CRR - XI - Constructor Lucr Hidrotehnice

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
Anexa nr. la OMEN nr. din
CURRICULUM
pentru
CLASA a XI a
INVATAMANT PROFESIONAL DE 2 ANI
pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2:
CONSTRUCTOR LUCRĂRI HIDROTEHNICE
Domeniul de pregătire de bază:

CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Domeniul de pregătire profesională generală:
CONSTRUCŢII CĂI FERATE, DRUMURI, PODURI ŞI LUCRĂRI
HIDROTEHNICE
Aria curriculară TEHNOLOGII
2013
AUTORI:
IOANA ZLĂTOIANU prof. ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”
Bucureşti
CORINA KNAPEK prof. ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic de Construcţii şi
Protecţia Mediului Arad
COORDONARE C.N.D.I.P.T.:
CARMEN RĂILEANU – inspector de specialitate
2
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Clasa a XI-a
Invăţământ profesional de 2 ani
Aria curriculară Tehnologii
Calificarea: Constructor lucrări hidrotehnice

Domeniul de pregătire de bază: CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE
Domeniul de pregătire profesională generală: CONSTRUCŢII CĂI FERATE, DRUMURI,
PODURI ŞI LUCRĂRI HIDROTEHNICE
I. Pregătire practică
Modulul I. Execuţia infrastructurii construcţiilor hidrotehnice
Total ore: 245
din care Laborator tehnologic 70
Instruire practică 175
Modulul II. Lucrări hidrotehnice de gospodărirea apelor

Total ore: 245
Modulul III. Execuţia lucrărilor de suprastructură la construcţii hidrotehnice

Total ore: 245
Total ore/an = 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/an
II. Stagiu de pregătire practică-CDL

Modulul IV. Reparaţii la construcţiile hidrotehnice
Total ore: 150
din care Laborator tehnologic -
Total ore/an = 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 ore/an
TOTAL GENERAL: 885 ore/an
Notă:
1. Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică se pot desfăşura atât în
laboratoarele şi atelierele unităţii de învăţământ, cât şi la operatorul economic/ instituţia
publică parteneră pentru pregătirea practică.
2. Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/ instituţia publică
parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire
practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform cadrului legal în vigoare.
3
LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE
PROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL
UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE

 PRELUCRAREA MATERIALELOR
 PLANURI ŞI SECŢIUNI PENTRU CĂI DE COMUNICAŢIE
 ELEMENTE DE SUPRASTRUCTURĂ
 PLANURI ŞI SECŢIUNI PENTRU CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE
 EXECUŢIA INFRASTRUCTURII CONSTRUCŢIILOR HIDROTEHNICE
 EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE SUPRASTRUCTURĂ LA CONSTRUCŢII
HIDROTEHNICE
 LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII LA CONSTRUCŢII
HIDROTEHNICE
 EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE DE
GOSPODĂRIREA APELOR
4
Modulul I: EXECUŢIA INFRASTRUCTURII CONSTRUCŢIILOR
HIDROTEHNICE
1. Notă introductivă
Modulul “Execuţia infrastructurii construcţiilor hidrotehnice” face parte din pregătirea

practică necesară dobândirii calificării profesionale ,,Constructor lucrări hidrotehnice”, clasa a
XI-a, învăţământ profesional de 2 ani şi are alocat un număr de 245 ore conform planului de
învăţământ, din care:
 70 ore – laborator tehnologic
 175 ore – instruire practică
Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.

Modulul “Execuţia infrastructurii construcţiilor hidrotehnice” vizează dobândirea de
competenţe specifice calificării Constructor lucrări hidrotehnice, în perspectiva folosirii tuturor
achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi/sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel3.
2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul
 Execuţia infrastructurii construcţiilor hidrotehnice
5
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare
EXECUŢIA INFRASTRUCTURII CONSTRUCŢIILOR HIDROTEHNICE

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Execută lucrări pregătitoare pentru construcţii hidrotehnice
 Lucrări pregătitoare de recunoaştere  Selectează uneltele şi utilajele necesare  Precizarea tipurilor de lucrări pregătitoare
 Lucrări pregătitoare în vederea executării pentru o lucrare dată în vederea execuţiei terasamentelor
terasamentelor: defrişarea, scarificarea, decaparea  Aplică corect succesiunea operaţiilor  Stabilirea utilajelor necesare executării
stratului vegetal, scoaterea rădăcinilor, drenarea pregătitoare pentru o lucrare de unei lucrări specifice terasamentelor
amprizei lucrării, trasarea lucrărilor terasiere terasamente  Descrierea în succesiune logică a
 Utilaje specifice lucrărilor pregătitoare: ferăstrău  Execută lucrări pregătitoare construcţiilor, tehnologiilor de execuţie a lucrărilor
mecanic, buldozer, excavator, gredere, screpere, aflat într-o echipă de lucru pregătitoare
screpere elevatoare, tractoare cu echipamente
tăietoare, extractoare
Rezultatul învăţării 2:Execută lucrări de săpături pentru construcţii hidrotehnice
 Metode de lucru : metoda de lucru în  Aplică metoda de lucru adecvată tipului de  Descrierea procedeelor de execuţie a
tranşee, lucru cu două sau trei buldozere lucrare săpăturilor cu buldozerul
alăturate  Execută operaţiile de excavare  Specificarea metodelor de lucru
 Procedee de excavare : finisarea taluzurilor,  Calculează volumul escavat  Reprezentarea schemelor de lucru pentru
excavaţii pe versanţi, excavaţii întinse,  Identifică şi localizează utilajele de săpat săpături executate cu screperele
acoperirea cu pământ a tranşeelor  Aplică o schemă de lucru cu screperele  Prezentarea calculului volumului escavat
 Utilaje de săpat - tipuri de excavatoare ,  Execută în etape operaţii ale lucrărilor de
gredere, dragline, screpere etc. săpare, desfăşurate într-o formaţie de lucru
 Scheme de lucru cu screperele: schema de
deplasare în elipsă, scheme de deplasare în
opt, scheme de deplasare în spirală, schema de
lucru în bucle bilaterale, schema de deplasare
în zig-zag
 Tipuri de lucrări: săparea pământului,
transportul pământului, taluzarea rambleelor şi
a debleelor, executarea şanţurilor şi a rigolelor.
Rezultatul învăţării 3: Aplică metodele de fundare pentru construcţii hidrotehnice
 Sistemul de fundare prin aşezarea construcţiei  Alege sistemul de fundare în situaţii date  Prezentarea sistemului de fundare în situaţii
6
direct pe terenul de fundare, în situaţii date .  Identifică sistemele de fundare pentru date
Sisteme de fundare pentru elemente de elemente de construcţii date  Identificarea sistemele de fundare pentru
construcţii date : tuburi, conducte, epiuri, elemente de construcţii date
gabioane, traverse de colmatare, apărări de  Descrierea succesiunii operaţiilor pentru
maluri . lucrări de fundare directă sub apă.
 Metode de fundare directă sub apă : fundarea  Enumerarea operaţiilor pentru lucrări de
pe umpluturi cu materiale naturale; fundarea fundare indirectă
prin punerea betonului în operă direct sub apă
 Soluţii de fundare indirectă : fundaţii pe
piloţi; fundaţii pe coloane; fundaţii pe
chesoane
Rezultatul învăţării 4: Alege soluţia optimă constructivă de execuţie a batardourilor
 Tipuri de batardouri : batardouri frontale,  Identifică şi localizează tipurile de  Prezentarea tipurilor de batardouri
laterale şi perimetrale . batardouri  Precizarea modului de execuţie a
 Categorii de batardouri din punct de  Execută batardouri utilizând soluţia batardourilor
vedere structural :batardouri din pământ constructivă optimă
(materiale locale ),batardouri din blocuri mari,
batardouri din pământ şi palplanşe, batardouri
din celule de palplanşe autostabile
Rezultatul învăţării 5: Aplică lucrări de etanşare pentru construcţii hidrotehnice , în condiţii date
 Tipuri de lucrări de etanşare: - etanşări cu  Identifică şi localizează tipuri de lucrări de  Prezentarea tipurilor de lucrări de etanşare
palplanşe, - etanşări cu ecrane de etanşare sub etanşare.  Descrierea modului de execuţie a etanşărilor
noroi argilos (bentonitic ) .  Aplică tehnologia de etanşare pentru cu palplanşe
condiţii date  Indicarea tehnologiei de etanşare în condiţii
 Tipuri de palplanşe: palplanşe din lemn; date
palplanşe din metal; palplanşe din beton
armat.
 Condiţii date în care se etanşează construcţiile
hidrotehnice
Rezultatul învăţării 6: Execută lucrări de impermeabilizare prin injecţii
 Condiţii specifice date : injectarea rocilor în  Alege soluţii constructive adecvate de  Prezentarea lucrărilor de impermeabilizare
funcţie de natura lor şi a fisurilor; injectarea injectare a lucrărilor subterane pentru condiţii date
nisipurilor şi a pietrişurilor; injectarea  Identifică scopul injectării lucrărilor  Alegerea soluţiilor constructive adecvate la
straturilor de suprafaţă. subterane lucrări subterane
7
 Scopul injectării lucrărilor subterane :  Aplică lucrarea de impermeabilizare fără  Argumentarea soluţiei alese pentru
umplerea golurilor rămase între beton şi rocă, condiţia de consolidare impermeabilizare
deasupra bolţii cămăşuielii; legătura intimă
între beton şi rocă; precomprimarea
cămăşuielii din beton; îmbunătăţirea
proprietăţilor fizico-chimice ale rocii;
reducerea coeficientului de permeabilitate al
rocii;legătura dintre blindaj şi beton sau rocă,
în cazul blindajelor metalice
8
4. Conţinutul formării
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:
1. Tehnologia şi utilajele de execuţie a lucrărilor pregătitoare pentru construcţii

