49

SECURITATEA LUCRĂRILOR DE MENTENANłĂ –

SECTORUL EXTRACTIV

Introducere în mentenanŃă
MentenanŃa poate fi definită ca reprezentând acele lucrări executate în legătură cu un anumit element
pentru ca acesta să se menŃină într-o stare sigură şi funcŃională şi pentru a preveni avarierea
deteriorarea acestuia. „Elementul” poate fi un post de lucru, echipamentele de lucru sau mijloacele de
transport (de exemplu, o navă).
MentenanŃa preventivă – sau proactivă – se efectuează pentru a menŃine funcŃionalitatea
unui element. Activitatea de acest tip este de obicei planificată şi programată.
MentenanŃa corectivă – sau reactivă – constituie repararea unui element pentru a-l readuce
în stare de funcŃionare. Aceasta este o sarcină neplanificată, neprogramată, asociată de
obicei unor pericole şi unor niveluri de risc mai ridicate.
MentenanŃa nu constituie domeniul de activitate exclusiv al instalatorilor şi mecanicilor. Această
responsabilitate revine aproape tuturor lucrătorilor din fiecare sector şi este executată în aproape
toate mediile de lucru.
Sănătatea şi siguranŃa lucrătorilor poate fi afectată în timpul procesului de mentenanŃă, dar şi de lipsa
mentenanŃei sau de mentenanŃa inadecvată. Proiectarea echipamentelor şi zona de lucru au, de
asemenea, un impact semnificativ asupra sănătăŃii şi siguranŃei lucrătorilor care efectuează
mentenanŃa.

Lucrările de mentenanŃă în industria extractivă

Industria extractivă1 este una dintre cele mai periculoase industrii ca domeniu de activitate: riscul de
deces din cauza unui accident la locul de muncă există de două ori mai mare decât în sectorul
2
construcŃiilor şi de 13 ori mai mare comparativ cu industriile prelucrătoare . Utilizarea vehiculelor şi
utilajelor de mari dimensiuni pentru deplasarea pământului, manipularea de explozibili şi încărcăturile
de gabarit mare, prezenŃa permanentă a prafului în suspensie şi simpla muncă în spaŃii periculoase
constituie aspecte ale muncii în industria extractivă care sporesc riscul accidentelor şi bolilor
profesionale. O proporŃie semnificativă a victimelor din sectorul extractiv sunt asociate lucrărilor de
3
mentenanŃă, utilizării vehiculelor şi utilajelor fixe şi căderilor de la înălŃime . Numeroase accidente au
loc în timpul lucrărilor de mentenanŃă şi pot afecta nu numai personalul de mentenanŃă, ci şi alŃi
lucrători de pe şantier.

Un lucrător de la o instalaŃie de concasare şi triere a pietrei a fost rănit grav în timp ce efectua
reparaŃii la o bandă transportoare în mişcare. Mâna dreaptă a lucrătorului a fost prinsă în banda
aflată în mişcare, iar braŃul său drept a fost tras între banda de retur şi tamburul de întoarcere.
Deoarece lucrătorul purta mănuşi, a reuşit să îşi elibereze braŃul. Cu toate acestea, a suferit fracturi
4
multiple de os, vătămarea Ńesutului şi arsuri cauzate de frecare la braŃul drept .

Carierele trebuie inspectate şi întreŃinute în mod adecvat pentru a se asigura sănătatea şi siguranŃa
tuturor lucrătorilor de pe şantier. ActivităŃile de mentenanŃă în cariere variază de la mentenanŃa
utilajelor, echipamentelor şi vehiculelor la păstrarea în stare bună a drumurilor de pe şantier, precum
şi abordarea unor aspecte precum asigurarea protecŃiei marginilor şi securizarea excavaŃiilor.

