CELULA

Definiție: unitatea structurală, funcțională și genetica a tuturor organismelor vii.

TIPURI FUNDAMENTALE
1) Procariota = prezintă nucleoid
2) Eucariota = prezintă nucleu tipic. 
Cea EK poate fi: vegetală și animală.
Structura:
A) COMPONENTE COMUNE CELULEI VEGETALE SI ANIMALE
- membrana celulara (plasmalema)
- citoplasma
- nucleu
- ribozomi (granulele lui Palade)
- lizozomi
- reticul endoplasmatic ( neted și rugos)
- mitocondrii
- dictiozomi (aparatul Golgi)
- centrozomul ( centrul celular)
B) COMPONENTE SPECIFICE CELULEI VEGETALE 
- perete celular
- plastide ( leucoplaste, cromoplastele, cloroplaste)
- vacuole
C) COMPONENTE SPECIFICE CELULEI ANIMALE
- miofibrile ( celule musculare)
- neurofibrile ( neuron) 
- corpusculii Nissl ( neuron) 
- flagel ( spermatozoid)
- pseudopode ( leucocite)

Clasificarea organitelor după înveliș.

A) COMPONENTE/ORGANITE CU MEMBRANA DUBLA
- nucleu
- mitocondrie
- cloroplast
B) ORGANITE CU MEMBRANA SIMPLĂ
- lizozomi
- reticul endoplasmatic
- dictiozomi ( aparat Golgi)
- vacuole
C) ORGANITE FARA MEMBRANA 
- centrozomul
- ribozomii.
 Celula Procariota

( PROTOS = primul, KARION = nucleu)

- Aceasta prezintă NUCLEOID
- nucleoidul nu prezintă membrana nucleară și este reprezentat de o singură macromolecula de
ADN circular.
- nucleoidul reprezintă și singurul cromozom bacterian.
- celula PK nu prezintă organite celulare cu membrana dubla și nici curenți citoplasmatici.
Celula PK prezintă:
- perete celular ( conține mureină)
- membrana celulară
- citoplasma 
- nucleoid
- ribozomi 
- mezozom ( rol în respirația intracelulara la bacterii)
ACEST TIP DE CELULA ESTE ÎNTÂLNIT LA ORGANISMELE DIN REGNUL
PROCARIOTA/ MONERA ( bacterii și cianobacterii / algele albastre-verzi)

MEMBRANA CELULARA ( PLASMALEMA)

- delimitează celula
- protejează mediul intracelular de cel extracelular.
- este de natură lipoproteica fiind alcătuită din două straturi de lipide in care sunt inserate
proteine neuniform ( organizare pe modelul mozaicului fluid)
- are PERMEABILITATE SELECTIVĂ (lasand sa intre sau sa iasă doar anumite substanțe)
- are rol in medierea schimburilor de substanțe dintre celula se mediu.

NUCLEUL 
- de obicei are forma sferica
- este situat central
- este delimitat de o membrana dubla ce prezintă pori ( anvelopa nucleară)
- conține NUCLEOPLASMA/CARIOPLASMA ( substanță fundamentală), NUCLEOLI SI
CROMATINĂ.
- reprezintă sediul eredității ( conține cea mai mare cantitate de ADN)
- are rol in coordonarea activității celulei și ROL IMPORTANT IN DIVIZIUNEA CELULARĂ.

RIBOZOMII
- sunt organite mici, liberi în citoplasma sau atașați de membrana reticulului endoplasmatic.
- sunt formați din ARN și PROTEINE 
- au rol în SINTEZA PROTEINELOR

LIZOZOMII
- sunt organite mici, sferice
- conțin enzime HIDROLITICE ( digestive) 
- au rol în DIGESTIA INTRACELULARA
- se găsesc în număr mare in leucocite

APARATUL GOLGI ( dictiozomi)

- este reprezentat de numeroase vezicule mari, aplatizate și suprapuse, numite CISTERNE.
- cisternele sunt înconjurate de numeroase vezicule mici, sferice.
- are rol SECRETOR/ EXCRETOR
- se găsește în număr mare in celulele glandelor.