1.1. Lucrări pregătitoare în vederea executării terasamentelor : defrişarea, scarificarea, decaparea
stratului vegetal, drenarea amprizei lucrării, trasarea lucrărilor terasiere, săparea pământului ,
transportul pământului, taluzarea rambleelor şi a debleelor, executarea şanţurilor şi a rigolelor
1.2.Tehnologii de execuţie a lucrărilor pregătitoare în vederea executării terasamentelor cu
precizarea echipamentelor de protecţie şi a utilajelor specifice fiecărei lucrări : ferăstrău mecanic,
buldozer, excavator, gredere, screpere, screpere elevatoare, tractoare cu echipamente tăietoare,
extractoare
1.3. Metode de lucru: metoda de lucru în tranşee, lucru cu două sau trei buldozere alăturate
1.4.Procedee de excavare : finisarea taluzurilor, excavaţii pe versanţi, excavaţii întinse, acoperirea
cu pământ a tranşeelor.
1.5.Scheme de lucru cu screperele: schema de deplasare în elipsă, scheme de deplasare în opt,
scheme de deplasare în spirală, schema de lucru în bucle bilaterale, schema de deplasare în zig-zag
2. Metodele de fundare pentru construcţii hidrotehnice
2.1. Alegerea sistemelor de fundare prin aşezarea construcţiei direct pe terenul de fundare, în situaţii
date: structura construcţiei poate urmări deformaţiile terenului de fundare şi rezistenţele fizico-
mecanice ale terenului de fundare depăşesc acţiunile pe care le va exercita construcţia .
2.2.Executarea fundaţiei pentru elemente de construcţii date : tuburi, conducte, epiuri, gabioane,
traverse de colmatare, apărări de maluri .
2.3.Executarea fundaţiilor direct sub apă: fundarea pe umpluturi cu materiale naturale; fundarea prin
punerea betonului în operă direct sub apă
2.4. Executarea fundaţiilor indirecte: fundaţii pe piloţi; fundaţii pe coloane; fundaţii pe chesoane
3. Soluţii optime constructive de execuţie a batardourilor
3.1. Caracteristicile tipurilor de batardouri : batardouri frontale, laterale şi perimetrale .
3.2. Execuţie batardouri
4. Tehnologia lucrărilor de impermeabilizare şi etanşare
4.1.Tipuri de lucrări de etanşare şi impermeabilizare: - etanşări cu palplanşe, - etanşări cu ecrane de
etanşare sub noroi argilos (bentonitic ). injectarea rocilor în funcţie de natura lor şi a fisurilor;
injectarea nisipurilor şi a pietrişurilor; injectarea straturilor de suprafaţă.
4.2.Executarea etanşării şi impermeabilizării construcţiilor hidrotehnice pentru un caz dat
Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de
laborator şi de instruire practică în special pe şantier la agentul economic.
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului
Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

- documentaţie de specialitate ( manuale, auxiliare curriculare elaborate, planuri de situaţie, pliante,
broşuri, cataloage, normative, proiecte de specialitate, materiale informative pe suport electronic,
Standarde Naţionale, Europene şi Internaţionale specifice domeniului)
- fişe de documentare
- fişe de lucru
- machete
- folii retroproiector,
- retroproiector
- videoproiector
9
- CD-uri
- utilaje specifice pentru lucrări de terasamente, scule, dispozitive şi mijloace de măsurare specifice
domeniului .
- mostre, probe din materiale (specifice lucrărilor de terasamente) selectate de pe şantierele
agenţilor economici cu care unitatea şcolară colaborează (în timpul lecţiilor-vizită )
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului „Execuţia infrastructurii construcţiilor hidrotehnice”
trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile
colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Execuţia infrastructurii construcţiilor hidrotehnice” poate încorpora, în orice

moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se
desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate
conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:

 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului “Execuţia

infrastructurii construcţiilor hidrotehnice”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- exerciţii de documentare;
- navigare pe Internet în scopul documentării;
- vizionări de materiale video (casete video, CD – uri) specifice domeniului;
- exerciţii de identificare a elementelor
- exerciţii practice de identificare a tehnologiei şi a utilajelor pentru lucrările pregătitoare de
construcţii
- exerciţii aplicative şi practice de corelare a noţiunilor studiate cu o lucrare în desfăşurare pe
şantierul agentului economic cu care se colaborează la instruirea practică a elevilor
- completarea şi discutarea fişelor de documentare privind lucrările de săpătură şi excavare
pentru construcţii hidrotehnice) studiate
- exerciţii de corelare cu materiale, utilaje, unelte şi dispozitive adecvate unei lucrări
date/diverse aplicaţii
- exerciţii aplicative de selectare a metodelor de fundare
10
- exerciţii practice de execuţie batardouri
- exerciţii practice de executare a operaţiilor simple în cadrul unei lucrări de impermeabilizare a
unei construcţii hidrotehnice împreună cu o echipă de lucru
- exerciţii practice de execuţie a unei lucrări date cu respectarea tehnologiei de lucru pe etape
- exerciţii practice de verificare a lucrării executate (verificări cote, dimensiuni, folosirea
mijloacelor de măsurare, verificarea etanşeităţii şi impermeabilizării )
- întocmirea unor documente simple (caiet de practică) referitoare la activităţile desfăşurate
(lucrările la care elevul a participat în timpul stagiului - partea aplicativă) la agentul economic
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat

fiecare dintre rezultatele învăţării.
7. Sugestii cu privire la evaluare
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi :
a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program
stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată de către profesor pe baza unor probe corelate cu tipul de evaluare
specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării
b. finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, deprinderilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:

 Fişe de observaţie
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ

pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea rezultatelor învăţării specificate în cadrul acestui modul. Un rezultat al învăţării se va
evalua o singură dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul
de pregătire profesională.
11
8. Bibliografie
1. C. Oproiu, N. Ioan, C.Păun, - Utilajul şi tehnologia construcţiilor hidrotehnice,

manual, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982
2. S. Dorobanţu, E.Negoescu, - Utilajul şi tehnologia lucrărilor de căi de comunicaţii,
manual, Editura Didactică şi Pedagogică, bucureşti, 1987
3. D. Pleşoianu, V. Ceauşescu – Maşini, utilaje, instalaţii pentru construcţii şi
terasamente, manual, EDP, Bucureşti, 1979
4. R. Bădărău, P. Stoian, - Cartea lucrătorului de drumuri, Editura Tehnică, Bucureşti
5. S. Dorobanţu ş.a., - Drumuri .Calcul şi proiectare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1980
6. I.C.C.E.R.C – Instrucţii tehnice pentru proiectarea, executarea şi întreţinerea
drumurilor de şantier, Bucureşti, 1986
7. I.C.C.E.R.C. – Buletinul construcţiilor vol. 5-6, Bucureşti, 1994
8. C.Diaconu, D. Lăzărescu, V. Popescu, S. Marcoci, - Hidrotehnică şi gospodărirea
apelor, manual, EDP, Bucureşti, 1982
12
Modulul II: LUCRĂRI HIDROTEHNICE DE GOSPODĂRIREA APELOR
Modulul “Lucrări hidrotehnice de gospodărirea apelor”face parte din pregătirea practică

necesară dobândirii calificării profesionale ,,Constructor lucrări hidrotehnice”, clasa a XI-a,
învăţământ profesional de 2 ani şi are alocat un număr de 245 ore conform planului de învăţământ,
din care:

Modulul “Lucrări hidrotehnice de gospodărirea apelor” vizează dobândirea de competenţe
specifice calificării Constructor lucrări hidrotehnice, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în
practicarea acestei calificări şi/sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel 3.
 Planuri şi secţiuni pentru căi de comunicaţie

 Planuri şi secţiuni pentru construcţii hidrotehnice
 Execuţia lucrărilor de construcţii hidrotehnice de gospodărirea apelor
13
LUCRĂRI HIDROTEHNICE DE GOSPODĂRIREA APELOR

Rezultatul învăţării 1: Execută grafic la scară profile longitudinale de căi de comunicaţii şi lucrări de construcţii hidrotehnice
 Elementele specifice profilului longitudinal :  Identifică elementele specifice ale profilelor  Identificarea elementelor specifice
planul de referinţă, diferenţă de nivel, cotele longitudinale ale căilor de comunicaţie şi ale ale profilelor longitudinale pentru căi de
proiectului în axă, cotele terenului, distanţa construcţiilor hidrotehnice comunicaţie şi construcţii hidrotehnice
dintre punctele caracteristice, distanţa  Reprezintă profilele longitudinale ale căilor de
cumulată, indicarea grafică şi schematică a comunicaţie şi ale construcţiilor hidrotehnice  Reprezentarea profilelor longitudinale ale
aliniamentelor, kilometrii, hectometrii şi  Citeşte şi descrie elementele specifice căilor de comunicaţie şi ale construcţiilor
repere. profilelor longitudinale hidrotehnice
Scări de reprezentare: 1: 10, 1: 20, 1: 50,
1: 100, 1: 200.
Rezultatul învăţării 2: Execută grafic la scară secţiuni transversale de căi de comunicaţii şi lucrări de construcţii hidrotehnice
 Elemente specifice secţiunilor transversale  Identifică elementele  Prezentarea elementelor
:linia terenului natural, panta fundaţiei, specifice ale secţiunilor transversale specifice ale secţiunilor transversale
taluzurile, platforma, coronament, banchete,  Localizează tipurile de  Precizarea tipurilor de
îmbrăcăminţi, nuclee, fundaţie, pinteni . secţiuni transversale secţiuni transversale.
 Tipuri de secţiuni transversale : în rambleu, în  Reprezintă la scară  Reprezentarea la scară a
debleu, mixt . secţiunile transversale ale lucrărilor de căi de secţiunilor transversale ale lucrărilor de căi de
 Scări de reprezentare: 1: 10, 1: 20, 1: 50, comunicaţie şi de construcţii hidrotehnice comunicaţie şi de construcţii hidrotehnice .
1: 100, 1: 200.  Alege scara de
reprezentare pentru un drum (mărită sau
micşorată în funcţie de tipul de reprezentare)
Rezultatul învăţării 3:Prezintă elemente specifice şi detalii ale unui plan de ansamblu pentru căi de comunicaţii şi lucrări de construcţii hidrotehnice
 Elemente specifice ale lucrărilor de construcţii  Aplică etapele de execuţie ale planului de  Caracterizarea infrastructurii şi suprastructurii
hidrotehnice: infrastructura şi suprastructura . ansamblu pentru căi de comunicaţie şi construcţiilor hidrotehnice
 Elemente specifice ale planului de construcţii hidrotehnice
ansamblu : înscrierea în relief şi în planul de  Descrierea etapelor de execuţie a planului de
situaţie, linii de cotă şi cotări, axul lucrării, linia  Realizează masurători pe teren şi le transpune ansamblu pentru căi de comunicaţie şi
terenului, fundaţia, nucleul, corpul construcţiei, grafic pentru căi de comunicaţie şi construcţii construcţii hidrotehnice
racorduri . hidrotehnice
14
 Detalii : ecranul barajului pe fundaţie în zona  Realizarea detaliilor pentru căi de comunicaţie
amonte, nucleul barajului, asamblări de plăci din  Alege aparatul topografic corespunzător şi lucrări hidrotehnice
beton armat la grinzi de rezemare, modul de măsurării distanţelor şi diferenţelor de nivel
asamblare a două plăci ale ecranului, grătar,  Alegerea aparatelor corespunzătore măsurării
conducte de aducţiune, conducte de evacuare, de distanţelor şi diferenţelor de nivel
irigaţii, ziduri de sprijin, podeţe, stabilopozi
Rezultatul învăţării 4: Descrie tehnologia de execuţie a construcţiilor hidrotehnice pentru navigaţie
 Categorii de construcţii pentru navigaţie  Localizează tipurile de lucrări de construcţii  Compararea tipurilor de lucrări de construcţii
 Tipuri de lucrări de construcţii hidrotehnice pe hidrotehnice pe căile de navigaţie cu scopul hidrotehnice pe căile de navigaţie, cu scopul
căile navigabile amenajării luciului de apă astfel încât să amenajării luciului de apă astfel încât să
 Condiţii de deplasare ale navelor şi tipuri de îndeplinească condiţiile de deplasare a îndeplinească condiţiile de deplasare a navelor
construcţii portuare navelor  Identificarea categoriilor de construcţii pentru
 Elementele componente ale nodurilor  Localizează tipurile de construcţii portuare navigaţie
hidrotehnice executate cu scopul realizării unor zone  Precizarea tipurilor de construcţii portuare
staţionare de încărcare – descărcare a executate cu scopul realizării unor zone
navelor, precum şi de adăpostire. staţionare de încărcare – descărcare a navelor,
 Localizează elementele constructive precum şi de adăpostire
componente ale nodurilor hidrotehnice care  Descrierea elementelelor constructive
asigură trecerea (traversarea) diferenţelor de componente ale nodurilor hidrotehnice care
nivel dintre două tronsoane ale unei căi asigură trecerea (traversarea) diferenţelor de
navigabile . nivel dintre două tronsoane ale unei căi
navigabile .
Rezultatul învăţării 5: Aplică lucrări de regularizare a albiilor pe tipuri de lucrări

