Student: Onofrei Alexandra Mihaela

An III Seria A Grupa 4

Albastru de Toluidină O Foto-activat ca Tratament

Parodontal Adjuvant

1. Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași, Facultatea de Medicină Dentară, Departamentul de

Parodontologie, Str. Universității nr. 16, 700115, Iași, România
2. Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași, Facultatea de Medicină Dentară, Doctorat, Str. Universității
nr. 16, 700115, Iași, România
3. Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași, Facultatea de Medicină Dentară, Departamentul de
Implantologie, Proteză amovibilă și Tehnologia Protezelor Dentare, Str. Universității nr. 16, 700115, Iași,
România

Boala parodontală reprezintă o boală inflamatorie cu o etiologie infecțioasă;

dezinfecția foto-activată a pungilor parodontale a fost propusă sub forma unui
tratament adjuvant pentru tehnicile clasice de măsurare și clasificare a rădăcinilor
dentare. Scopul studiului nostru este de a evalua eficiența foto-activată a albastrului
de toluidină asupra parametrilor clinici ai pacientului cu parodontită cronică în
comparație cu tratamentul mecanic clasic.

Cuvinte cheie: albastru de toluidină, dezinfecția foto-activată, bacterii parodontale,

parametrii clinici.

Boala parodontală este o boală (eliminarea supra-gingivală și sub

inflamatorie cu o etiologie complexă, în
care bacteriile joacă un rol esențial.
Desprinderea țesutului parodontal este
inițiată de răspunsul gazdei la activitatea
bacteriană și la factorii de virulență.
Există o varietate de parametrii pentru a
evalua inflamația și țesutul pierdut,
precum: sângerarea la tehnica de sondaj,
pierderea clinică de atașament,
măsurarea înalțimii gingiei, mobilitatea
dinților.
Terapia parodontală specifică include
trei etape majore: terapia etiologică,
terapia corectivă și terapia de menținere,
individualizate pentru fiecare caz clinic.
Terapia etiologică combină diferite metode
de îndepărtare a plăcii bacteriene
Oxigenul singlet poate oxida multe
molecule biologice (proteine, acizi nucleici
și lipide), care conduc la citotoxicitatea sa.
Oxigenul singlet are o distanță de difuzie
gingivală a tartrului, curățarea rădăcinilor,
chiuretajul parodontal) luând în
considerare și caracteristicile anatomo-
clinice ale zonei cervicale. Metodele de
terapie adjuvantă pot fi adăugate în
metode standard de terapie etiologică,
inclusiv terapia antibiotică sau modulatorii
de apărare ai gazdei. În ultimul deceniu,
accentul a cazut pe o metodă nouă:
terapia fotodinamică.
Terapia fotodinamică implică trei
componente majore: lumina vizibila,
oxigenul si un fotosensibilizator care nu
este toxic o substanță activată foto).
Fotosensibilizatorul se leagă de celulele
țintă și este activat de către sursa de
lumină, producând oxigen singlet și alti
agenți reactivi, extrem de toxici pentru
bacterii.
de aproximativ 100nm și un timp de
înjumătățire <0,04 ls. Activitatea
fotodinamică este influențată de tipul,
doza, timpul de incubare și localizarea
Student: Onofrei Alexandra Mihaela
An III Seria A Grupa 4
fotosensibilizator, lungimea de undă a
sursei de lumină (nm), densitatea de
putere a luminii (mW/cm2) și de fluența
energiei luminoas (J /cm2). În acest tip de
tratament, efectul toxic reprezintă o cauză
a deteriorării membranei citoplasmice și a
ADN-ului.
Fotosensibilizatorul ideal trebuie să
prezinte următoarele proprietăți: un