CENTROZOMUL ( centrul celular)

- localizat in apropierea nucleului
- reprezentat de doi CENTRIOLI 
- are rol in DIVIZIUNEA CELULARĂ ( în formarea filamentelor fusului de diviziune pe care se
vor prinde cromozomii )

RETICULUL ENDOPLASMATIC (RE)

- reprezentat de o rețea de canalicule ramificate și anastomozate ( îmbinate)
- face legătura între membrana nucleului și cea celulara ( plasmalema) 
- rol în TRANSPORTUL INTRACELULAR al substanțelor.
- poate fi de doua tipuri;
A) RETICUL ENDOPLASMATIC RUGOS/ GRANULAR ( REr / REg)
- prezintă ribozomi atașați la exteriorul membranei 
- rol în SINTEZA PROTEINELOR
B) RETICUL ENDOPLASMATIC NETED ( REn) 
- nu prezintă ribozomi atașați la exteriorul membranei.
- are rol in SINTEZA LIPIDELOR

MITOCONDRIA
- este organit autodivizibil ( conține ADN)
- este delimitată de o membrana dublă
* Membrana externă este NETEDA
* Membrana interna este PLIATĂ
- pliurile membranei interne se numesc CRISTE MITOCONDRIALE
- substanța fundamentală se numește MATRICE
- conține ENZIME OXIDOREDUCATOARE 
- are rol in RESPIRAȚIA INTRACELULARA, respectiv în formarea de energie.
( reprezintă SEDIUL RESPIRATIEI AEROBE și se mai numește " UZINA ENERGETICA" a
celulei)

PERETELE CELULAR
- se găsește la exteriorul membranei celulare
- da forma celulei și o menține constantă
- are rol PROTECTOR
- la PLANTE conține CELULOZĂ
- la BACTERII conține MUREINĂ
- la CIUPERCI conține CHITINĂ

VACULOLELE
- sunt vezicule mici in citoplasmă
- au caracter temporar în celula animala și caracter permanent în celula vegetala.
- in celulele vegetale tinere sunt mici și numeroase.
- in celulele vegetale mature, se unesc și formează 1-2 vacuole mari care ocupa aproape tot
spațiul din interiorul celulei.
- sunt delimitate de o membrana simpla numita TONOPLAST
- conțin SUC VACUOLAR
- au rol în depozitarea substanțelor de rezervă ale plantei