Principalele categorii de lucrări de regularizare  Identifică şi localizează principalele categorii  Caracterizarea principalelor categorii de
a cursurilor de apă: - lucrări de amenajare a de lucrări de regularizare a cursurilor de apă. lucrări de regularizare a cursurilor de
albiilor cursurilor de apă prin protecţii biologice;- apă .
apărări de mal; - lucrări de rectificare a albiei  Execută tipuri de lucrări de amenajare pentru  Prezentarea tipurilor de lucrări de amenajare
minore stabilizarea malurilor. prin protecţie biologică, care asigură
Tipuri de lucrări de protecţie biologică stabilizarea malurilor şi reduc efectele
Condiţii tehnico – economice  Execută lucrările de rectificare a albiei minore mecanice ale apei şi respectă condiţiile
Tipuri de apărări de mal care acţionează asupra curentului de apă. tehnico-economice
Tipuri de lucrări de rectificare a albiei minore  Prezentarea tipurilor de lucrări de apărări de
conomice mal, care asigură întărirea malurilor albiei
15
minore, fără modificarea traseului acestora
 Executarea tipurilor de lucrări de rectificare a
albiei minore, care acţionează asupra
curentului de apă
Rezultatul învăţării 6: Execută sub coordonare lucrări de îndiguiri
 Elemente de alcătuire ale digurilor .  Identifică şi localizează elementele digurilor  Prezentarea principalelor elemente de
 Elemente caracteristice digului: protecţia alcătuire şi caracterizare a digurilor de apărare
taluzurilor, măsuri de combatere a infiltraţiilor  Identifică şi localizează elementele indiguirilor contra inundaţiilor, care asigură închiderea
prin fundaţia digului, drenarea taluzului căii de pătrundere a apei.
interior  Aplică scheme de amenajare bazate pe  Specificarea elementelor de alcătuire ale
 Elemente de alcătuire a îndiguirilor: zonă indiguiri îndiguirilor şi a schemelor de amenajare
interioară, zonă exterioară bazate pe îndiguiri care asigură împiedicarea
 Realizează asocierea lucrărilor de apărare a pătrunderii apei în lunca unei albii şi asigură
 Scheme de amenajare bazate pe îndiguiri digurilor în perioada de viitură cu metodele de punerea în valoare a terenului din acea incintă
intervenţie rapidă.  Descrierea lucrărilor de apărarea digurilor în
 Tipuri de lucrări de apărare a digurilor în perioadele de viitură, în condiţiile asigurării
perioadele de viituri unei supravegheri atente şi continue şi a
posibilităţii de intervenţie rapidă.
Rezultatul învăţării 7: Urmăreşte sistemul de alimentare cu apă şi canalizare , a lucrărilor de irigaţii şi desecări
Sistemul de alimentare cu apă : captarea apei,  Identifică şi localizează elementele de  Precizarea şi caracterizarea elementelor de
corectarea calităţii apei, aducţiunea apei, alcătuire ale unui sistem de alimentare cu alcătuire a unui sistem de alimentare cu apă,
înmagazinarea apei, reţeaua de distribuţie apă respectând normativele care cuprind
Cerinţe de calitate pentru apă .  Identifică şi localizează sistemul de categoriile de cerinţe de calitate pentru apă .
Sistemul de canalizare : bazinul de canalizare, canalizare şi evacuare a apelor uzate  Prezentarea elementelor sistemului de
reţeaua de canalizare.  Identifică tipurile de lucrări canalizare, care asigură colectarea,
Treptele de funcţionare ale staţiilor de epurare: hidroameliorative transportul şi evacuarea apelor uzate .
treapta întâi : epurarea mecanică; treapta a doua :  Reprezintă elementele sistemelor de  Explicarea modului de alcătuire şi
epurarea biologică . desecare funcţionare a staţiilor de epurare, respectând
Tipuri de lucrări de construcţii treptele de funcţionare, diferenţiate după
hidroameliorative : irigaţii, desecări tipul procesului de îndepărtare a reziduurilor
Metode de udare pentru irigaţii  Specificarea tipurilor de lucrări
Elementele unui sistem de desecare hidroameliorative.
Cauzele excesului de umiditate  Prezentarea reţelelor de distribuţie a apei
16
într-un sistem de irigaţii, după metodele de
udare aplicate pentru asigurarea accesului
apei în sol .
 Reprezentarea elementelor unui sistem de
desecare, în mod diferenţiat, în funcţie de
cauzele excesului de umiditate .
17
A. Planuri şi profile
1. Elementele specifice profilului longitudinal al căilor de comunicaţie şi al construcţiilor
hidrotehnice
1.1 Planul de referinţă, profile longitudinale
1.2 Diferenţă de nivel, cotele proiectului în axă, cotele terenului, distanţa dintre punctele
caracteristice, distanţa cumulată
1.3 Indicarea grafică şi schematică a aliniamentelor, kilometrii, hectometrii şi repere
1.4 Scări de reprezentare: 1: 10, 1: 20, 1: 50, 1: 100, 1: 200.
2. Elemente de desen specifice pentru reprezentarea profilelor transversale a căilor de comunicaţie
şi a construcţiilor hidrotehnice
2.1. Elemente specifice secţiunilor transversale, reguli de trasare şi reprezentare a căilor de
comunicaţie şi a construcţiilor hidrotehnice .
2.2. Tipuri de secţiuni transversale: în rambleu, în debleu, mixt .
2.3. Secţiuni, scări de reprezentare, profile transversale.
3. Planuri de ansamblu şi de detaliu pentru construcţii hidrotehnice
Elemente de desen specifice ale lucrărilor de construcţii hidrotehnice
Elemente specifice ale planului de ansamblu pentru construcţii hidrotehnice
Secţiuni, detalii pentru căi de comunicaţie şi construcţii hidrotehnice
B. Elemente ale construcţiilor hidrotehnice, tipuri şi tehnologii specifice de realizare

1. Căi de navigaţie
1.1. Categorii de construcţii pentru navigaţie
1.2 Tipuri de lucrări de construcţii hidrotehnice pe căile navigabile
1.3 Condiţii de deplasare ale navelor şi tipuri de construcţii portuare
1.4 Elementele componente ale nodurilor hidrotehnice
2. Lucrări de regularizarea cursurilor de apă.
2.1. Principalele categorii de lucrări de regularizare a cursurilor de apă:
- lucrări de amenajare a albiilor cursurilor de apă prin protecţii biologice;
- apărări de mal;
- lucrări de rectificare a albiei minore
2.2. Tipuri de lucrări de protecţie biologică
2.3.Condiţii tehnico-economice :costuri reduse din execuţie şi de întreţinere
2.4.Tipuri de apărări de mal
2.5.Tipuri de lucrări de rectificare a albiei minore : *lucrări cu caracter provizoriu; *lucrări
de rectificare cu caracter definitiv
laborator şi de instruire practică.