AgenŃia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă - http://osha.europa.eu 1

 Securitatea lucrărilor de mentenanŃă – Sectorul extractiv

Lucrătorii de mentenanŃă în cariere sunt expuşi unor numeroase pericole, inclusiv ridicările frecvente
şi de greutăŃi mari, zgomote şi vibraŃii, precum şi substanŃe periculoase, precum uleiuri, gaze, fluide
hidraulice, antigel şi gaze rezultate din sudură. Aceştia lucrează în poziŃii neobişnuite şi de multe ori
trebuie să utilizeze furtunuri şi vase de mare presiune sau trebuie să lucreze pe utilaje aflate în
funcŃiune.
Natura activităŃii acestor lucrători presupune, de multe ori, un program de lucru neobişnuit sau la
sfârşitul săptămânii, atunci când operaŃiunile normale încetează. Aceştia trebuie să lucreze frecvent
sub presiunea termenelor-limită, iar acest lucru sporeşte, în mod evident, riscul accidentelor. De
asemenea, lucrările de mentenanŃă sunt uneori externalizate, ceea ce înseamnă că pe şantier se pot
afla lucrători contractaŃi care nu sunt familiarizaŃi cu cariera şi sistemele de lucru.
În toate industriile, lucrările de mentenanŃă constituie un domeniu în care are loc un număr
semnificativ de accidente. Aproximativ 32% din totalul accidentelor de muncă din Germania din
5
perioada 1992-1995 au avut loc în timpul efectuării lucrărilor de mentenanŃă . În FranŃa, aproximativ
6
44% dintre toate accidentele mortale din 2002 au avut legătură cu lucrările de mentenanŃă . InstituŃia
germană de stat în domeniul asigurărilor pentru accidentele din industria extractivă a raportat că,
între 1999 şi 2003, 48% dintre toate accidentele din acest sector au avut legătură cu lucrările de
7
mentenanŃă şi sarcinile de reparaŃii .

Un lucrător într-o carieră a fost rănit grav în timp ce efectua lucrări de mentenanŃă la un utilaj de tăiat
piatra. Utilajul era în funcŃiune în timp ce efectua lubrifierea, iar îmbrăcămintea i s-a blocat în valŃ şi a
8
fost înfăşurată cu putere. .

Multe dintre decese şi dintre vătămările grave au loc în timpul curăŃării şi reglării utilajelor aflate în
funcŃiune sau din cauza pornirii neaşteptate a echipamentelor asupra cărora se intervine. Potrivit
9
instituŃiei germane de asigurare pentru accidente , 36% dintre toate accidentele mortale în care sunt
implicaŃi lucrători de mentenanŃă sunt cauzate în acest fel, fiind exacerbate de factori precum erori în
operarea utilajelor, măsuri inadecvate de siguranŃă şi comunicare necorespunzătoare.

Scurtă prezentare a riscurilor din sector

Cele mai comune riscuri şi pericole pentru lucrătorii în cariere implică:
Lucrul pe frontul de exploatare şi operaŃiunile de debarasare: riscurile aferente frontului de
exploatare sunt legate de instabilitatea acestuia, materialele libere care cad de pe front sau
vehiculele care cad de pe marginea frontului din caza lipsei unor sisteme de protecŃie, din vina
şoferului sau din cauza problemelor tehnice ale vehiculelor.
Riscurile asociate operării vehiculelor includ răsturnarea, coliziunile cu alte vehicule sau strivirea
sau călcarea lucrătorilor de vehiculele în marşarier, căderea în timpul intrării sau ieşirii din cabinele
aflate la mare înălŃime ale multor vehicule utilizate în operaŃiunile de extracŃie. Accidente pot avea
loc, de asemenea, ca urmare a defecŃiunilor tehnice, precum defectarea frânelor sau a direcŃiei sau
din vina şoferului. Potrivit AutorităŃii irlandeze pentru sănătate şi siguranŃă (Health and Safety
10
Authority, HSA), aproape jumătate dintre toate accidentele mortale din cariere implică vehicule .
Majoritatea accidentelor legate de utilaje au loc în urma blocării sau prinderii lucrătorilor în utilaje
sau a căderii de pe acestea în timpul lucrărilor de mentenanŃă. Potrivit instituŃiei germane de stat a
asigurărilor pentru accidentele din industria extractivă, 5% dintre toate accidentele de muncă
confirmate în 2008 au fost asociate benzilor transportoare în mişcare. În aceeaşi perioadă, 8,6%
dintre toate accidentele confirmate în sector au fost asociate concasoarelor pentru piatră11.
Alunecarea, împiedicarea şi căderea se întâmplă la aproape toate locurile de muncă, iar carierele
nu constituie o excepŃie. Lucrătorii în carieră se confruntă, de asemenea, cu riscul de a fi loviŃi de
obiecte în cădere, precum pietre.
Lucrătorii din cariere sunt expuşi la vibraŃii asupra sistemului mână-braŃ şi la vibraŃii asupra întregului
corp. Primele sunt generate de unelte precum perforatoare pneumatice, polizoare unghiulare şi
ferăstraie cu lanŃ. VibraŃiile asupra întregului corp sunt cauzate de vehiculele din carieră şi unele
utilaje fixe.

