pastă rezorbabilă (Walkhoff)

2. În Necroza +completare cu ZOE sau un
Pulpară con invers
 “OBTURAŢIE ÎN ETAJ”

Tehnica b) OBTURAŢIE RADICULARĂ DEFINITIVĂ

Fortier materiale stabile şi neresorbabile – după

finalizarea apexizării:
ü Paste de ZOE
2. În Necroza
ü Endometazonă
Pulpară ü Paste care conţin şi Ca(OH)2
asociativ cu conuri de gutapercă inserate
prin condensare laterală, dar fără a depăşi
apexul
Tehnica “OBTURAŢIE ÎN ETAJ”

Fortier c) TRATAMENT RESTAURATIV CORONAR

în funcţie de:
2. În Necroza ü tiparul dentar

ü complexitatea leziunii coronare

Pulpară
ü vârsta dentară
V.TIPURI DE
ÎNCHIDERE
APICALĂ
 = Definitivarea fenomenului de creştere şi de
dezvoltare a rădăcinii unui DP, cu menținerea
lungimii radiculare normale
Condiţii:
➢ persistența în porţiunea terminală radiculară
a unor resturi pulpare vitale
➢ menţinerea potenţialului inductor al tecii
Hertwig
Apexogeneza ➢ eliminarea sau reducerea conţinutului iritant
al canalelor radiculare
➢ obturarea radiculară parţială cu substanţe
medicamentoase cu efect stimulator à
teaca Hertwig îşi reia acţiunea inductoare à
declanșarea memoriei geneticeà
continuarea edificării radiculare
 1.
Apexogeneza
 1.
Apexogeneza
 1.
Apexogeneza
 = fenomenul de sigilare a zonei apicale cu ţesuturi
de origini diferite, apexul va fi bont, cu
compromiterea raportului coroană / rădăcină

Condiţii:
2.
ü Țesutul pulpar este necrozat şi infectat
Apexificarea ü Activitatea tecii Hertwig este încheiată
 Ø În canalul radicular şi în zona periapicală se
formează o barieră fibroasă sau calcificată la
nivelul sau peste apexul deschis

Ø Inducţia unei bariere fibroase sau calcificate

prin utilizarea:
pastei de ZnO
pastei Walkhoff
2. unei paste cu poliantibiotice
Apexificarea colagenului sub formă de gel
fosfatului tricalcic
hidroxidului de calciu
 ❑ Sigilarea teritoriului apical este diferită:
❖ “dop tridimensional”
❖ “baraj de închidere”

2.
Apexificarea
 2.
Apexificarea
 2.
Apexificarea
VI.TEHNICA DE
REGENERARE
ENDODONTICĂ
 = Metoda de terapie endodontică bazată pe

capacitatea de proliferare, diferențiere și

migrare a celulelor de origine mezenchimală
din zona periapicală.
DEFINIȚIE
 1. dinţi imaturi, devitali sau cu necroză pulpară
parţială şi apex deschis
2. absenţa semnelor de rizaliză patologică
INDICAȚII

CONTRA 1. pacienţi cu patologie sistemică (afecţiuni

INDICAȚII cardiace, discrazii sanguine)
TEHNICĂ
 Şedinţa I
▪ Anestezie locală
▪ Izolarea - diga
▪ Extirpare pulpară şi irigarea
canalelor (soluţiei de hipoclorit
de sodiu 0,5%)
TEHNICĂ ▪ Pastă cu amestec triplu de
antibiotice (ciprofloxacina,
metronidazol şi minociclina)
▪ Sigilare provizorie a dintelui (10-
15 zile)
 Şedinţa II
▪ irigare cu hipoclorit de sodiu 0,5%
▪ producerea sângerării în canal (cu instrumentar
endodontic) à înţeparea spaţiului periapical
▪ presiune 7-10 minute la nivelul emergenţei
canalului radicular cu o buletă de vată
▪ sigilare cu MTA sau CIS care vor pătrunde şi în
canalul radicular pe o lungime de 3-4mm
TEHNICĂ
▪ examen radiologic post-tratament şi periodic