- documentaţie de specialitate ( manuale, auxiliare curriculare elaborate, planuri de situaţie,
profile longitudinale şi transversale ale căilor de comunicaţie, pliante, broşuri, cataloage,
normative, proiecte de specialitate, materiale informative pe suport electronic, Standarde
Naţionale, Europene şi Internaţionale specifice domeniului)
18
- fişe de lucru
- machete
- retroproiector
- videoproiector
- CD-uri
- utilaje specifice pentru lucrări de construcţii hidrotehnice de gospodărirea apelor, scule,
dispozitive şi mijloace de măsurare specifice domeniului .
- mostre, probe din materiale (specifice lucrărilor de gospodărirea apelor) selectate de pe
şantierele agenţilor economici cu care unitatea şcolară colaborează .
Conţinuturile programei modulului „Lucrări hidrotehnice de gospodărirea apelor” trebuie să
fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu
care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Modulul „Lucrări hidrotehnice de gospodărirea apelor ” poate încorpora, în orice moment al

procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în
laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform
recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.

idei, etc.;
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului “Lucrări hidrotehnice
de gospodărirea apelor”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- exerciţii de documentare;
- navigare pe Internet în scopul documentării;
- vizionări de materiale video (casete video, CD – uri) specifice domeniului;
- exerciţii practice de identificare pe planurile de situaţie a elementelor specifice
- exerciţii practice de identificare pe documentaţii date spre studiu, a elementelor profilelor
longitudinale şi profilelor transversale (în rambleu, în debleu şi mixte)
- exerciţii aplicative de selectare a sculelor, utilajelor necesare pentru lucrări la căile de
comunicaţie sau construcţie hidrotehnică (zid de spijin, îndiguire, drum etc)
19
- exerciţii practice de executare a operaţiilor simple în cadrul lucrărilor în desfăşurare
(şantiere în lucru ale agentului economic cu care se colaborează la instruirea practică a
elevilor) împreună cu echipa de lucru cu respectarea echipamentului de lucru/protecţie
- exerciţii practice de execuţie a unei lucrări date (amenajarea albiilor cursurilor de apă,
apărări de mal, înierbarea, consolidarea malurilor, ridicarea digurilor, irigaţii, desecări,
stropirea prin aspersiune, etc) cu respectarea tehnologiei de lucru pe etape
- exerciţii practice de verificare a lucrării executate şi dacă aceasta corespunde planurilor
- folosirea mijloacelor de măsurare
(lucrările la care elevul a participat în timpul stagiului-partea aplicativă ) la agentul
economic.
învăţării.
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală
 Fişe de observaţie;
elevi.
20
8. Bibliografie
C.DIACONU,D.LĂZĂRESCU Hidrotehnică şi gospodărirea apelor. Manual. Editura

V.POPESCU, S. MARCOCI Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982
S.DOROBANŢU, colectiv Utilajul şi tehnologia lucrărilor de căi de comunicaţii Manual.
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1995
D. EUGEN “Regularizări de râuri”, EDP, Bucureşti, 1984
CORNELIU LEONTE, Elemente de construcţii. Editura Alfa 2006
xxxxxxxxx Legislaţie privind calitatea în construcţii,volumul I-III.
Editura Matrixrom 2008
M. Lateş, E.Zaharescu Stabilitatea malurilor şi taluzurilor, Editura Ceres, 1977
M. Teodorescu, N. Rotaru Alimentări cu apă, Editura UTCB, 1981
V.D.Hâncu Căi navigabile, Editura UTCC, 1999
I.A. Manoliu “Regularizări de râuri şi căi de comunicaţie pe apă”, EDP,
Bucureşti, 1984
21
Modulul III: EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE SUPRASTRUCTURĂ LA
CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE
Modulul “Execuţia lucrărilor de suprastructură la construcţii hidrotehnice” face parte din

pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale ,,Constructor lucrări
hidrotehnice”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani şi are alocat un număr de 245 ore
conform planului de învăţământ, din care:

Modulul “Execuţia lucrărilor de suprastructură la construcţii hidrotehnice” vizează
dobândirea de competenţe specifice calificării Constructor lucrări hidrotehnice, în perspectiva
folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi/sau în continuarea pregătirii într-o
calificare de nivel 3.
 Elemente de suprastructură
 Execuţia lucrărilor de suprastructură la construcţii hidrotehnice
22
EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE SUPRASTRUCTURĂ LA CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE

Rezultatul învăţării 1: Identifică elementele componente pentru suprastructura unui drum
 Părţile componente ale unui drum:  Localizează în teren elementele specifice  Enumerarea elementelor drumului
calea (partea carosabilă), acostamente ale unui drum  Prezentarea sistemului rutier
 Sistem rutier: îmbrăcăminte, strat de bază, strat  Identifică şi localizează alcătuirea unui  Descrierea materialelor necesare pentru
de fundaţie, substrat de nisip drum rutier amenajarea drumurilor
 Materiale utilizate pentru suprastructura
drumului
Rezultatul învăţării 2: Identifică elementele componente pentru suprastructura unui pod
 Suprastructura unui pod: calea propriu-zisă,  Identifică şi localizează, pe tipuri de  Explicarea, pe tipuri de materiale, a
structura de rezistenţă a podului materiale, suprastructura podurilor suprastructurii podurilor (pod din beton şi
 Materiale utilizate pentru suprastructura  Identifică şi localizează în teren părţile pod metalic)
unui pod componente ale unui pod  Identificarea şi urmărirea detaliilor
elementelor componente ale
suprastructurii unui pod
Rezultatul învăţării 3: Identifică elementele specifice ale suprastructurii căii în curbă
 Elementele specifice în curbă: supraînălţarea  Localizează în teren, elementele  Descrierea elementelor căii în curbă
căii, curbele de tranziţie, supralărgirea căii în curbă suprastructurii căii în curbă  Prezentarea succintă a elementelor
 Tehnologii de lucru: deplasarea firului interior, specifice ale suprastructurii căii ferate în
ridicarea firului exterior curbă şi a tehnologiei de realizare
Rezultatul învăţării 4: Identifică modul de realizare (execuţie) a barajelor
 Baraje: din beton, din materiale locale  Identifică şi localizează în teren, tipurile de  Prezentarea principalelor tipuri de baraje
 Tipuri de baraje de greutate baraje  Analizarea elementelor de alcătuire a
 Elementele principale ale barajului de  Identifică şi localizează elementele de barajelor, pe tipuri de baraje
greutate alcătuire a barajelor, pe tipuri de baraje  Justificarea tehnologiei de execuţie a
 Condiţii specifice : terenuri de fundare barajelor funcţie de condiţiile specifice
stâncoase, pentru văi cu raportul 4H<3,5 în  Explicarea soluţiei constructive de retenţie
condiţii geomorfologice normale, factori de a apei în barajul arcuit, ţinând seama de
ergonomie. calcule tehnico-economice şi condiţiile
 Tipuri de baraje cu contraforţi : baraje specifice
23
evidate; baraje cu contraforţi-ciupercă; baraje cu
plăci din beton armat; baraje cu bolţi din beton
armat; baraje cu cupole multiple
 Tipuri de baraje din materiale locale : baraje
din piatră , baraje din pământ
 Soluţii de etanşare : ecran, nucleu, mască,
diafragmă
 Elemente de alcătuire: coronamentul, înălţimea
totală de siguranţă, paramentul (taluzul) amonte,
paramentul (taluzul) aval cu berme, înclinarea
taluzurilor, elementul de etanşare, stratul suport,
corpul barajului (prisma de rezistenţă)
Rezultatul învăţării 5: Identifică modul de realizare (execuţie) a prizelor de apă şi a stăvilarelor
 Tipuri de priză de apă  Identifică şi localizează în teren tipurile de  Specificarea tipurilor de priză de apă şi a
 Tipuri de prize cu nivel liber priză de apă şi stăvilare stăvilarelor
 Tipuri de prize de mare presiune (adâncime)  Descrierea modului de realizare a prizelor
 Tipuri de stavile de apă
 Consideraţii tehnico-economice  Prezentarea modului de construire a
stavilelor
Rezultatul învăţării 6: Identifică modul de execuţie a aducţiunilor de apă
 Tipuri de aducţiuni de apă: canale de  Identifică şi localizează în teren tipurile şi  Precizarea tipurilor de aducţiuni de apă
aducţiune propriu-zise, galerii hidrotehnice, elementele aducţiunilor de apă  Descrierea elementelor caracteristice ale
conducte de aducţiune canalelor de aducţiune după criterii
 Elementele caracteristice ale canalelor de specifice
aducţiune  Prezentarea elementelor caracteristice ale
 Tipuri de conducte de aducţiune galeriilor hidrotehnice după criterii
 Elementele galeriilor hidrotehnice: traseul specifice
galeriei, secţiunea transversală, căptuşeli de  Specificarea modului de realizare şi de
impermeabilizare şi de rezistenţă utilizare a conductelor de aducţiune
24