randament cuantic ridicat a stării triplete
pentru a obține concentrații mari de
medicament activat; un randament cuantic
ridicat a oxigenului singlet; afinitate
ridicată de legare pentru microorganisme;
un spectru larg de acțiune; afinitate
scazuta de legare pentru celule pentru a
evita riscul de fotodistrugere a țesuturilor
gazdă; o tendință scăzută pentru a
selectare tulpini bacteriene rezistente; și
toxicitate chimică scăzută.
Albastru de toluidina O (clorura de
toloniu) este un colorant vital folosit pentru
detectarea anomaliilor mucoasei colului
uterin și mucoasei cavității bucale.
Toluidina albastră O, care suferă o
încărcătură cationică pronunțată, se poate
lega de membrana exterioară a bacteriilor
G- (Gram negative), penetrând celula
bacteriană. A fost demonstrat în Vitro ca
Albastrul de Toluidină interacționează cu
lipopolizaharidele bacteriene, și prezintă
un bun efect bactericid.
Fig. 1 Structura chimică a fotosensibilizatorului de
fenotiazină: C15H16N3SCl
Scopul studiului nostru a fost evaluarea
eficienței clinice a terapiei fotodinamice
complementare în tratamentul parodontal
etiologic, comparativ cu îndepărtarea
mecanică clasică a plăcii bacteriene.
Partea experimentală
Experimentul a fost realizat de Clinica
de Parodontologie a Universității de
Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa", la
Iași, în colaborare cu Facultatea de
Medicină a Universității "Lucian Blaga" din
Sibiu, în intervalul mai 2013 și februarie
2014.
Metodologia cercetării a respectat
standardele internaționale. Experimentele
au fost efectuate în conformitate cu
directivele etice ale Declarației de la
Helsinki și metodele au fost cele
confirmate pentru utilizarea clinică si
paraclinica.
Principiile de informare și de
confirmare pentru cercetare au fost
respectate cu strictețe; fiecare pacient a
fost informat despre principiile
experimentului, iar aceștia și-au dat
acordul printr-o semnătură.
Am recrutat 72 de pacienți care
sufereau de parodontită cronică,
împărțindu-i în două grupuri: grupul de
studiu și grupul de control. Au fost excluși
din studiu: pacienții cu terapie parodontală
în ultimele 12 luni sau terapie cu
antibiotice în ultimele 6 luni, pacienții cu
inflamații sau boli infecțioase sistemice,
pacienții care iau diferite tipuri de
medicamente care pot afectea parodonțiul
și pacienții fumători.
Fiecare subiect a primit un examen
clinic riguros; s-au înregistrat indicii clinici
parodontali (sângerări la sondare,
adâncimea pungilor parodontale,
pierderea atașamentului parodontal); toate
măsurătorile au fost efectuate cu ajutarea
sondelor parodontale (Williams).
Sângerarea au fost clasificate după cum
urmează: 0 (fără sângerare gingivală), 1
(punct de sângerare), 2 (sângerare
liniară), 3 (sângerare triunghiulară) și 4
(picătură de sânge).
Adâncimea gingiei a fost înregistrată
pentru toți dinții prezenți pe arcadele
dentare, fiind măsurate în șase puncte
pentru fiecare dinte(D-V, C-V, M-V, D-O,
C-O, MO), de la marginea gingiei libere
până la baza pungii parodontale;
măsurătorile mai mari de 3 mm au fost
considerate patologice. Pierderea de
atașament a fost măsurată de la
joncțiunea smalț-cement la baza pungii
parodontale. Diagnosticul periodontal a
fost stabilit după finalizarea examinării
clinice.
Grupul de studiu a primit terapie
etiologică (curățare supragingivală și
Student: Onofrei Alexandra Mihaela
An III Seria A Grupa 4

