Sunteți pe pagina 1din 3

SISTEMUL LOCOMOTOR

SISTEMUL OSOS

Scheletul – totalitatea oaselor din organism, așezate în poziție naturală (anatomică).

Scheletul:

1) Scheletul capului (craniu): - cutia craniană (adăpostește encefalul);

- oasele feței (dau forma feței);

2) Scheletul trunchiului: - coloana vertebrală, formată din 33-34 de vertebre, dispuse pe 5 regiuni:
cervicală (7 vertebre), toracală (12 vertebre), lombară (5 vertebre mari), sacrală (osul sacru – 5
vertebre sudate), coccigiană (4-5 vertebre mici); adăpostește măduva spinării;

- coastele: 12 perechi care se prind cu un capăt de vertebrele toracale și cu


celălalt de stern (doar perechile I-X);

- sternul (osul pieptului, împreună cu coastele și vertebrele toracale formează cutia toracică).

3) Scheletul membrelor:

a) superioare: centura scapulară (claviculă și omoplat)

scheletul membrului propriu-zis: osul brațului (humerus)

oasele antebrațului (radius, ulna)

oasele mâinii (carpiene, metacarpiene, falange);

b) inferioare: centura pelviană: oasele coxale, osul sacru (împreună formează bazinul);

scheletul membrului propriu-zis: osul coapsei (femur), rotula, oasele gambei (tibia,
peroneul), oasele piciorului(tarsiene, metatarsiene, falange).

SISTEMUL MUSCULAR

Sistemul muscular – totalitatea mușchilor din organism.

Mușchii sunt formați din țesut muscular:

a) neted – mușchii netezi, formează pereții unor organe interne (esofag, stomac, intestin
subțire, vezică urinară, iris);

b) cardiac – formează mușchiul inimii (miocard);

c) striat – formează mușchii striați (scheletici), mușchii care acoperă oasele.


Grupele de mușchi striați (scheletici):

1)Mușchii capului și gâtului: - mușchii mimicii (dau forma feței);

- mușchii masticatori;

- mușchii gâtului

2)Mușchii trunchiului: - mușchii toracelui: pectorali, dorsali, trapezi, intercostali,


intervertebrali, diafragma;

- mușchii abdomenului: abdominal, intervertebrali.

3) Mușchii membrelor: - superioare: mușchii umărului (deltoid), mușchii brațului (biceps,


triceps), mușchii antebrațului, mușchii mâinii( flexori și extensori ai mâinii și degetelor)

- inferioare: mușchii fesieri, mușchii coapsei (croitor, cvadriceps),


mușchii gambei (gemeni), mușchii piciorului( flexori și extensori ai mâinii și
degetelor).

Grupe de mamifere în funcție de modul de deplasare:

a)animale plantigrade – pentru mers este utilizată toată talpa (urs, om);

b) animale digitigrade – pentru mers sunt uitilizate doar degetele (câinele);

c) animale unguligrade – pentru mers sunt utilizate doar vârfurile degetelor, învelite în copite (cal,
vacă)

- pot fi: imparicopitate = copita este formată dintr-o singură parte

Ex) cal

Paricopitate = copita este formată din doua parti

Ex) vaca, oaie

Sensibilitatea și mișcarea la plante


Plantele realizează mișcări ce apar ca răspuns la acțiunea factorilor de mediu.

Tipuri de mișcări:

Mișcări pasive: - determinate de mecanisme fizice

- Au loc fără consum de energie

Exemple: -plutirea plantelor acvatice sub influența curenților de apă;


-răspândirea fructelor și semințelor cu ajutorul vântului, animalelor

Mișcări active: Sunt realizate de plante sau părți ale acestora

Au loc cu consum de energie

Tipuri:

 TROPISMELE = mișcări de orientare determinate de prezența stimulilor din mediu

Exemple: în funcție de natura stimulului:

a) fototropisme – orientarea frunzelor plantelor spre lumină;

b) hidrotropisme – orientarea rădăcinilor spre apa din sol;

c) chimiotropismele – orientarea rădăcinilor spre zone din sol bogate în săruri


minerale.

d) geotropisme – orientarea rădăcinilor în sensul atracției gravitaționale (în jos) și a


tulpinilor în sens invers;

 NASTIILE = mișcări determinate de variațiile stimulilor din mediu

Exemple:

a) fotonastiile – deschiderea unor flori la lumină și închiderea lor la întuneric;

b) termonastiile – deschiderea și închiderea unor flori la căldură, respective frig;

c) seismonastiile – produse de lovituri (mimoză).

 TACTISMELE = Mișcarea plantelor libere sau celulelor către un stimul

Exemple:

a) fototactisme – îndreptarea unor alge spre zonele mai laminate ale apelor;

b) chimiotactismele – deplasarea gameților masculine spre cei feminine în vederea realizării


fecundației

S-ar putea să vă placă și