A.Elemente de suprastructură a căilor de comunicaţie
1.Suprastructura drumului
1.1.Părţile componente ale unui drum: calea( partea carosabilă), acostamente
1.2.Sistem rutier: îmbrăcăminte, strat de bază, strat de fundaţie, substrat de nisip
1.3.Materiale utilizate pentru suprastructura drumului
1.4.Elementele specifice: supraînălţarea căii, curbele de tranziţie, supralărgirea căii în curbă
2. Suprastructura podului
2.1. Suprastructura unui pod: calea propriu-zisă, structura de rezistenţă a podului
2.2.Materiale utilizate la suprastructura podului
B.Elemente de suprastructura construcţiilor hidrotehnice

3. Baraje de greutate
3.1.Elementele principale ale barajului de greutate
3.2.Tipuri de baraje de greutate
3.3.Condiţii specifice : terenuri de fundare stâncoase, pentru văi cu raportul 4H<3,5 în condiţii
geomorfologice normale, factori de ergonomie.
4.Baraje cu contraforţi
4.1.Tipuri de baraje cu contraforţi : baraje evidate; baraje cu contraforţi-ciupercă; baraje cu plăci din
beton armat; baraje cu bolţi din beton armat; baraje cu cupole multiple
4.2 Condiţii tehnico economice pentru barajele cu contraforţi
5.Baraje din materiale locale

5.1. Tipuri de baraje din materiale locale: baraje din piatră; baraje din pământ
5.2.Soluţii de etanşare a barajelor din materiale locale : ecran, nucleu, masca, diafragma.
5.3.Elemente de alcătuire: coronamentul, înălţimea totală de siguranţă, paramentul (taluzul)
amonte, paramentul (taluzul) aval cu berme, înclinarea taluzurilor, elementul de etanşare, stratul
suport, corpul barajului (prisma de rezistenţă)
6. Prize de apă şi stăvilare

6.1. Tipuri de prize de apă: după natura utilizării; după natura curgerii apei în aducţiune; după
regimul hidraulic de scurgere la intrarea în priză.
6.2. Tipuri de prize cu nivel liber: prize de râu fără baraj; prize de râu cu baraj
6.3. Tipuri de prize de mare presiune (adâncime): prize de mal; prize în corpul barajului; prize de
albie
6.4. Tipuri de stavile
6.5. Consideraţii tehnico-economice: scopul utilizării stavilei, greutatea, mărimea, debitele de
evacuare, înălţimea de retenţie
7.Aducţiuni de apă
7.1.Tipuri de aducţiuni de apă : canale de aducţiune propriu-zise; galerii hidrotehnice; conducte de
aducţiune.
7.2.Elementele caracteristice ale canalelor de aducţiune: traseul canalului, secţiunea transversală,
lucrări de impermeabilizare, căptuşeli, lucrări de artă pe canale.
7.3.Tipuri de conducte de aducţiune : conducte metalice, conducte din tuburi de azbociment,
conducte din material plastic, conducte din poliesteri armaţi, conducte din beton.
25
7.4.Elemente caracteristice ale galeriilor hidrotehnice: traseul galeriei, secţiunea transversală,
căptuşeli de impermeabilizare şi de rezistenţă.
laborator şi de instruire practică.

- fişe de lucru
- machete
- retroproiector
- videoproiector
- CD-uri
- utilaje specifice pentru lucrări de suprastructură la construcţii hidrotehnice, scule, dispozitive
şi mijloace de măsurare specifice domeniului .
- mostre, probe din materiale (specifice lucrărilor de suprastructură) selectate de pe şantierele
agenţilor economici cu care unitatea şcolară colaborează .
Conţinuturile programei modulului „Execuţia lucrărilor de suprastructură la construcţii

hidrotehnice” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de
particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Modulul „Execuţia lucrărilor de suprastructură la construcţii hidrotehnice” poate

încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se
recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul
economic, dotate dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate
mai sus.

idei, etc.;
26
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului “Execuţia lucrărilor

de suprastructură la construcţii hidrotehnice ”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- exerciţii de descriere a suprastructurii lucrărilor de drumuri pe o documentaţie dată
- exerciţii practice de identificare a materialelor suprastructurii pentru drumuri şi autostrăzi
- activităţi de rezolvare a fişelor de lucru
- exerciţii aplicative şi practice de corelare a noţiunilor studiate privind lucrările de
suprastructură care se execută pentru drumuri şi autostrăzi cu tehnologia de execuţie a
lucrărilor (cu documentare în cadrul unei lucrări în desfăşurare pe şantierul agentului
economic cu care se colaborează la instruirea practică a elevilor)
- completarea şi discutarea fişelor de documentare privind lucrările de suprastructura podurilor
- exerciţii aplicative de selectare a sculelor, utilajelor necesare pentru un baraj din materiale
locale
- exerciţii practice de identificare pe teren a etapelor lucrărilor la executarea barajelor din beton
(vizită la agentul economic cu care se colaborează la instruirea practică a elevilor sau la
obiective realizate de alţi agenţi economici)
- aplicaţii practice :execuţia unor lucrări simple în cadrul lucrărilor de montare a aducţiunilor
de apă împreună cu echipa de lucru (pe şantierele agentului economic cu care se colaborează
la instruirea practică a elevilor sau la obiective realizate de alţi agenţi economici)
- exerciţii aplicative de analiză a tehnologiilor de execuţie a lucrărilor la barajele din beton/faze
de execuţie (folosind documentaţii puse la dispoziţie)
(lucrările la care elevul a participat în timpul stagiului-partea aplicativă) la agentul economic.