subgingivală, detartraj subgingival, periere
profesională), urmată de dezinfecția foto-
activată a pungilor parodontale (terapia
LED PAD). Grupul de control a primit
numai terapia standard etiologică
(curățare supragingivală și subgingivală,
detartraj subgingival, periere
profesională), fără dezinfecția foto-
activată.
Pentru acest studiu am folosit o sursa
LED de culoare roșie (lungime de undă de
635nm, Denfotex UK) și o soluțiea
vâscoasă de clorură de toloniu 0,01 mg /
ml, furnizată de către producător, care a
servit drept foto-sensibilizator (Denfotex
UK) (fig.2). Am urmat toți pașii conform
recomandărilor producătorului. După
izolarea dinților, fotosensibilizatorul a fost
așezat meticulos în pungile parodontale,
urmând o iradiere cu sursa LED timp de
60 de secunde.
Pentru pungile parodontale cu o adâncime
mai mare de 5 mm am folosit o ansă
specială pentru sursa de lumină. În timpul
activării foto, ochelarii de protecție au fost
purtați și de către pacient și de către
medic.
au fost chemați după două luni pentru
reevaluare. Parametrii parodontali au fost,
de asemenea, reevaluați.
Au fost înregistrate datele inițiale și timp
de doua luni au fost analizate statistic;
pentru analiza statistică am folosit
software-urile Microsoft Excel 2010 și
PASW 18.
Rezultate și discuții
Cei 72 de subiecți au fost împărțiți în două
grupe: grupul de studiu (n = 35) și grupul
de control (n = 37). Experimentul a inclus
48 de bărbați și 24 de femei. Vârsta
subiecților din grupul de studiu a variat
între 31 și 75 de ani (cu o valoare medie
de 47,3 ± 3,9 ani) și în grupul de control,
între 36 și 68 de ani ani (cu o valoare
medie de 49,6 ± 2,8 ani). Datele
demografice sunt rezumate în tabelul 1.
După două luni de la examinare am
observat o îmbunătățire semnificativă a
parametrilor parodontali. Am observat o
scădere a valorilor pentru adâncimea de
sondare, existând diferențe mari între
grupul de studiu și grupul de control.
Deasemenea, am remarcat o creștere de
atașament parodontal, in special la grupul
pentru care am folosit tehnica PAD .
Rezultatele statistice clinice sunt
prezentate în tabelul 2.