AgenŃia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă - http://osha.europa.eu

2
 Securitatea lucrărilor de mentenanŃă – Sectorul extractiv

Riscurile asociate manipulării manuale includ mutarea echipamentelor grele din carieră, săparea
manuală a pământului şi noroiului şi ridicarea şi transportarea pietrelor grele.
Praful este prezent în toate carierele din cauza proceselor de lucru implicate, precum ar fi mineritul,
tăierea, forajul, spargerea sau zdrobirea pietrelor. Praful care conŃine silicaŃi cristalini poate cauza
12
silicoză .
Industria extractivă este o industrie zgomotoasă. Sursele de zgomot includ concasoarele, benzile
transportoare, exploziile şi zgomotul motoarelor vehiculelor grele. Zgomotele puternice persistente
sau bruşte pot provoca pierderea auzului.
Lucrătorii în carieră sunt expuşi unor condiŃii meteorologice nefavorabile, cum ar fi temperaturi
extreme, umiditate, ploaie sau zăpadă, precum şi radiaŃii UV.
Pot exista cerinŃe specifice privind depozitarea şi utilizarea explozibililor care pot fi utilizaŃi pe şantier.
De exemplu, pot exista cerinŃe privind inspectarea magaziilor, pentru a asigura integritatea şi
curăŃenia acestora.

Riscurile şi pericolele speciale asociate lucrărilor de mentenanŃă în

cariere
Pericole asociate lucrărilor de mentenanŃă în cariere

© Steinbruch Berufsgenossenschaft

Atunci când se efectuează lucrări de mentenanŃă în legătură cu fronturile de exploatare şi

drumurile, lucrătorii din cariere sunt expuşi la pericole precum:
Căderea arborilor şi alunecarea altor materiale din zona reziduurilor peste persoane şi utilaje;
Zgomotul maşinilor şi echipamentelor;
Praful produs de activităŃi precum forajul, detonarea şi zdrobirea, precum şi din operarea
maşinilor;
Obiecte în cădere, precum pietre;
Alunecări, împiedicări şi căderi de la înălŃime;
Coliziunea vehiculelor destinate activităŃilor de mentenanŃă;
Căderea vehiculelor destinate activităŃilor de mentenanŃă peste margini instabile şi nesigure;
Teren accidentat care cauzează mişcări neprevăzute ale vehiculelor;
Vehicule în marşarier.

Pericole asociate lucrărilor de mentenanŃă la utilajele destinate mineritului

MentenanŃa şi repararea perforatoarelor pentru pietre, a vehiculelor grele de transport al pământului,
încărcătoarelor frontale şi şenilelor, benzilor transportoare, concasoarelor şi instalaŃiilor de triere
presupune numeroase pericole pentru lucrătorii implicaŃi în sarcini de acest tip.