învăţării.
b. Finală
27
elevi.

8. Bibliografie
Ion Stafie, Radu Turcanu Suprastructuri pentru căi ferate moderne, Editura Martixrom
2005
Legislaţia în construcţii EVALUAREA STĂRII DE SIGURANŢĂ A BARAJELOR,
Editura Matrixrom, 2008
Ştefan Vicoleanu Controlul proceselor de executie la poduri din beton armat cu
grinzi simplu rezemate
Adrian Popovici Baraje pentru acumulări de apă- vol.I, Editura Tehnică 1992
Legislaţie privind calitatea în construcţii, volumul I-III. Editura
MatrixRom 2008
Petru Rapisca, Materiale de construcţii. Editura Matrixrom 2006
V. Boboc, colectiv Drumuri – Terasamente. Editura “Gh.Asachi”, Iaşi 2000
G. Lucaci, colectiv Construcţia drumurilor.Editura Tehnică , Bucureşti 2000
G. Guciuman Suprastructura şi întreţinerea drumurilor, Partea I. Rotaprint
I.P.Iasi, 1991.
P. Răileanu, colectiv Fundaţii, vol. I si II, U.T. Iaşi, 1991
S. Vicoleanu Controlul calităţii proceselor de execuţie la lucrări de drumuri,
Editura MatrixRom, Bucureşti, 2006
28
Stagiu de pregătire practică – CDL
Modulul IV: REPARAŢII LA CONSTRUCŢIILE HIDROTEHNICE
Modulul “Reparaţii la construcţiile hidrotehnice” face parte din stagiul de pregătire

practică necesar dobândirii calificării profesionale ,,Constructor lucrări hidrotehnice”, clasa a XI-
a, învăţământ profesional de 2 ani şi are alocat un număr de 150 ore conform planului de
învăţământ, din care:

Modulul “Reparaţii la construcţiile hidrotehnice” vizează dobândirea de competenţe
specifice calificării Constructor lucrări hidrotehnice, în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în
practicarea acestei calificării şi/sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel 3.
 Prelucrarea materialelor
 Lucrări de întreţinere şi reparaţii la lucrări hidrotehnice
29
REPARAŢII LA CONSTRUCŢIILE HIDROTEHNICE

Rezultatul învăţării 1: Organizează locul de muncă
Materiale: pietriş, nisip, ciment, apă, platbandă  Aprovizionează un loc de muncă cu  Aprovizionarea unui loc de muncă cu
din oţel g =1,5mm, şuruburi, piuliţe, ipsos, var materiale necesare materiale necesare
SDV-uri:ladă, lopată, găleată, sapă, dreptar,  Ordonează materialele la locul de muncă  Pregătirea SDV-urile necesare unei lucrări
bidinea, mistrie, metru, boloboc, cancioc, şpaclu,  Pregăteşte SDV-urile necesare unei lucrări date
menghină de banc, ciocan, daltă, dorn, cheie fixă, date  Amenajarea locului de muncă
cofraj de inventar, mai, drişcă etc.  Amenajează un loc de muncă pentru o
lucrare dată
Rezultatul învăţării 2: Prelucrează materialele
 Criterii de sortare: dimensiuni, calitate  Sortează materiale pe tipuri respectând  Sortarea materialelor
 Dozare - reţetă pentru beton , reţetă pentru pasta criteriile de sortare date  Dozarea/măsurarea componentelor
de ipsos-var  Prepară materialele conform dozajului  Prepararea materialelor
 Operaţii tehnologice la: montare cofraj, turnare  Execută operaţiile de cofrare, betonare,  Punerea betonului în operă
beton, compactare, nivelare compactare, nivelare, precizând corect  Repararea fisurilor şi a denivelărilor
etapele procesului tehnologic
Rezultatul învăţării 3: Identifică defecte şi deteriorări la construcţii hidrotehnice
 Tipuri de defecte şi deteriorări la construcţii  Identifică defectele şi deteriorările  Precizarea tipurilor de defecte şi
hidrotehnice construcţiilor hidrotehnice precizând deteriorări pentru construcţii hidrotehnice
 Cauzele producerii avariilor la construcţii tipurile acestora  Explicarea deteriorărilor şi avariilor, în
hidrotehnice funcţie de cauzele avariilor la construcţiile
hidrotehnice
Rezultatul învăţării 4: Alege tipul de lucrare de întreţinere, reparare sau restabilire (refacere) pentru construcţiile hidrotehnice
 Tipuri de lucrări de întreţinere şi reparaţii :  Respectă NTSM privind echipamentul de  Precizarea lucrărilor de întreţinere şi
reparaţii curente, reparaţii capitale şi lucrări de protecţie reparaţii a construcţiilor hidrotehnice
întreţinere curente, lucrări de reparaţii, lucrări de  Alege metoda de consolidare  Argumentarea, făcând conexiuni logice, a
restabilire  Aplică lucrări de întreţinere curentă alegerii lucrărilor de reparaţii în condiţii
 Lucrări de restabilire (refacere) pe tipuri de  Utilizează materialele necesare consolidării date
construcţii hidrotehnice:  Execută o lucrare de reabilitare a unui  Prezentarea modului de realizare a
-lucrări de restabilire a barajelor de pământ; baraj în cadrul unei echipe de lucru lucrărilor de restabilire (refacere ) în
30
-lucrări de restabilire a barajelor din anrocamente; funcţie de tipul construcţiilor hidrotehnice
-lucrări de restabilire a barajelor din lemn;  Executarea unor lucrări simple de
-lucrări de restabilire a barajelor din beton. reparaţie într-o formaţie de lucru
-lucrări de refacere la canalele de aducţiune
 Condiţii date: deficienţe de execuţie, deficienţe
de exploatare, legătură defectuoasă între
terasamente şi terenul de fundare, terenul de
fundare compresibil, infiltraţiile, etc
31

A. Prelucrarea materialelor
1. Prepararea şi turnarea betoanelor

1.1. Materiale pentru betoane
1.2. Sortarea materialelor
1.3. Dozarea volumetrică a materialelor componente ale betonului
1.4. Prepararea mecanizată a betonului
1.5. SDV-uri folosite la punerea în operă a betonului
1.6. Operaţii tehnologice privind punerea în operă a betonului: cofrare, turnare, compactare,
nivelare
1.7. Punerea în operă a betonului
B. Lucrări de întreţinere şi reparaţii la lucrări hidrotehnice
1. Defecte şi degradări la construcţii hidrotehnice

1.1. Condiţii date: deficienţe de execuţie, deficienţe de exploatare, legătură defectuoasă între
terasamente şi terenul de fundare, terenul de fundare compresibil, infiltraţiile, tasarea mai mare a
nucleului în comparaţie cu tasarea corpului barajului, compactarea insuficientă a terasamentelor în
corpul barajului
1.2. Cauzele producerii defectelor şi degradărilor : infiltrarea apei în fundaţie, degradarea
materialelor, ape din precipitaţii şi viituri, crăpături şi avarii
2. Întreţinerea construcţiilor hidrotehnice

2.1. Tipuri de lucrări de întreţinere şi reparaţii : reparaţii curente, reparaţii capitale şi lucrări
de întreţinere curente, lucrări de reparaţii ale barajelor din materiale locale, lucrări de reparaţii la
construcţii din beton,
2.2. Lucrări de restabilire a construcţiilor hidrotehnice pentru : baraje din pământ, baraje din
anrocamente, baraje din lemn ale prizelor de apă, baraje din beton, canale de aducţiune.
instruire practică.