PLASTIDELE
- sunt organite celulare sferice
- sunt delimitate de o membrana dublă
- sunt organite AUTODIVIZIBILE ( conțin ADN propriu)
CLASIFICARE ( după rolul îndeplinit)
1) LEUCOPLASTELE
- sunt transparente
- au rol în depozitarea substanțelor de rezervă ale plantei ( proteine= PROTEOPLASTE, amidon
= AMILOPLASTE, uleiuri = OLEOPLASTE)
2) CROMOPLASTE 
- conțin diferiți pigmenți asimilatori
- dau culoare organelor plantei ( mai puțin culoarea verde )
3) CLOROPLASTE
- conțin pigmentul verde numit CLOROFILA 
- au rol în FOTOSINTEZA
PIGMENTII ASIMILATORI CAPTEAZA LUMINA NECESARA FOTOLIZEI APEI
( descompunerea apei in H și O cu ajutorul energiei luminoase )
CLOROPLASTUL
- este organit autodivizibil ( conține ADN propriu)
- este delimitat de o membrană DUBLĂ
* membrana externă este NETEDA
* membrana internă este PLIATĂ
- pliurile membranei interne se numesc TILACOIDE
- prezintă formațiuni GRANA ( CLOROFILA) 
- substanța fundamentală se numește STROMĂ
- are rol in procesul de FOTOSINTEZĂ.
DEFINITII/ SINONIME
CELULA - unitatea structurală, funcțională și genetica a tuturor organismelor vii.
TESUTUL - o grupare de celule care au aceeași origine, forma, structură și funcție
GENOTIP - totalitatea genelor unui individ
FENOTIP - interacțiunea dintre genotip și mediu
GENE - factori ereditari
HOMOZIGOT - organism care prezintă gene identice în pereche ( AA sau aa)
HETEROZIGOT - organism care prezintă gene diferite în pereche ( Aa)
SEGREGARE - separare
HIBRIDARE - încrucișarea dintre doi indivizi care aparțin aceleiași specii și care se deosebesc
prin una sau mai multe perechi de caractere
MONOHIBRIDARE - încrucișarea dintre doi indivizi care se deosebesc printr-o singură pereche
de caractere
DIHIBRIDARE - încrucișarea dintre doi indivizi care se deosebesc prin două perechi de
caractere.
CALICIU - totalitatea sepalelor ( frunzele verzi de la exteriorul florii)
COROLA - totalitatea petalelor
INVELISUL FLORAL = CALICIUL + COROLA
ANDROCEU - totalitatea staminelor ( organelor de înmulțire bărbătești din cadrul florii)
GINECEU = PISTIL - totalitatea carpelelor ( organele de înmulțire femeiești din cadrul florii)
FECUNDAȚIE - unirea celor două celule de înmulțire ( gameți) rezultând o singura celulă
numita CELULA- OU sau ZIGOT
NIDAȚIE - fixarea zigotului in mucoasa uterină
HERMAFRODIT - organism care prezintă ambele tipuri de organe de înmulțire ( ex. Majoritatea
florilor de la angiosperme- conțin stamine și cârpele)
MONOIC - specie care prezintă organe de înmulțire separate, dar pe același individ ( ex.
Porumbul spicul= flori bărbătești, mătasea = flori femeiești)
DIOIC - specie care prezintă organele de înmulțire separate, pe indivizi diferiți ( ex. Urzica)
TAL - corp vegetal care nu este format din organe vegetative specializate ( rădăcină, tulpina,
frunze)
CORM - corp format din organe vegetative specializate
ORGANE VEGETATIVE - organele plantei care ajuta la hrănirea, creșterea și buna funcționare
a plantei.
* Rădăcina
* Tulpina
* Frunza
ORGANELE DE ÎNMULȚIRE - asigura înmulțirea plantelor 
* Floarea
* Fructul 
* Sămânța
ÎNMULȚIRE VEGETATIVĂ - înmulțirea cu ajutorul organelor vegetative.
Ex: - altoire
- butășire 
- marcotaj 
( Plus cu ajutorul bulbilor, rizomilor, tuberculilor, acestea fiind tulpini subpământene)
GIMNOSPERME - plantele care NU PREZINTA FRUCT. Au semințele descoperite.
ANGIOSPERME - plantle careu AU FRUCT, deci au semințele închise în acesta.
 DIVERSITATEA LUMII VII
1) REGNUL PROCARIOTA ( MONERA)
- grupează organismele unicelulare procariote
- fac parte BACTERIILE și CIANOBACTERIILE ( algele albastre-verzi)
2) REGNUL PROTISTA 
- grupează organisme eucariote uni- și pluricelulare 
* Protozoare ( amiba, parameciul)
* Algele ( unicelulare- verzeala zidurilor, pluricelulare - salata de mare, mătasea broaștei,
lâna broaștei)
3) REGNUL FUNGI
- grupează ciupercile
- au nutriție heterotrofă ( saprofita sau parazita) 
- corpul este un TAL și se numește MICELIU
- ciupercile parazite produc boli - MICOZE
- INMULTIREA - prin SPORI 
- fac parte: DROJDII, MUCEGAIURI, CIUPERCI CU PALARIE
4) RENUL PLANTE ( VEGETAL)
- grupează toate plantele 
- se împart în două grupe mari 
a) TALOFITE 
* BRIOFITE - mușchiul de pământ
b) CORMOFITE 
* PTERIDOFITE - feriga comună, pedicuța
* GIMNOSPERME - coniferele ( brad, pin, molid, ienupăr, zadă)
* ANGIOSPERME 
# MONOCOTILEDONATE ( cereale, ceapă, lalea, ghiocel, iris)
# DICOTILEDONATE ( fasole, roșie, măr, trandafir, floarea-soarelui etc)
5) REGNUL ANIMAL
- grupează toate animalele pluricelulare
*) NEVERTEBRATE 
*) VERTEBRATE
FĂRĂ VIRUSURI !!!!! = SUNT ENTITĂȚI INFECTIOASE, NU AU ORGANIZARE
CELULARA, DECI NU SUNT CONSIDERATE ORGANISME !!!!!!!!!!

