Activitate 3.1.1.

Dezbatere online

Disciplina ,,Dezvoltare personală” contribuie la dezvoltarea emoţională, socială şi pentru carieră

a elevului. Dezvoltarea personală include activități și experiențe care au scopul final de a
îmbunătăți starea de conștientizare, dezvoltare a talentelor și abilităților personale, îmbunătățirea
calității vieții și contribuirea la realizarea aspirațiilor și viselor personale.

            Prin această disciplină, elevii vor conștientiza cine sunt, îşi vor analiza emoţiile pe care le
au, se vor raporta sănătos la ceilalţi, vor fi motivaţi să înveţe cu succes.
            În cadrul disciplinei, se formează în primul rând abilităţi şi se dezvoltă atitudini,
finalitatea fiind dobândirea încrederii în sine, starea de bine a copiilor, pregătirea lor pentru viaţă
si pentru viitor.

             Metodele şi tehnicile eficiente în abordarea acestei discipline sunt:  jocul didactic, jocul
de rol, dezbaterea, experimentul, simularea, conversaţia euristică, conversaţia în grup,
brainstorming,  turul galeriei, cubul. Acestea vor avea drept scop:

Ø  Explorarea de situaţii noi

Ø   Provocarea unor comportamente şi emoţii pentru diagnosticarea unei probleme

Ø  Antrenarea în găsirea soluţiilor

          Disciplina vizează anumite competenţe ce contribuie la realizarea profilului de formare al

absolventului. Astfel, identificăm:

            - competența de a învăța să înveți, prin formularea de întrebări, pentru clarificarea și

utilizarea unor metode simple de a învăța și a activa cunoștințe anterioare;

            - competențele sociale şi civice, prin manifestarea interesului pentru autocunoaştere și

punerea în practică a unor norme elementare de conduită în contexte cotidiene:

            - spiritul de inițiativă și antreprenoriatul, prin manifestarea curiozităţii în abordarea de

sarcini noi şi neobişnuite de învăţare, fără teama de a greşi, asumarea unor sarcini simple cu
hotărâre, angajament, iniţiativă, creativitate, cooperare, identificarea utilităţii unor
meserii/profesii.

            Profilul de formare al elevului, din această perspectiva, vizează trei dimensiuni ale
dezvoltării personalității elevului:

            - Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă
de ceilalţi;
            - Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu adulţi şi copii cunoscuţi;

            - Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar.

            Metodele şi tehnicile permit utilizarea unei palete largi de resurse care antrenează şi
motivează elevii.

 Jocul de rol şi simularea (dramatizare, marionete, teatru) pregătesc copilul pentru situaţii reale
de viaţă şi facilitează dezvoltarea comunicării verbale şi nonverbale, a empatiei, a toleranţei.

Lucrul în echipă antrenează strategiile de rezolvare a conflictelor şi modalităţile de comunicare

eficientă.

Problematizarea oferă oportunitatea de a căuta soluţii pentru diferite situaţii de tip investigativ şi

de a stimula curiozitatea elevilor. Exerciţiile şi jocurile  combină mişcarea, verbalizarea,
manipularea unor obiecte. Conversaţia euristică, dezbaterea şi discuţiile de grup permit elevilor
să se raporteze, să înveţe şi să valorizeze atât experienţa personală, cât şi experienţa
colegilor. Metode activ- participative folosite: Turul galeriei, Ciorchinele, Pălăriile gânditoare,
Cubul, Explozia stelară           

            Tehnicile specifice dezvoltării gândirii critice asigură exprimarea propriilor opinii.
Utilizarea unor secvenţe din filme sau a imaginilor din planşe/cărţi de poveşti reprezintă, printre
altele, suporturi intuitiv-concrete, indispensabile învăţării la această vârstă.

Din experiența personală am constatat că preferatele copiilor sunt filmulețele motivaționale.

Copiii învaţă că fiecare problem are o rezolvare(soluție), ce este încrederea în sine, cum să-şi
exprime emoţiile, modalităţile concrete de a relaţiona cu familia şi prietenii,  achiziţionează
cunoştinţe, exersează diferite abilităţi şi îşi formează atitudini despre muncă.  

 De asemenea, am încurajat elevii să participe la evenimente educaţionale: expoziţii, festivaluri,

târguri, ateliere de lucru etc., care să valorifice rezultatele activităţii lor.

