Povestea dacilor și a romanilor

Ţara noastră a fost locuită din cele mai vechi timpuri. Arheologii au găsit în pământ :
unelte din piatră sau os , din bronz sau fier, care dovedesc că aici au trăit oameni cu mii de
ani în urmă.
Istoria oricărui popor, povestea lui, începe cu strămoşii din care coboară.
Dacii au trăit pe pământul patriei noastre, acum două mii de ani. In acele vremuri ţara
se numea Dacia şi era vestită prin bogăţia şi frumuseţea pământului ,dar mai ales prin
hărnicia şi vitejia locuitorilor. Capitala Daciei era la Sarmizegetusa, cetate puternică în
Munţii Orăştiei.
In acea vreme , la miazăzi de Dunăre se întindea Imperiul Roman. Era o ţară mare,
cea mai mare de pe atunci. Capitala Imperiului Roman se numea Roma, oraş şi cetate
deosebit de bogată şi frumoasă, aşezată în Italia. Din vechime, romanii se dovediseră a fi
foarte buni soldaţi.
Pe vremea când în Dacia era rege Decebal, Imperiul Roman era condus de împăratul
Traian . Prin înţelepciunea şi însuşirile lui de conducător şi militar, Traian a fost unul dintre
cei mai străluciţi împăraţi romani. Păstra cu mare severitate liniştea şi ordinea în întinsul
lui imperiu cccăruia urmărea să-i sporească puterea , să-i lărgească mereu hotarele , să-i
dezvolte frumuseţile şi bogăţiile.
Ştiind că Dacia era o ţară bogată, cu un popor vrednic, Traian s-a pregătit s-o poată
cuceri.
Au urmat două războaie între daci și romani, primul în 101-102, încheiat cu o pace,
iar al doilea în 105-106, la finele căruia Decebal alege o moarte demnă, iar Dacia ajunge
provincie romană pentru următorii 165 de ani.
Capitala noii provincii romane este mutată la Sarmizegetusa Ulpia Traiana, în
onoarea împăratului care a cucerit Dacia.
Noua provincie Dacia este colonizată cu cetățeni romani, astfel încât populația dacă
să adopte obiceiurile, limba, cultura și stilul de viață roman. A avut astfel loc procesul de
romanizare, care a continuat timp de mai multe secole, noua populație daco-romană
asimilând popoarele migratoare ce s-au perindat pe teritoriul țării.
Din limba dacă am moștenit cuvinte precum: amurg, baltă, băiat, copil, copac.
Din limba latină am moștenit cuvinte ca: frumos, bun, deștept, cap, frunte, păr, frate,
soră, frate.