ANIMALELE NEVERTEBRATE
1) SPONGIERI - buretele de mare
2) CELENTERATE - hidra, meduza, coralii
3) VIERMII
a) PLATELMINȚI ( LAȚI)
* Trematode = viermele de gălbează
* Cestode = tenia
b) NEMATELMINȚI ( CILINDRICI)
* Nematode = limbricul
c) ANELIDE ( INELAȚI)
* Oligochete = râmă
* Hirudinee - lipitoarea
4) MOLUSTE 
- au corpul moale și protejat de o structură calcaroasa 
a) GASTEEOPODE - melcul de livadă
b) BIVALVE / LAMELIBRANHIATE - scoica de râu
c) CEFALOPODE - sepia, caracatița
5) ARTROPODE 
- animale nevertebrate care au picioarele articulate ( formate din mai multe segmente)
a) ARAHNIDE - păianjen, scorpion, căpușă, sarcoptul râiei
b) CRUSTACEE - rac, crab, homar
c) INSECTE - albina, musca, fluture.

ANIMALE VERTEBRATE
1) PESTII 
* OSOȘI - crap, caras
* CARTILAGINOȘI- rechinii ( pisica de mare)
* CARTILAGINOSI-OSOSI - cega, păstruga, morunul, nisetrul
- forma corpului hidrodinamică
- respirație branhială
- locomoția prin înot.
2) AMFIBIENII
a) ANURE - broaște fara coadă. Ex. Braosca de lac
b) URODELE - broaște cu coada. Ex. Salamandra, tritonului.
- Respirația PULMO- CUTANEE ( prin plămâni și piele)
3) REPTILE 
a) LACERTINIENI - șopârle
b) OFIDIENI - șerpii
c) CHELONIENI - țestoasă de uscat
d) CROCODILIENI - crocodil
- corp acoperit cu solzi
- respirația exclusiv pulmonara ( doar prin plămâni)
4) PĂSĂRI
a) CULIFORME - cuc
b) STRIGIFORME - bufniță, cucuvea
c) GALIFORME - găina
d) FALCONIFORME - uliu, șoim
5) MAMIFERE
a) MONOTREME - ornitorinc
b) MARSUPIALE - cangur, koala
c) PLACENTARE 
* CHIROPTERE - liliac
* CETACEE - balena, delfin
* PINIPEDE - foca, morsa
* PRIMATE - maimuță
* PROBOSCIDIENI - elefant
* EDENTATE - furnicar, leneș 
Mamiferele placentare se mai clasifica și după tipul de mers ( după cum ating solul când calca )
* PLANTIGRADE = ating solul cu toată talpa. Ex. Om, maimuță, arici, urs
* DIGITIGRADE = ating solul cu degetele. Ex. Caine, pisica, tigru, leu
* UNGULIGRADE = ating solul cu unghiile ( copitele). Ex. Vaca , oaie, capra...
 Mediul intern
- reprezentat de LICHIDUL INTERSTIȚIAL, LIMFA, SANGE.
LICHIDUL INTERSTIȚIAL
- se găsește intre celule
- mediază schimburile de substanțe intre celulele învecinate
LIMFA
- se sintetizează la nivelul GANGLIONILOR LIMFATICI, dar și la nivelul PIELII
- circula lent prin vase LIMFATICE
- prezintă LEUCOCITE
- are rol IMUNITAR și rol în transportul substanțelor
SANGELE
- reprezintă 7-8% din masa corpului
- format din :
* PLASMA -55% din sânge
- 90% apa
- 9% subst. organice
- 1% subst. anorganice
* ELEMENTE FIGURATE -45% din sânge
- LEICOCITE - rol IMUNITAR
- HEMATII - rol în TRANSPORTUL GAZELOR respiratorii
- TROMBOCITE - rol în COAGULAREA sângelui
NUTRIȚIA (hrănirea)

