Aerul pe care il respiram: esential, dar nociv

Poluarea aerului este o cauza majora de imbolnavire si deces prematur si reprezinta cel mai mare risc
pentru sanatatea mediului in Europa. Bolile de inima si accidentul vascular cerebral sunt cele mai
frecvente cauze de deces prematur atribuit poluarii aerului, urmate de bolile pulmonare si cancerul
pulmonar.

De la smogul resimtit in orase pana la aerul poluat din interiorul casei (provenind din gatit, incalzire
electrica, iluminat), poluarea aerului reprezinta o amenintare majora pentru sanatate si pentru clima.
Combinat, poluarea atmosferica (in aer liber) si poluarea aerului de interior ucid aproximativ 7 milioane
de persoane in intreaga lume, in fiecare an. Datele furnizate de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS)
arata ca 9 din 10 persoane respira aer care contine niveluri ridicate de poluanti.

Peste 80% dintre persoanele care traiesc in zonele urbane in care se monitorizeaza poluarea aerului sunt
expuse la niveluri de poluare care depasesc limitele orientative ale OMS, care sunt stabilite per fiecare tip
de poluant in parte.

Ce inseamna mai exact poluarea aerului?

Poluarea aerului reprezinta un amestec de substante naturale si artificiale din aerul pe care il respiram.
De obicei, este separata in doua categorii: poluarea atmosferica si poluarea aerului din interiorul casei.

Poluarea atmosferica implica expuneri la agentii poluanti din exterior, din afara mediului construit:

 Particule fine produse prin arderea combustibililor fosili - PM2.5 si PM10 (de exemplu, carbunele
si petrolul utilizate in productia de energie)
 Gazele nocive (dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, vapori chimici etc.)

 Ozon la nivelul solului (o forma reactiva de oxigen si o componenta primara a smogului urban)

 Fumul de tigara

Poluarea aerului de interior implica expuneri la particule, oxizi de carbon si alti poluanti transportati de
aerul sau praful din interior:

 Gaze (monoxid de carbon, radon etc.)

 Produse de uz casnic si produse chimice

 Materiale de constructie (azbest, formaldehida, plumb etc.)

 Agenti alergeni de interior (acarieni, fungi, resturi de insecte, gandaci etc.)

 Fumul de tigara

 Mucegai si polen

 Poluarea atmosferica, care in unele cazuri patrunde in interior prin ferestrele si usile deschise,
ventilatie etc.

Efectele negative asupra sanatatii legate de poluarea aerului

 In ultimii 30 de ani, cercetatorii au descoperit o serie vasta de efecte asupra sanatatii despre care se
crede ca sunt asociate cu expunerea la poluarea aerului. Printre ele se numara bolile respiratorii (inclusiv
astmul si modificarile functiei pulmonare), bolile cardiovasculare, nasterea prematura si chiar decesul.

O treime din totalul deceselor cauzate de accident vascular cerebral, cancer pulmonar si boli de inima se
datoreaza poluarii aerului, ceea ce inseamna o cifra echivalenta cu numarul deceselor asociate fumatului
si o cifra mult mai mare decat numarul deceselor asociate consumului excesiv de sare.

Efectele poluarii aerului asupra sanatatii depind nu numai de expunere, ci si de vulnerabilitatea

oamenilor. Vulnerabilitatea la impactul poluarii aerului poate creste ca urmare a varstei, a conditiilor de
sanatate preexistente sau a comportamentelor particulare ale fiecarei persoane. Un numar mare de dovezi
sugereaza ca oamenii cu statut socio-economic mai redus tind sa traiasca in medii cu o calitate a aerului
mai slaba.

In 2013, Organizatia Mondiala a Sanatatii a ajuns la concluzia ca poluarea aerului in aer liber este
cancerigena pentru oameni. La aceeasi concluzie au ajuns si reprezentantii Agentiei Internationale de
Cercetare a Cancerului, care au clasificat poluarea aerului in general, precum si particulele in suspensie
(PM), o componenta separata a amestecurilor de poluare a aerului - drept cancerigene.

Poluarea aerului si schimbarile climatice

Poluarea aerului este strans legata de schimbarile climatice - principalul motor al schimbarilor climatice
il reprezinta arderea combustibililor fosili, care contribuie in mare masura la poluarea aerului.

Cresterea temperaturilor este direct legata de calitatea slaba a aerului, care poate afecta inima si poate
agrava bolile cardiovasculare. De exemplu, schimbarile climatice pot conduce la un nivel crescut al
polenului, ca urmare a cresterii plantelor sau la inmultirea mucegaiului, ca urmare a furtunilor severe -
ambele pot agrava alergiile si alte boli pulmonare, cum ar fi astmul.