ENZIMELE DIGESTIVE - EFICIENTIZAREA ABSORBTIEI

NUTRIENTILOR

ENZIMELE DIGESTIVE

         Riscând să mă repet în acest context, trăim într-o epocă ce poate fi simplu definită ca un
constant abuz pe toate planurile.
         Stresul fiind factorul definitoriu în majoritatea problemelor de sănătate fizică şi psihică.
   Adaptarea la condiţiile şi circumstanţele în care ne aflăm reprezintă principalul factor de
supravieţuire şi evoluţie al speciei noastre.
         De la necesitatea ingerării unui număr de calorii considerabil mai mare în raport cu o persoană
sedentară până la nevoia alocării unui timp mai îndelungat recuperării după efortul intens, practicile
specifice culturismului şi fitness-ului trebuie susţinute în mod activ.
          A fi sportiv, fie la nivel amator, intermediar sau profesionist necesită anumite schimbări şi
implementarea unor procese de rutină atât pentru susţinerea acestui stil de viaţă preponderent atipic
majorităţii cât şi pentru prevenirea eventualelor accidentări şi afecţiuni.
        Deseori neglijat, sistemul digestiv şi capacitatea acestuia de a funcţiona normal şi cât mai eficient
reprezintă un element esenţial în sănătatea organismului şi progresul pe plan sportiv.
       În cazul de faţă voi fi specific şi vom discuta despre cum ajutăm sistemul digestiv să se adapteze
la inevitabilul abuz alimentar şi să îl eficientizăm la maxim pentru a obţine o sinteză şi o absorbţie cât
mai mare a nutrienţilor.
        Enzimele digestive sunt macromolecule de origine proteică cu rol de biocatalizatori, cu ajutorul
cărora celulele vii pot înfăptui reacții complexe într-un timp scurt, la temperatura mediului înconjurător.
       Catalizând reacțiile biochimice din organism, ele au un rol esențial în biosinteza și degradarea
substanțelor din materia vie, întâlnindu-se în toate organismele animale, vegetale și în
microorganisme, mai fiind denumite din această cauză biocatalizatori. Fără enzime, procesele
biochimice s-ar desfășura cu viteze foarte mici.
      Eliberarea enzimelor digestive este produsă de mai mulţi factori precum miros, gust, sunet, auz.
Chiar şi gândurile noastre pot stimula secreţia de enzime digestive.

În funcţie de compuşii pe care îi descompun, există mai multe tipuri de  enzime digestive:
– Proteolitice – descompun proteinele în aminoacizi;
– Lipolitice – descompun grăsimile în acizi graşi şi glicerol;
– Amilolitice – descompun glucidele complexe în glucide simple;
– Nucleolitice – descompun acizii nucleici (ADN, ARN) în nucleotide.
Cea mai importantă enzimă digestivă secretată la nivelul gurii se numeşte amilază salivară şi are rolul
de a începe procesul de descompunere a glucidelor.
Enzimele secretate la nivelului stomacului se mai numesc şi enzime gastrice. Acestea sunt
responsabile de descompunerea proteinelor, lipidelor şi glucidelor în compuşi mai simpli. Principalele
enzime gastrice sunt:
- Pepsina – descompune proteinele în peptide mici;
- Amilaza gastrică – descompune glucidele în glucide simple;
- Gelatinaza – descompune gelatina şi colagenul în polipeptide, peptide şi aminoacizi;
- Lipaza gastrică – descompune grăsimile în acizi graşi.
Pancreasul este principalul producător de enzime digestive. Cele mai importante enzime secretate de
pancreas sunt: lipaza, colesterol-esteraza (descompune colesterolul), amilaza, tripsina, ribonucleaza
şi elastaza.
Ultima etapă a digestiei are loc la nivelul intestinului subţire. Acesta conţine un grup de enzime care
descompun compuşii ramaşi nedigeraţi.
Cele mai importante enzime secretate de intestinul subţire sunt: carboxipeptidaze, sucrază,
dextrinaza, maltază, enterochinază şi lactază. Sucrază, maltază, lactază şi dextrinaza descompun
glucidele în glucoză sau în alte glucide simple, iar carboxipeptidazele descompun proteinele în
aminoacizi.