AgenŃia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă - http://osha.europa.eu

3
 Securitatea lucrărilor de mentenanŃă – Sectorul extractiv

© Steinbruch Berufsgenossenschaft

Lucrătorii care efectuează lucrări de întreŃinere şi reparaŃie asupra perforatoarelor pentru pietre
se confruntă cu riscul de:
Alunecări, împiedicări şi căderi de pe perforator atunci când pătrund în maşină:
Rănirea de către bara portcuŃit (a se vedea în imaginea 3 o vătămare prin perforare cauzată
de perforatorul pentru pietre) sau prinderea în mecanismul acesteia;
Efectele adverse ale zgomotului şi prafului cauzate de perforator.

© Steinbruch Berufsgenossenschaft

Lucrările de mentenanŃă şi reparaŃie la excavatoare, încărcătoarele frontale şi maşinile pe şenile

expun lucrătorii la următoarele pericole:
Căderi de pe vehicul;
Prindere sau zdrobire din cauza practicilor şi dispozitivelor nesigure de ridicare;
Rularea şi deplasarea accidentală a vehiculelor.

© Steinbruch Berufsgenossenschaft

AgenŃia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă - http://osha.europa.eu

4
 Securitatea lucrărilor de mentenanŃă – Sectorul extractiv

Pericolele asociate lucrărilor de mentenanŃă şi reparaŃie la concasoare şi alte instalaŃii de

prelucrare includ:

© Steinbruch Berufsgenossenschaft

PărŃile mobile ale utilajelor, precum rotoarele braŃului de spargere al concasorului sau volantele
acestuia
Lucrul în poziŃii incomode;
Pericole de electrocutare cauzate de izolarea inadecvată a componentelor electrice;
Praful şi zgomotul;

Benzile transportoare presupun pericole majore pentru lucrătorii implicaŃi în lucrările de

mentenanŃă. Deoarece producŃia ar avea de suferit din cauza opririi utilajelor, lucrările de mentenanŃă
trebuie efectuate adesea în timp ce benzile sunt în funcŃiune.

© Steinbruch Berufsgenossenschaft

Riscurile asociate lucrărilor de mentenanŃă şi reparaŃie la benzile transportoare includ:

Rănirea de către benzile transportoare aflate în funcŃiune sau atunci când banda porneşte
brusc;
Căderea de pe benzile ridicate;
Praful şi zgomotul;

Lucrările de mentenanŃă şi reparaŃie a echipamentelor de triere implică niveluri ridicate de

expunere la zgomot şi praf.

AgenŃia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă - http://osha.europa.eu

5
 Securitatea lucrărilor de mentenanŃă – Sectorul extractiv

© Steinbruch Berufsgenossenschaft

Echipamentele şi utilajele din industria extractivă sunt extrem de periculoase şi trebuie păstrate
permanent în stare bună de funcŃionare. Lucrările de mentenanŃă şi întreŃinere a utilajelor, precum
benzile transportoare şi concasoarele, trebuie efectuate de lucrători desemnaŃi special pentru aceste
sarcini, iar aceştia trebuie să aibă mijloace sigure de acces în zonele în care se efectuează lucrările
de mentenanŃă.

O abordare structurată a mentenanŃei

Scopul prezentului document e-fact este prevenirea vătămării lucrătorilor care efectuează lucrări de
mentenanŃă, însă trebuie să se ia în considerare faptul că mentenanŃa este esenŃială pentru
protejarea tuturor lucrătorilor de accidente şi probleme de sănătate – lipsa lucrărilor de mentenanŃă
poate conduce la accidente grave şi mortale.
Exemple privind modul în care lucrările de mentenanŃă pot contribui la condiŃii de muncă sigure în
cariere:

MentenanŃa drumurilor
Dacă este posibil, drumurile pe care se realizează transportul la şantier de lungă durată ar trebui să
fie pavate cu asfalt sau beton şi la toate suprafeŃele drumurilor ar trebui să se efectueze regulat
lucrări de mentenanŃă, pentru a se asigura utilizarea sigură a vehiculelor. Drumurile nu trebuie să
prezinte gropi sau alte caracteristici ale unei stări precare şi trebuie stropite regulat pentru a se
asigura absenŃa prafului.
MentenanŃa balustradelor şi a rambleurilor de siguranŃă
Multe dintre accidentele din cariere au loc în urma absenŃei sau deficienŃelor balustradelor de
protecŃie, rambleurilor de siguranŃă sau barierelor. Rambleurile sau barierele de siguranŃă de pe
marginea drumurilor sunt caracteristici esenŃiale de securitate în cariere. Acestea pot reduce eficient
numărul accidentelor care implică vehicule în cariere. Rambleurile de siguranŃă se deteriorează în
urma intemperiilor şi traficului şi ar trebui verificate şi întreŃinute regulat.

MentenanŃa vehiculelor – mentenanŃa frânelor

Multe dintre accidentele de transport din cariere au loc din cauza frânelor defecte. Vehiculele din
cariere funcŃionează într-un mediu de lucru extrem şi în condiŃii dificile, iar acest aspect trebuie luat în
considerare atunci când se stabileşte frecvenŃa lucrărilor de mentenanŃă asupra frânelor.
Conducătorii auto ar trebui să efectueze verificări zilnice, iar lucrările de mentenanŃă obişnuite la
întregul sistem de frânare ar trebui efectuate în conformitate cu recomandările producătorului.

Controlul prafului – mentenanŃa echipamentelor de extragere a prafului şi a sistemelor de

filtrare a aerului
Praful prezintă un potenŃial risc la adresa sănătăŃii lucrătorilor în carieră. Praful este generat de foraj
şi tăiere, de operaŃiunile de detonare şi excavare, precum şi de operaŃiunile de transport. Ar trebui să

AgenŃia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă - http://osha.europa.eu

6
 Securitatea lucrărilor de mentenanŃă – Sectorul extractiv

existe măsuri de control pentru prevenirea atingerii unor niveluri de praf care ar putea cauza
vătămări. Utilajele de tăiat şi foraj ar trebui să fie dotate cu echipamente adecvate de extragere a
prafului şi sisteme de filtrare a aerului. Lucrările regulate de mentenanŃă la aceste sisteme sunt
esenŃiale pentru asigurarea funcŃionării eficace.
Directiva 92/104/CE, care se referă la cerinŃele minime pentru îmbunătăŃirea securităŃii şi protecŃiei
lucrătorilor din industria extractivă de suprafaŃă şi în subteran, stabileşte, de asemenea, standarde
minime pentru cariere. În conformitate cu directiva, carierele trebuie să fie proiectate, construite,
echipate, puse în funcŃiune, exploatate şi întreŃinute în aşa fel încât lucrătorii din cariere să fie în
siguranŃă.
Riscurile prezentate de lucrările de mentenanŃă pot fi diminuate sau chiar eliminate prin proiectarea şi
mentenanŃa adecvată a instalaŃiilor şi maşinilor, disponibilitatea uneltelor adecvate pentru sarcini şi
asigurarea faptului că lucrătorii dispun de informaŃiile relevante de protecŃie pentru echipamentele cu
13
care lucrează, puse la dispoziŃie de către furnizor sau producător .
Lucrările de mentenanŃă la instalaŃii sunt fundamentale pentru funcŃionarea în siguranŃă a carierei.
Inspectarea şi lucrările de mentenanŃă asupra întregii cariere, instalaŃiilor şi echipamentelor sale
electrice trebuie efectuate regulat de persoane competente. Trebuie să fie stabilite orientări cu privire
la elementele asupra cărora trebuie să se efectueze lucrări de mentenanŃă şi cu ce frecvenŃă.
Echipamentele de siguranŃă adecvate trebuie păstrate în stare bună de funcŃionare şi pregătite de
utilizare în orice moment.
Gestionarea adecvată a lucrărilor de mentenanŃă contribuie la asigurarea unor lucrări de mentenanŃă
sigure. O abordare completă a lucrărilor de mentenanŃă are cinci reguli de bază:
1. MentenanŃa adecvată începe cu planificarea. Un plan de mentenanŃă pentru carieră trebuie
proiectat astfel încât să includă:
drumurile
vehiculele
echipamentele de protecŃie pentru utilaje
dispozitivele de siguranŃă
echipamentele electrice
sistemele sub presiune
sistemele de protecŃie pentru drumuri şi margini
excavaŃiile, marginile şi lagunele
clădirile
barierele în jurul carierei
orice echipament utilizat în operaŃiuni de explodare