- fişe de lucru
- machete
- retroproiector
- videoproiector
- CD-uri
- utilaje specifice pentru lucrări de reparaţii la construcţii hidrotehnice, scule, dispozitive şi
mijloace de măsurare specifice domeniului .
32
- mostre, probe din materiale (specifice lucrărilor de reparaţii) selectate de pe şantierele
agenţilor economici cu care unitatea şcolară colaborează .
Conţinuturile programei modulului „Reparaţii la construcţiile hidrotehnice” trebuie să fie

abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care
se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Modulul „Reparaţii la construcţiile hidrotehnice ” poate încorpora, în orice moment al procesului

educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/ instituţia publică parteneră;
pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire practică poate fi
organizat şi în unitatea de învăţământ, conform Metodologiei de organizare şi funcţionare a
învăţământului profesional de 2 ani, aprobată prin OMECTS nr.3168 din 03.02.2012.

idei, etc.;
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului “Reparaţii la

construcţiile hidrotehnice”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
-exerciţii de identificare a elementelor specifice lucrărilor hidrotehnice pe o documentaţie
dată
-exerciţii practice de organizare a locului de muncă funcţie de lucrarea care trebuie executată
-exerciţii practice de pregătire şi punere în operă a materialelor funcţie de lucrarea care
trebuie executată
-exerciţii de identificare a defectelor şi degradărilor specifice construcţiilor hidrotehnice
-exerciţii de corelare a efectelor produse de defectele şi degradările apărute la construcţiile
hidrotehnice şi lucrările de întreţinere şi reparaţii care se execută specific
-exerciţii de corelare a efectelor produse de defectele şi degradările apărute la diferite tipuri
de baraje şi tehnologia lucrărilor de întreţinere, reparaţii şi consolidare specifică acestora
-activităţi de rezolvare a fişelor de lucru
-exerciţii aplicative şi practice de corelare a noţiunilor studiate cu o lucrare în desfăşurare pe
şantierul agentului economic cu care se colaborează la instruirea practică a elevilor
33
-completarea şi discutarea fişelor de documentare privind lucrările de întreţinere, reparaţii şi
consolidare a construcţiilor hidrotehnice studiate
-exerciţii de corelare a defectelor, degradărilor barajelor, aducţiunilor şi a cauzelor care le
produc (studiu aplicativ pe documentaţii date)
-exerciţii aplicative de selectare a sculelor, utilajelor necesare pentru o lucrare de întreţinere/
reparare/ consolidare curentă funcţie de tehnologia de execuţie
-activitate de documentare privind lucrările de întreţinere, reparaţii/consolidare a barajelor
sau altor lucrări hidrotehnice pe un şantier în desfăşurare al agentului economic cu care se
colaborează la instruirea practică a elevilor
-întocmirea unor documente simple (caiet de practică) referitoare la activităţile desfăşurate
(lucrările la care elevul a participat în timpul stagiului-partea aplicativă) la agentul economic

învăţării.
b. Finală

elevi.
34
8. Bibliografie
C. OPROIU, N.IOAN, Utilajul şi tehnologia construcţiilor Hidrotehnice, manual,

C.PĂUN Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.
CORNELIU LEONTE, Elemente de construcţii. Editura Alfa 2006
Legislaţie privind calitatea în construcţii,volumul I-III, Editura
Matrixrom 2008
PETRU RAPISCA, Materiale de construcţii. Editura Matrixrom 2006
Reglementări tehnice privind verificarea calităţii şi recepţia
lucrărilor de construcţii şi instalaţii.Volumele 1-7, Editura
MatrixRom 2007
Normativ pentru întreţinerea şi repararea construcţiilor
hidrotehnice
D. STEMATIU Controlul calităţii proceselor de execuţie la hidrotehnice, Editura
MatrixRom, Bucureşti, 2006
I.C.C.E.R.C. Instrucţii tehnice pentru proiectarea, executarea şi întreţinerea
Hidroconstrucţia lucrărilor hidrotehnice, Bucureşti 1986
35

CRR - XI - Constructor Lucr Hidrotehnice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CRR - XI - Constructor Lucr Hidrotehnice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A

INVATAMANT PROFESIONAL DE 2 ANI

pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2:

CONSTRUCTOR LUCRĂRI HIDROTEHNICE

Domeniul de pregătire de bază:

Aria curriculară TEHNOLOGII

CARMEN RĂILEANU – inspector de specialitate

Calificarea: Constructor lucrări hidrotehnice

Modulul II. Lucrări hidrotehnice de gospodărirea apelor

Modulul III. Execuţia lucrărilor de suprastructură la construcţii hidrotehnice

Total ore/an = 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/an

II. Stagiu de pregătire practică-CDL

Total ore/an = 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 ore/an

TOTAL GENERAL: 885 ore/an

UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE

Modulul “Execuţia infrastructurii construcţiilor hidrotehnice” face parte din pregătirea

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.

2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul

 Execuţia infrastructurii construcţiilor hidrotehnice

EXECUŢIA INFRASTRUCTURII CONSTRUCŢIILOR HIDROTEHNICE

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

1. Tehnologia şi utilajele de execuţie a lucrărilor pregătitoare pentru construcţii

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

Modulul „Execuţia infrastructurii construcţiilor hidrotehnice” poate încorpora, în orice

Acestea vizează următoarele aspecte:

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului “Execuţia

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat

7. Sugestii cu privire la evaluare

Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:

În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ

1. C. Oproiu, N. Ioan, C.Păun, - Utilajul şi tehnologia construcţiilor hidrotehnice,

Modulul “Lucrări hidrotehnice de gospodărirea apelor”face parte din pregătirea practică

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.

2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul

 Planuri şi secţiuni pentru căi de comunicaţie

LUCRĂRI HIDROTEHNICE DE GOSPODĂRIREA APELOR

Rezultatul învăţării 5: Aplică lucrări de regularizare a albiilor pe tipuri de lucrări

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

B. Elemente ale construcţiilor hidrotehnice, tipuri şi tehnologii specifice de realizare

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

Modulul „Lucrări hidrotehnice de gospodărirea apelor ” poate încorpora, în orice moment al

Acestea vizează următoarele aspecte:

7. Sugestii cu privire la evaluare

C.DIACONU,D.LĂZĂRESCU Hidrotehnică şi gospodărirea apelor. Manual. Editura

Modulul “Execuţia lucrărilor de suprastructură la construcţii hidrotehnice” face parte din

Modulul nu este dependent de celelalte module din curriculum.

2. Unitatea/ unităţile de competenţe la care se referă modulul

EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE SUPRASTRUCTURĂ LA CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

B.Elemente de suprastructura construcţiilor hidrotehnice

5.Baraje din materiale locale

6. Prize de apă şi stăvilare

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

Conţinuturile programei modulului „Execuţia lucrărilor de suprastructură la construcţii

Modulul „Execuţia lucrărilor de suprastructură la construcţii hidrotehnice” poate

Acestea vizează următoarele aspecte:

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului “Execuţia lucrărilor

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat

7. Sugestii cu privire la evaluare