- in lumea vie exista doua tipuri mari de nutriție

AUTOTROFA 
- organismele își prepara singure hrana utilizând surse diferite de eregie.
- se poate realiza prin două procese:
1) FOTOSINTEZA - organismele transforma substanțele anorganice în substanțe organice cu
ajutorul pigmenților ASIMILATORI și a energiei LUMINOASE
- este caracteristică PLANTELOR. Acestea transforma apa, sarurile minerale și dioxidul de
carbon în substanțe organice și oxigen.
2) CHEMOSINTEZA - organismele transforma substanțele anorganice în substanțe organice cu
ajutorul energiei CHIMICE. 
- întâlnită la bacterii.
HETEROTROFĂ 
- organismele preiau substanțele anorganice gata preparate.
1) SAPROFITA - organismele preiau substanțele anorganice gata preparate din mediu sau din
organismele moarte pe care le descompun.
- animale, bacterii, ciuperci.
2) PARAZITĂ - organismele preiau substanțele anorganice gata preparate din corpurile vii pe
care le parazitează, producând boli.
Bacterii - produc bacterioze ( TBC, pneumonie, holera)
Ciuperci - produc MICOZE ( candidoza)
Viermi paraziti - ex. Limbricul produce ascaridioză
Există și PLANTE PARAZITE - ex. CUSCUTA ( TORȚELUL)
3) SEMIPARAZITA - Ex. Vâscul
4) SIMBIONTA - Ex. Lichenii
Unele organisme au nutriție MIXOTROFA ( autotrofa și heterotrofă) - ex. Plantele carnivore.

SISTEMUL DIGESTIV

- format din:
I. TUB DIGESTIV
- cavitate bucală
- faringe
- esofag
- stomac 
- intestin subțire
* Duoden
* Jejun
* Ileon
- intestin gros
* Cecum
* Colon
* Rect
II. GLANDELE ANEXE ale tubului digestiv 
- glandele salivare - produc SALIVA
- ficatul - produce BILA
- pancreasul exocrin - produce SUCUL PANCREATIC
IMPORTANT 
-. faringele - este segmentul comun sistemului digestiv și celui respirator
- digestia incepe in cavitatea bucala
- bila - este singurul suc digestiv care NU CONTINE ENZIME
- bila conține săruri biliare cu rol in emulsionarea lipidelor
- bila și sucul pancreatic se varsă în duoden ( aici acționează)
**PROTEINELE sunt transformate de PROTEAZE in AMINOACIZI
** GLICIDELE sunt transformate de AMILAZE in MONOZAHARIDE
** LIPIDELE sunt transformate de LIPAZE in ACIZI GRAȘI și GLICEROL.
Absorbția nutrientillor are loc la nivelul intestinului subțire cu ajutorul VILOZITĂȚILOR
INTESTINALE.

RESPIRAȚIA

- este procesul prin care substanțele organice sunt descompuse, rezultând ENERGIE
- in lumea vie există două tipuri de respirație
1) AEROBĂ
- se realizează în PREZENȚA OXIGENULUI
- consta în oxidarea completă a substanțelor organice rezultând CO2, H2O și o cantitate MARE
DE ENERGIE.
-. este întâlnită la plante, animale
2) ANAEROBĂ
- se mai numește și FERMENTAȚIE
- se realizează în LIPSA OXIGENULUI
- constă în descompunerea PARȚIALĂ a unui compus organic, rezultând un COMPUS
INTERMEDIAR, CO2 și o cantitate MICĂ DE ENERGIE.
- întâlnită la BACTERII, DROJDII
EX. must => vin + CO2 + énergie ( cantitate mica). FERMENTATIE ALCOOLICA produsa de
drojdia vinului
Vin => acid acetic ( oțet) + CO2 + énergie ( cantitate mica) FERMENTAȚIE ACETICA
( PRODUSA DE O BACTERIE )
Când rezulta ACID LACTIC este o fermentație LACTICĂ ( Produsa de bacterii lactice ) ( la
murături, varza murata, lapte acru...)
SENIBILITATEA SI MISCARILE LA PLATE
- plantele sunt organisme vii, sunt sensibile la stimuli și se mișcă. 
- exista 3 tipuri de mișcări:
TACTISME
- sunt miscari de DEPLASARE ale celulelor libere.
Ex. Grăuncioarele de polen ( celulele de înmulțire bărbătești) se deplasează prin tuburile polinice
până ajung la nivelul ovarului.
TROPISME 
- sunt miscari de ORIENTARE ale organelor plantei către diferiți stimuli. 
Ex. FOTOTROPISM - orientarea organelor către stimuli ( floarea-soarelui către lumină)
HIDROTROPISM - orientarea organelor ( rădăcinilor) către sursa de apă.
GEOTROPISM - creșterea orientata a rădăcinii determinată de forta gravitațională.
NASTII 
- sunt miscari NEORIENTATE ale organelor plantei determinate de prezenta stimulului.
Ex. Plantele carnivore 
Mimoza ( planta căreia i se închid frunzele dacă sunt atinse)