Dosarul nr.

3-2942/2020
2-20143987-12-2-16112020-1

ÎNCHEIERE

19 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Judecătorul Judecătoriei Chişinău (sediul Râșcani) Cazacu Grigorii, specializat în

examinarea acțiunilor de contencios administrativ,

soluţionând chestiunea admisibilității cererii de chemare în judecată depusă de avocatul

Nicolae Fomov, în interesele lui Igor Dodon, împotriva Consiliului electoral al
circumscripției electorale pentru localitățile din Stînga Nistrului nr. 37, privind constatarea
inacțiunilor membrilor electorale exprimate prin tergiversarea procesului electoral și
neasigurarea fluxului eficient în vederea asigurării exprimării votului prompt, constatarea
acțiunilor îndreptate spre blocarea drumurilor publice, care au ca scop neadmiterea
cetățenilor Republicii Moldova stabiliți cu traiul în localitățile din Stînga Nistrului la secțiile
de votare constituit de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale nr. 37,
c o n s t a t ă:

La data de 16.11.2020 avocatul Nicolae Fomov în interesele lui Igor Dodon, a înaintat
acțiunea nominalizată.
În motivarea cererii de chemare în judecată s-a indicat asupra existenței premiselor
precum că din cauza inacţiunilor membrilor Birourilor electorale ale secţiilor de votare din
localităţile Cocieri, Dubăsari (nr. 37/24 şi 37/25), Molovata Nouă (nr. 37/30) şi Doroţcaia
(nr. 37/28 şi 37/29), s-a dus la tărăgănarea procesului de vot, precum și la împiedicarea
exercitării dreptului de vot al alegătorilor, totodată fiind întreprinse mai multe acţiuni în
vederea blocării drumurilor publice spre secţiile de votare constituite pentru cetăţenii cu
domiciliul în localităţile din Stânga Nistrului din raionul Anenii Noi satul Varniţa (nr. 37/9 -
37/12), astfel se indică că la secţiile de votare constituite pentru cetăţenii care locuiesc în
localităţile din Stânga Nistrului, Dubăsari Cocieri (nr. 37/24 şi 37/25), Molovata Nouă (nr.
37/30) şi Doroţcaia (nr. 37/28 şi 37/29) şi Anenii Noi Varniţa (nr. 37/9-37/12) au fost admise
acţiuni şi identificate inacţiuni care au blocat şi tergiversat procesul electoral, ceea ce a
condus la încălcarea drepturilor electorale a alegătorilor.
Prin încheierea judecătorului Serafim Vasilache din cadrul Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru din 17.11.2020, s-a dispus declinarea competenței la acțiunea înaintată de
Nicolae Fomov, în interesele lui Igor Dodon, în materie electorală și transmiterea cererii de
chemare în judecată către Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, pentru examinare, potrivit
competenței jurisdicționale materiale.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 18.11.2020 s-a acordat
avocatului Nicolae Fomov, în interesele lui Igor Dodon, un termen rezonabil de pînă la
18.11.2020 orele 16.30 pentru înlăturarea neajunsurilor stabilite și anume să indice
denumirea pârâtului în calitate de autoritate publică şi sediul acesteia, precum și să prezinte
dovada respectării procedurii prealabile de tranșare a litigiului pe cale extrajudiciară.
 La data de 18.11.2020 orele 16.06 min. avocatul Nicolae Fomov, a depus cerere de
înlăturare a neajunsurilor.
În contextul principiului audierii juridice prevăzut la art. 38 din Codul administrativ,
judecătorul a oferit termen pîrîtului pentru a se expune pe marginea admisibilității acțiunii.
Studiind materialele dosarului, judecătorul conchide că acțiunea este inadmisibilă din
următoarele considerente.
Conform art. 2 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, prevederile prezentului cod
determină statutul juridic al participanţilor la raporturile administrative, atribuţiile
autorităţilor publice administrative şi ale instanţelor de judecată competente pentru
examinarea litigiilor de contencios administrativ, drepturile şi obligaţiile participanţilor în
procedura administrativă şi cea de contencios administrativ. Anumite aspecte ce ţin de
activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin
norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această
reglementare este absolut necesară şi nu contravine principiilor prezentului cod.
Potrivit art. 22 din Codul administrativ, autorităţile publice şi instanţele de judecată
competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul şi volumul
cercetărilor şi nu sunt legate nici de expunerile participanţilor, nici de cererile lor de
reclamare a probelor. Faptele deja cunoscute autorităţilor publice sau instanţelor de judecată
competente, faptele general notorii şi faptele prezumate în virtutea prevederilor legale nu
necesită a fi probate, până la proba contrarie.
Conform art. 194 alin. (1) din Codul administrativ, în procedura în prima instanţă, în
procedura de apel şi în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor
judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt şi de drept.