Trebuie efectuată o evaluare a riscurilor, iar rezultatele acesteia ar trebui incluse în plan. Există
diverse orientări pentru efectuarea evaluării riscurilor în cariere: Comisia pentru Securitate şi
Sănătate în Industria Minieră şi alte Industrii Extractive14 a publicat un set de orientări, la fel cum
a procedat şi instituŃia de stat pentru asigurări obligatorii în industria extractivă din Germania
15
(Steinbruchs Berufsgenossenschaft) .
Pentru a fi în siguranŃă, lucrătorii trebuie să înŃeleagă mediul în care funcŃionează instalaŃia,
instrucŃiunile de siguranŃă şi pericolele asociate sarcinilor lor. Planul de mentenanŃă ar trebui să
prevadă desemnarea unui număr suficient de persoane competente pentru desfăşurarea tuturor
sarcinilor şi o perioadă de timp suficientă pentru ca aceştia să îşi îndeplinească sarcinile în
siguranŃă.
2. Lucrările trebuie efectuate în siguranŃă. Carierele sunt locuri foarte periculoase, iar procedurile de
lucru în siguranŃă sunt vitale. Acestea includ:
securizarea zonei de lucru;
urmărirea unor sisteme sigure de lucru, stabilite în etapa de planificare;
efectuarea lucrărilor de mentenanŃă doar atunci când utilajul este scos din funcŃiune sau,
dacă nu este posibil, asigurarea luării măsurilor de protecŃie;

AgenŃia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă - http://osha.europa.eu

7
 Securitatea lucrărilor de mentenanŃă – Sectorul extractiv

instalarea semnelor de siguranŃă în orice situaŃie în care un risc sau pericol nu poate fi evitat
sau diminuat în niciun alt mod;
asigurarea accesului şi ieşirii în siguranŃă cu privire la toate zonele de lucru.

CurăŃarea sau mentenanŃa utilajelor aflate în funcŃiune şi pornirea bruscă a echipamentelor a