 Aplicația 1

 Titlul: Martinel vrea să se simtă bine

 Mărimea grupului: 18 elevi

 Timp: 40 de minute

 Materiale:

 · un ursuleţ de pluş

· o minge de mici dimensiuni

  Obiective:

· identificarea persoanelor care îi pot ajuta să se simtă bine

· găsirea de soluţii creative la problemele cu care se confruntă

Desfăşurarea activităţii :

Profesorul va cere elevilor să se aşeze în cerc, stând pe scaune. El va sta pe un scaun în mijloc şi
va prezenta personajul “Martinel”. Pentru ca elevii să aibă imaginea personajului va utiliza un
ursuleţ de pluş. Profesorul va prezenta începutul unei poveşti care îl are ca personaj principal pe
“Martinel”. După ce începutul poveştii este spus, copiii vor fi invitaţi să continue pe rând
povestea indicând persoane / personaje care l-ar putea ajuta pe “Martinel” să se simtă bine,
precum şi să dea soluţii pentru problemele cu care acesta se confruntă. Indicarea copilului care
este la rând pentru continuarea poveştii se face prin aruncarea de către profesor a unei mingi de
mici dimensiuni către acesta.

 Activitatea se finalizează atunci când toţi copiii prezintă varianta proprie.

 Evaluare / Feedback

 Copii vor primi o fişă pe care este desenat un ursuleţ şi vor avea drept sarcină să-l coloreze cu o
culoare care pentru ei semnifică starea de bine (Coloraţi ursuleţul cu o culoare care credeţi voi că
arată că el se simte bine). Ursuleţii vor fi lipiţi pe un poster pe care este desenat un curcubeu
(“curcubeul fericirii”).

 Povestea: Martinel este un ursuleţ care trăieşte împreună cu familia sa în Pădurea Veselă. El mai
are o soră mai mare, Martinica şi un fraţior mai mic, Maronel. Ursul Marin şi ursoaica Marina
sunt foarte mândri de copiii lor şi au grijă să nu le lipsească nimic. Martinel are o mulţime de
prieteni cu care se joacă atât la şcoală, cât şi acasă. Chiar dacă nu are motive, în ultimul timp,
ursuleţul este abătut şi nu are chef de nimic. Martinel crede că prietenii săi nu sunt prieteni
adevăraţi pentru că nu se joacă numai cu el şi au şi alţi prieteni, că mama şi tatal său nu-l iubesc
suficient pentru că nu i-au cumpărat cel mai nou joc pe calculator, ba l-au şi certat atunci când a
întârziat la şcoală, că fraţii săi au mai mult timp pentru joacă decât el. La şcoală a început să nu
mai fie atent pentru că este preocupat de ceea ce i se întâmplă. Ar vrea să-l ajute cineva să devină
iarăşi ursuleţul bine dispus care era înainte. S-a hotărât să apeleze la ........................... care i-a dat
următorul sfat...............................................

 -Jocul "Baloane vesele şi triste". După ce se umflă câteva baloane cu ajutorul copiilor, aceştia

vor desena pe baloane stări şi trăiri emoţionale preferate: bucurie, tristeţe, furie. Aşadar, copiii
trebuie să identifice diferite stări emoţionale, să confere etichete verbale acestor stări şi să
interpreteze în faţa celorlalţi un rol.  Baloanele se vor arunca în aer. Copiii le vor prinde pe rând
şi se vor identifica cu ele, experimentând toate trăirile.

-Jocul "Mersul emoţiilor". Elevii stau pe scaune într-o parte a sălii de clasă. Prin tragere la sorți
se alege câte un elev ce va merge în cealaltă parte a sălii. Acesta mimeaza o stare/ o emotie, iar
un elev din grup va parcurge traseul lent, rapid, nervos etc, în functie de starea emotională
sugerată.

 Aplicația 2

Realizarea unui desen colaborativ numit „Clasa noastră”, pe o coală mare (de exemplu trei coli
de flip-chart lipite între ele), fiecare copil desenându-l pe colegul cu care a lucrat la activitatea de
discuție în perechi, împreună cu element distinctiv pentru preferințele acestuia (de ex. o minge de
fotbal) și scriindu-i numele pentru identificare.

 Evaluare / Feedback Expunerea desenului în clasă.