În acord cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul
administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică
corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171.
În conformitate cu art. 206 din Codul administrativ, o acțiune în contencios
administrativ poate fi depusă pentru:
a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare);
b) obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în
obligare);
c) impunerea la acţiune, la tolerare a acţiunii sau la inacţiune (acţiune în realizare);
d) constatarea existenţei sau inexistenţei unui raport juridic ori nulităţii unui act
administrativ individual sau a unui contract administrativ (acţiune în constatare); sau
e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acţiune de control
normativ).
Acţiunea în constatare prezumă existența unui interes îndreptățit pentru constatarea
solicitată. Acţiunea în constatare nu poate fi înaintată dacă reclamantul îşi poate sau şi-ar
putea revendica drepturile printr-o altă acţiune prevăzută la alin. (1), cu excepţia situaţiei
când se urmărește constatarea nulității unui act administrativ individual sau normativ.
În conformitate cu art. 230 din Codul administrativ, încheierile judecătoreşti care se
motivează se emit în procedură scrisă. Dacă consideră necesar, instanţa de judecată citează
participanţii la proces.
Totodată conform art. 207 alin. (1) și alin. (2) lit. d) din Codul Administrativ, instanţa
verifică din oficiu dacă sunt întrunite condiţiile pentru admisibilitatea unei acţiuni în
contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acţiunea în contencios administrativ se
declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.
Acţiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când acţiunea a
fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 209.
În acord cu art. 209 alin. (1) din Codul administrativ, acţiunea în contestare şi acţiunea
în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel.
Totodată, potrivit art. 71 alin. (1) din Codul Electoral, alegătorii şi concurenţii
electorali pot contesta acţiunile/inacţiunile şi hotărîrile consiliilor şi birourilor electorale şi
acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali. Depunerea cererii în instanţa de judecată
trebuie precedată de contestarea prealabilă în organul electoral ierarhic superior organului
al cărui act se contestă, cu excepţia contestaţiilor privind acţiunile/inacţiunile concurenţilor
electorali, depuse direct în instanţa de judecată, şi a contestaţiilor ce se referă la exercitarea
dreptului la vot sau la administrarea alegerilor depuse la biroul electoral în ziua alegerilor.
Mai mult, art. 73 alin. (4) din Codul Electoral prevede că, contestaţiile depuse la
instanţele de judecată în ziua alegerilor se examinează în aceeaşi zi, iar contestaţiile
împotriva hotărîrii organului electoral cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor şi
atribuirea mandatelor se examinează de către instanţa de judecată concomitent cu
confirmarea legalităţii şi validarea mandatelor.
Potrivit materialelor anexate la cererea de chemare în judecată, la data de 16.11.2020,
orele 15.43, (în ziua ulterioară a scrutinului II al alegerilor prezidențiale din 15.11.2020),
reprezentantul cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov, în interesele lui Igor Dodon, a
depus în adresa Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale pentru localitățile din
Stînga Nistrului o contestație privind constatarea inacțiunilor membrilor electorale exprimate
prin tergiversarea procesului electoral și neasigurarea fluxului eficient în vederea asigurării
exprimării votului prompt, constatarea acțiunilor îndreptate spre blocarea drumurilor publice,
care au ca scop neadmiterea cetățenilor Republicii Moldova stabiliți cu traiul în localitățile
din Stînga Nistrului la secțiile de votare constituit de Consiliul Electoral al Circumscripției
Electorale nr. 37 (f.d. 35-40).
Astfel rapoatînd prevederile legale indicate supra, la circumstanțele speței, avînd în
vedere că contestația a fost depusă ulterior zilei alegerilor din 15.11.2020, judecătorul
conchide că de către reprezentantul cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov, în interesele
lui Igor Dodon, a fost omis termenul de înaintare a contestației, care urma a fi depusă în
ziua alegerilor și examinată conform normelor menționate, în aceeași zi.
Judecătorul conchide că în situația dedusă spre examinare, ținînd cont de
circumstanțele de fapt stabilite, termenul prevăzut în art.art. 71 alin. (1) și 73 alin. (4) din
Codul Electoral este unul special în raport cu termenele generale de prescripție prevăzute în
Codul Administrativ, reieșind din activitatea administrativă specială în materia electorală, iar