16
cauzat numeroase răniri grave şi decese în cariere . Multe dintre aceste incidente ar fi putut fi
prevenite dacă maşinile ar fi fost scoase din funcŃiune sau protejate împotriva pornirii accidentale.
Autoritatea irlandeză pentru sănătate şi siguranŃă a întocmit o listă de verificare pentru proceduri
17
de blocare în siguranŃă .
3. Trebuie să se asigure că sunt disponibile şi se utilizează uneltele şi echipamente adecvate,
inclusiv EIP. Încărcăturile de gabarit mare, pericolul de alunecări de pietre, mediul zgomotos şi
prezenŃa permanentă a prafului înseamnă că toŃi lucrătorii din cariere necesită echipamente
pentru protecŃia individuală, precum protecŃiile pentru cap, picioare şi mâini, măşti de protecŃie şi
dispozitive de protecŃie acustică.
Lucrătorii care efectuează mentenanŃa pot desfăşura sarcini în locuri care nu sunt posturi de
lucru obişnuite. În consecinŃă, este posibil ca aceştia să necesite echipamente specifice şi unelte
adecvate. Căştile de siguranŃă trebuie purtate în zonele unde există pericolul căderii de obiecte
de la înălŃime sau în timp ce se lucrează cu instalaŃii sau echipamente de foraj, excavare sau
care sunt periculoase. ToŃi lucrătorii de pe şantier trebuie să poarte încălŃăminte de siguranŃă
dotată cu bombeuri din oŃel, iar atunci când trebuie manipulate încărcături grele, precum blocuri
de piatră, ar trebui să fie puse la dispoziŃie mănuşi adecvate.
Lucrările de măcinare, perforare, sudură sau lucrul în apropierea concasoarelor pot provoca
vătămări oculare, fiind obligatorie purtarea de ochelari de protecŃie. Dispozitivele de protecŃie
acustică sunt necesare atunci când se lucrează cu sau în apropierea vehiculelor, utilajelor din
carieră sau a altor echipamente din carieră. ProtecŃia respiratorie (de exemplu, măştile de praf,
măştile de gaze) este necesară în zonele în care lucrătorii sunt expuşi prafului, gazelor sau
particulelor periculoase în suspensie, precum gazele de eşapament.
În timpul lucrărilor de mentenanŃă în cariere poate fi necesară, de asemenea, utilizarea hamurilor
18
de protecŃie atunci când se lucrează la înălŃime .
4. Efectuarea lucrărilor conform planurilor. Lucrătorii implicaŃi în lucrări de mentenanŃă trebuie
informaŃi în mod adecvat cu privire la sarcina în cauză, rezultatele evaluării riscurilor, nivelurile
ierarhice şi orice proceduri care vor fi utilizate în timpul desfăşurării lucrărilor, inclusiv procedura
de raportare a problemelor. Acest aspect este deosebit de important în cazurile în care lucrările
de mentenanŃă din cariere sunt efectuate de subcontractanŃi.
După ce se asigură cele de mai sus, planul trebuie urmat şi niciunul dintre lucrători nu trebuie să
improvizeze sau să omită orice procedură.

Bune practici pentru securitatea lucrărilor de mentenanŃă:

Stabilirea unor proceduri sigure de lucru, includerea recomandărilor producătorului, pentru a
preveni expunerea la pericole a lucrătorilor care efectuează lucrări de mentenanŃă sau
reparaŃie.
Asigurarea formării tuturor lucrătorilor în legătură cu procedurile sigure de lucru şi asigurarea
respectării acestora.
Înainte de a începe lucrările, se îndepărtează pericolele de împiedicare şi cădere.
Se securizează accesul către toate zonele de lucru.
Se blochează şi se marchează echipamentele electrice şi se securizează echipamentele
mobile înainte de începerea lucrărilor de reparaŃie.
Se utilizează mijloace adecvate de protecŃie împotriva căderilor în cazurile în care există
astfel de riscuri.
Lucrătorii trebuie să fie în permanenŃă atenŃi, pentru siguranŃa proprie şi pentru siguranŃa
colegilor19.

AgenŃia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă - http://osha.europa.eu

8
 Securitatea lucrărilor de mentenanŃă – Sectorul extractiv

5. Verificarea finală. Atunci când a fost finalizată o sarcină de mentenanŃă, lucrătorii trebuie să
verifice dacă elementul a fost lăsat în condiŃii de siguranŃă şi funcŃionare20. Capacitatea
funcŃională a instalaŃiei, utilajelor sau echipamentelor trebuie testată şi toate echipamentele şi
mecanismele de protecŃie trebuie reactivate.
MentenanŃa este finalizată în momentul în care lucrarea este predată, iar instalaŃia, echipamentul
sau maşina este deblocată.