Cauzele deficitului de enzime digestive:

Exista mai multe situaţii în care se poate instala deficitul de enzime digestive, cu efectele negative
directe asupra stării de sănătate. În primul rând, poate fi vorba de mai multe afecţiuni care interferează
cu producţia corectă de enzime digestive:
- Afecţiunile pancreatice (fibroză chistică, cancerul pancreativ, pancreatita cronică sau acută);
- Boala Celiacă;
- Boala Crohn;
Chiar şi în absenţa unei boli certe, deficitul de enzime digestive poate fi determinat de multe alte
probleme fiziologice
- Inflamaţiile tractului digestiv. Pot fi cauzate de intoleranţele alimentare, permeabilitatea intestinală,
disbioza, infecţiile parazitare - toate acestea contribuie la deficienţele în enzime digestive.
- Înaintarea în vârstă. Funcţia digestivă a organismului tinde să se degenereze odată cu îmbătrânirea.
- Nivelul scăzut de acid gastric.
- Abuzul alimentar şi consumul de alimente procesate cu îndulcitori artificiali
- Stresul cronic. Aceasta este una dintre cele mai frecvente cauze ale problemelor legate de
funcţionarea enzimelor digestive. Corpul se află în două stări principale cea simpatică (de alertă) şi
cea parasimpatica (de digestie şi odihnă). Stresul cronic menţine organismul în starea simpatică (de
alertă), în care digestia nu este o prioritate, deci funcţia digestivă nu este pusă în funcţiune. Aşadar,
stresul cronic afectează în mod direct activitatea enzimelor digestive.

Simptomele care anunţă funcţionarea deficitară a enzimelor digestive  sunt

- Balonarea şi flatulenţa după consumul de hrană;
- Senzaţia de suprasaturaţie după ingerarea unei cantităţi mici de hrană;
- Defecaţia incompletă;
- Supraponderalitate;
- Prezenţa alimentelor nedigerate în materiile fecale;
- Materii fecale plutitoare;
- Materii fecale care lăsa urme uleioase (anunţă prezenţa grăsimilor nedigerate);

Alte efecte ale carenţelor enzimelor digestive sunt:

- Glicemie scăzută, afecţiuni renale, infecţii bacteriene sau virale, gingivită, constipare, diaree,
insomnie, artrită, afecţiuni cardiovasculare, colesterol mărit, alergii, depresii, oboseală cronică, astm,
bronşită etc.

     Administrarea de suplimente cu enzime digestive reprezintă cel mai eficient mod de a ameliora
simptomele unei tulburări digestive deşi există alimente bogate în aceste substanţe, acestea nu conţin
o variaţie de substanţe ci doar un număr limitat (ex: Papaya- enzima papaina, Ananas- enzima
bromelaina, Kiwi- enzima actinidina)
      Precum în cazul vitaminelor, administrarea enzimelor digestive trebuie să fie relativ limitată şi
folosită ca adjuvant gastric doar în cazul în care există o afecţiune/deficienţă demonstrată.
În cazul abuzului alimentar specific acestui sport (şi doar dacă se observă măcar una dintre
simptomele specificate) se recomandă suplimentarea cu enzime digestive în timpul meselor principale
(personal în perioada în care suplimentăm cu enzime digestive le foloseam cu cea mai consistentă
masă din zi), ideal împreună cu antioxidanţi şi probiotice pentru maximizarea efectelor benefice.
Cum alegem un supliment cu enzime digestive?
Un supliment calitativ cu enzime digestive va avea următoarele caracteristici:
1. Un număr ridicat de enzime digestive diferite pentru a acoperi cât mai bine toate grupele de
alimente şi macronutrienti.
2. Efect puternic, cunoscut ca şi EAV (enzyme activity value), cu cât este mai ridicat numărul EAV cu
atât mai eficient va fi un supliment de acest tip în îmbunătăţirea digestiei.
3. Capsule rezistente la acidul gastric pentru a preveni degradarea acestora înainte de a ajunge în
intestine, ce asigură livrarea directă a enzimelor la nivel intestinal unde are loc 90% din asimilarea
nutrienţilor.
       Precum orice alt supliment, excesul ar trebui evitat şi orice perioadă de suplimentare ar trebui
ciclizată pentru rezultate maxime şi pentru a nu diminua eficienţa producţiei proprii de enzime
digestive.
       O alternativă deosebit de eficienţă sau un element de simbioză al enzimelor digestive îl reprezintă
oţetul din cidru de mere nefiltrat, în cazul meu a făcut miracole în îmbunătăţirea digestiei eliminând
senzaţiile de balonare şi flatulaţiile, scăzând inclusiv cantitatea scaunului, implicit îmbunătăţind
absorbţia mâncării.
      Deşi unele informaţii au fost “greu de digerat” acum aveţi cunoaşterea necesară pentru a remedia
problema: P
By Aurelian T. Coroiu