nerespectarea acestuia impune declararea acțiunii inadmisibile, în baza temeiului prevăzut
de art. 207 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ.
În susținerea declarării acțiunii inadmisibile pe motivul omiterii termenului de
contestare, judecătorul reține și prevederile art. 37 alin. (1) și (2) din Codul Electoral potrivit
cărora: consiliile şi birourile electorale, constituite în condiţiile prezentului cod, îşi încetează
activitatea şi sînt dizolvate, prin hotărîre a acelui organ electoral care le-a constituit, de
îndată ce Comisia Electorală Centrală (consiliul electoral de circumscripţie respectiv) a
adus la cunoştinţă publică rezultatele finale. De regulă, consiliile electorale de
circumscripţie şi birourile electorale ale secţiilor de votare încetează să mai activeze de
îndată ce acestea au prezentat documentele respective la Comisia Electorală Centrală şi,
după caz, în instanţa de judecată.
Judecătorul relevă că, termenele de prescripție se referă la termenele de apărare a
drepturilor şi a intereselor protejate de lege. Din această perspectivă ele sânt abordate ca
intervale de timp conferite pentru adresarea în instanţa de judecată cu cereri de apărare sau
exercitare forţată a drepturilor sau a intereselor legitime ale persoanelor ce sesizează instanța.
Stabilirea termenelor de prescripţie este îndreptată spre asigurarea funcţionării normale a
circuitului de drept. Scopul acestei instituții juridice rezidă în menținerea stabilității ordinii
de drept – status quo.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat că dreptul la un proces echitabil în
faţa unui tribunal, garantat prin articolul 6 din Convenţie, trebuie să fie interpretat în lumina
preambulului Convenţiei, care enunţă preeminenţa dreptului ca element al patrimoniului
comun al Statelor contractante. Unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului
este principiul securităţii raporturilor juridice. Curtea a apreciat că reglementarea referitoare
la formalităţile prealabile şi termenele ce trebuie respectate pentru a promova o acțiune/cale
de atac urmăreşte să asigure o bună administrare a justiţiei şi, în particular, să respecte
principiul securităţii juridice şi că cei interesaţi trebuie să aibă posibilitatea de a se aştepta ca
aceste reguli să fie aplicate.
Prin prisma art. 6 din Convenţia Europeană, precum şi prin prisma jurisprudenței Curții
Europene, dreptul de acces la justiţie nu poate fi absolut, el poate implica limitări, inclusiv de
ordin procedural, cât timp acestea sunt rezonabile şi proporționale cu scopul urmărit. Accesul
la justiţie poate fi limitat, în special prin instituirea condițiilor de admisibilitate, domeniu în
care statul se bucură de o anumită marjă de apreciere. Aceste limitări trebuie să urmărească
un scop legitim, asigurându-se o proporţionalitate între interesul persoanei şi scopul legitim
urmărit (Guérin contra Franţei, 29 iulie 1998, § 37). Totuşi, limitările nu trebuie să reducă la
zero esenţa acestui drept. Regulile de procedură au scopul de a asigura o bună administrare a
justiţiei şi, în special, a asigura securitatea raporturilor juridice, iar cei implicaţi în proceduri
trebuie să se aştepte ca aceste reguli să fie aplicate (Miragall Escolano ş.a. contra Spaniei, 25
ianuarie 2000, § 33). Curtea Europeană a statuat că, dincolo de limitele care circumscriu
conținutului acestui drept, există loc pentru restrângeri aduse implicit. Dreptul de acces la o
instanță de judecată impune, prin însăși natura sa, a fi reglementat de către stat, reglementare
care poate fi variabilă în timp şi spaţiu, în funcţie de nevoile şi resursele comunității şi ale
indivizilor (Ashingdane contra Regatului Unit al Marii Britanii).
Sub aspect procesual, accesul liber la justiție se materializează în prerogativele pe care
le implică dreptul la acțiune, ca aptitudine legală ce este recunoscută de ordinea juridică
oricărei persoane fizice sau juridice care pretinde un drept împotriva unei alte persoane ori
are un interes pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept. Legiuitorul poate
stabili anumite condiţii privind exercitarea drepturilor subiective, nerealizarea cărora poate
duce la stingerea acestor drepturi. Asemenea condiţii se referă, inclusiv la limitele temporale
de apariție, exercitare sau apărare a drepturilor legitime, numite în dreptul civil ,,termene”.
Acestea sunt perioadele de timp, în cadrul cărora titularii drepturilor subiective sunt
împuterniciți să-şi realizeze drepturile, nerealizarea acestora fiind sancționată cu pierderea
lor.
 În cauza SRL ”Grafescolo” împotriva Republicii Moldova, Curtea Europeană a notat că
chestiunea respectării termenului de prescripție a fost un argument important, invocat de
către compania reclamantă în cadrul procedurilor naționale. Dacă acest argument ar fi fost