Terapia PAD a fost repetată in zilele 7, 14

și 21 de zile din prima sesiune. Pacienții
Fig. 2 Dispozitivul LED PAD

Tabel 1. Date demografice ale grupului de studiu si

ale grupului de control

Parametrii parodontali Grupul de studiu Grupul de control p value

Sângerări la sondaj 68% 53% p<0.03
Înălțimea pungii 1.24 mm 0.57 mm p<0.05
Creșterea atașamentului 0.37 mm 0.14 mm
Parametrii Grup p<0.04
de Grup de control
Tabel 2. Schimbări ale parametrilor clinici ale
studiu
grupului de control si ale grupului de studiu Vârstă (ani) Interval 31-75 ani 36-68 ani
Media 47,3 ± 3,9 ani 49,6 ± 2,8 ani
Gen Masculi 22 26
n
Feminin 14 10
Proveniență Urban 26 23
Rural 9 14
Terapie clasică 521 552
Terapie adjuvantă 521 0
Student: Onofrei Alexandra Mihaela
An III Seria A Grupa 4
Rezultatele experimentului susțin o
serie de articole publicate raportându-ne
la rezultatele pozitive ale terapiei foto-
activată.Au fost observate îmbunătățiri ale
parodonțiului într-un studiu care a utilizat
PAD cu albastru de metilen la pacienții cu
parodontită cronică. Aceleași rezultate
favorabile s-au obținut și în alt studiu cu
LED PAD și clorură de fenotiazină.
Rezultatele noastre din reevaluare
contrazic alte studii care nu susțin
avantajele pe care le are laserul PAD la
pacieții cu parodontită cronică.
Pacienții cu parodontita cronica care
au primit doar o ședință de LED PAD și
terapia cu albastru de toluidină nu au
prezentat modificări semnificative ale
parametrilor clinici. Un alt studiu a
demonstrat faptul că terapia PAD reduce o
serie de parametrii clinici, insă nu reduce
sângerarea la sondaj, ceea ce
demonstreaza o diminuare
nesemnificativă a gradului de inflamație.
Parametrii optionali necesari pentru
eficiența terapie fotodinamice folosind
combinația între albastru de toluidina și
iradierile cu laser au fost investigați și au
raportat faptul ca cea mai eficiența
opțiune este iradierea cu laser la 12 JD
cm2 și folosirea a 1 mgD de Albastru de
toluidina O .
Deasemenea, s-a demostrat in vitro, că
lipopolizaharidele tratate prin terapie
fotodinamică nu stimulează producerea
citokinelor proinflamatorii; astfel, terapia
fotodinamică poate inactiva endotoxinele
precum lipopolizaharidele, prin scăderea
activitatii lor biologice.
Concluzii
Terapia de dezinfectare foto-activată a
pungilor parodontale se dovedește a fi o
metoda adjuvantă viabilă pentru
îndepărtarea mecanică clasică a plăcii
bacteriene la pacienții cu parodontită
cronică; dispozitivul cu LED prezintă o
acțiune agresiva scazută in comparație cu
dispozitivele obișnuite cu laser, oferind o
metoda mai accesibilă și mai sigura,iar
asocierea cu albastru de toluidina
determină o îmbunătățire semnificativă a
parametrii clinici parodontali (sângerări la
sondare, pierderea atașamentului clinic și
adâncimea pungilor parodontale).
Referințe
1. VELEA,O-A., SINESCU, C., ZEICU, C., FREIMAN, P.C.,
VELEA, ., Rev. Chim. (Bucharest), 65, 2014, p. 1063.
2. PANCU, G., ANDRIAN, S., IOVAN, G., GHIORGHE A.,
TOPOLICEANU C., MOLDOVAN A.,Romanian J. of Oral.
Rehab., 6, 2014, p. 25
3.TAKASAKI, A.A., AOKI, A., MIZUTANI, K., SCHWARTZ,
F., SCULEAN, A., Periodontology,2000,51,2009,p.109
4.WAINWRIGHT, Antimicrob. Chemother., 42, 1998,
5. SOUKOS, N.S., GOODSON, J.M., Periodontology, 2000,
55, 2011, p. 143.
6. ROMANOVA, N.A., BROVKO, L.Y., MOORE, L., , M.W.,
Appl. Environ. Microbiol., 69, 2003, p. 6393.
7. JORI, G., FABRIS, C., SONCIN, M., FERRO, S.,
COPPELLOTT., Lasers Surg. Med., 38, 2006, p. 468.
8. STOLERIU, S., IOVAN, G., PANCU, G., GEORGESCU, A.,
9.SANDU, S.,Mat. Plast., 51, no. 2, 2014, p. 162.
10. PAUN, V.P., CIMPOESU, N., G.V., FORNA, N.C., AGOP,
M., Mat. Plast., 47, no. 2, 2010, p. 158.
11. BHATTI, M., MACROBERT, A., MEGHJI, S.,
HENDERSON, ., Photochem. Photobiol., 68, 1998, p. 370
12. USACHEVA, M.N., TEICHERT, M.C., BIEL, M.A., Lasers
Surg. Med., 29, 2001, p. 165.
13. ANDERSEN, R., LOEBEL, N., HAMMOND, D., WILSON,
M., J. Clin. Dent., 18, 2007, p. 34.
14.THEODORO, L.H., SILVA, S.P., PIRES, J.R., SOARES,
G.H., PONTES, A.E., ZUZA, E. P., SPOLIDORIO, D.M., DE
15.TOLEDO, B.E.,., Lasers Med. Sci., 27, 2011, p. 687.
16. BASSIR, S.H., MOSLEMI, N., JAMALI, R.,
20. QIN, Y., LUAN, X., BI, L., HE, G., BAI, X., ZHOU, C.,
ZHANG, Z., Lasers Med. Sci., 23, 2008, p. 49.
21. KOMERIK, N., WILSON, M., POOLE, S., Photochem.
Photobiol,, 72, 2000, p. 676