acceptat, aceasta determina respingerea acțiunii consiliului local împotriva companiei
reclamante.
În acord cu normele legale nominalizate, raportate la circumstanțele speței deduse
judecării cauzei, judecătorul constată indubitabil că termenul de prescripție prevăzut în
art.art. 71 alin. (1) și 73 alin. (4) din Codul Electoral a fost omis de către reprezentantul
reclamantului.
Mai mult, ținînd cont de argumentele de inadmisibilitate a acțiunii reflectate supra,
referitor la pretenția reprezentantului cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov în interesele
lui Igor Dodon, cu privire la constatarea acțiunilor îndreptate spre blocarea drumurilor
publice, care au ca scop neadmiterea cetățenilor Republicii Moldova stabiliți cu traiul în
localitățile din Stînga Nistrului la secțiile de votare constituit de Consiliul Electoral al
Circumscripției Electorale nr. 37, judecătorul o consideră inadmisibilă, inclusiv din
următoarele motive.
Potrivit art. 75 alin. (1) din Codul Electoral, persoanele fizice şi juridice care încalcă
prevederile legislaţiei electorale, împiedică exercitarea liberă a drepturilor electorale ale
cetăţenilor, împiedică activitatea organelor electorale, poartă răspundere în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
Totodată conform art. 77 alin. (1) din Codul Electoral, se consideră încălcări ale
prezentului cod şi sînt pasibile de răspundere contravenţională faptele prevăzute la art.47–
53 din Codul contravenţional.
Potrivit art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul Administrativ, acțiunea în contencios
administrativ se declară inadmisibilă în special cînd: reclamantul nu poate revendica
încălcarea, prin activitatea administrativă a unui drept în sensul art.17.
Iar, potrivit art.17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate
stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitatea administrativă.
Astfel, judecătorul reține că potrivit art. 400 alin. (1) și (2) din Codul contravențional,
contravenţiile prevăzute la art.47, se constată şi se examinează de către poliţie. Sunt în drept
să examineze cauze contravenţionale şi să aplice sancţiuni în limitele competenţei
funcţionarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care exercită
atribuţiile poliţiei şi sunt împuterniciţi cu asemenea atribuţii conform fişei postului.
Nomenclatorul funcţiilor şi al competenţelor de examinare a cauzelor contravenţionale şi de
aplicare a sancţiunilor se aprobă prin ordinul ministrului afacerilor interne.
Prin urmare, pretenția formulată de reprezentantul reclamantului, cu privire la
constatarea acțiunilor îndreptate spre blocarea drumurilor publice, care au ca scop
neadmiterea cetățenilor Republicii Moldova stabiliți cu traiul în localitățile din Stînga
Nistrului la secțiile de votare constituit de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale
nr. 37, nu se încadrează în activitatea administrativă a organelor electorale, or după cum
rezultă din norma indicată supra, contravenţiile prevăzute la art.47, se constată şi se
examinează de către poliţie.
 În rezultat, constatarea eventualelor acțiuni îndreptate spre blocarea drumurilor
publice, care au ca scop neadmiterea cetățenilor la secțiile de votare, depășește sfera
activității administrative reglementată de Codul Administrativ, fiind inadmisibilă revendica
încălcării a unui drept în sensul art.17 în lipsa activității administrative, iar asemenea
eventuale situații invocate, urmează a fi examinate și soluționate potrivit Codului
Contravențional, de către autorităţile competente să soluţioneze cauzele contravenţionale.
În conformitate cu prevederile art.art. 17, 195, 207 alin. (2) lit. d) și e), 230 din Codul
administrativ și art.art. 269-270 din Codul de procedură civilă, judecătorul,

d i s p u n e:

Se declară inadmisibilă acțiunea înaintată de către avocatul Nicolae Fomov, în

interesele lui Igor Dodon, împotriva Consiliului electoral al circumscripției electorale pentru
localitățile din Stînga Nistrului nr. 37, privind constatarea inacțiunilor membrilor electorale
exprimate prin tergiversarea procesului electoral și neasigurarea fluxului eficient în vederea
asigurării exprimării votului prompt, constatarea acțiunilor îndreptate spre blocarea
drumurilor publice, care au ca scop neadmiterea cetățenilor Republicii Moldova stabiliți cu
traiul în localitățile din Stînga Nistrului la secțiile de votare constituit de Consiliul Electoral
al Circumscripției Electorale nr. 37.
Se explică că, declararea acţiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate,
exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant cu aceeaşi acţiune.
Încheierea susceptibilă de atac cu recurs la Curtea de Apel Chișinău, în termen de 1
(una) zi de la notificare, prin intermediul instanței emitente.

Judecătorul Cazacu Grigorii