LegislaŃia europeană privind securitatea lucrărilor de mentenanŃă

în sectorul extractiv
Directivele europene stabilesc standarde minime pentru a proteja lucrătorii.
Cea mai importantă este Directiva 89/391/CEE a Consiliului privind punerea în aplicare de măsuri
pentru promovarea îmbunătăŃirii securităŃii şi sănătăŃii lucrătorilor la locul de muncă („Directiva-
cadru”), care stabileşte principiile generale privind prevenirea şi protejarea lucrătorilor împotriva
accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. Aceasta conŃine principiile generale de prevenire şi
stabileşte obligaŃiile angajatorilor privind evaluarea riscurilor, eliminarea factorilor de risc şi de
accident. Directiva conŃine, de asemenea, dispoziŃii privind informarea, consultarea şi participarea
echilibrată şi formarea lucrătorilor şi a reprezentanŃilor acestora.
Directiva-cadru este completată de directive individuale, dintre care două vizează în mod special
industria extracŃiei de minerale, impunând cerinŃe minime cu privire la sănătatea şi siguranŃa
lucrătorilor angajaŃi atât în industria extractivă de suprafaŃă, cât şi în subteran. Acestea sunt:
Directiva 92/91/CEE privind cerințele minime pentru îmbunătăŃirea securităŃii şi protecŃiei sănătăŃii
lucrătorilor din industria extractivă de foraj.
Directiva 92/104/CEE privind cerințele minime pentru îmbunătăŃirea securităŃii şi protecŃiei sănătăŃii
lucrătorilor din industria extractivă de suprafață şi în subteran.
Partea A a Directivei 92/104/CEE abordează cerinŃele minime comune aplicabile industriilor
extractive de minerale de suprafaŃă şi în subteran, precum şi instalaŃiilor auxiliare de suprafaŃă. Un
paragraf se referă la mentenanŃa generală şi mentenanŃa echipamentelor de protecŃie.
Alte directive înrudite relevante pentru securitatea lucrărilor de mentenanŃă din sectorul extractiv sunt:
Directiva 89/655/CEE privind cerințele minime de securitate şi sănătate pentru folosirea de către
lucrători a echipamentului de lucru la locul de muncă stabileşte cadrul general cu privire la o serie de
măsuri preventive care trebuie să fie luate la locul de muncă. Aceasta stabileşte obligaŃiile
angajatorului privind selecŃia şi utilizarea echipamentelor de lucru, dispozitivele sau sistemele de
siguranŃă pentru utilaje pe care acesta ar trebui să le deŃină, responsabilităŃile angajatorilor cu privire
la mentenanŃa echipamentelor şi asigurarea conformităŃii acestora, precum şi modul în care trebuie
să se realizeze instruirea şi informarea operatorilor. De asemenea, directiva prevede obligaŃia
21
angajatorilor de a minimaliza riscurile prin analiza şi evaluarea acestora .
Directiva 89/656/CEE vizează cerințele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către
lucrători a echipamentelor individuale de protecŃie la locul de muncă.
Directiva 90/269/CEE reglementează cerințele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea
manuală a încărcăturilor care prezintă riscuri pentru lucrători. Manipularea manuală a blocurilor de
piatră şi a altor încărcături grele constituie încă o practică obişnuită în cariere.
Directiva 92/58/CEE privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la
locul de muncă solicită angajatorilor să furnizeze semne specifice de securitate oriunde există un risc
care nu poate fi evitat sau controlat în alt mod.
Directiva 2004/37/CE stabileşte standardele minime pentru protecŃia lucrătorilor împotriva riscurilor
legate de expunerea la agenŃi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă.
Directiva 2002/44/CE reglementează cerințele minime de securitate şi sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de agenŃi fizici (vibraŃii).
Directiva 2003/10/CE abordează cerințele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea
lucrătorilor la riscurile generate de agenŃi fizici (zgomot). Este posibil ca lucrătorii care efectuează

AgenŃia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă - http://osha.europa.eu

9
 Securitatea lucrărilor de mentenanŃă – Sectorul extractiv

lucrări de întreŃinere asupra maşinilor şi echipamentelor din cariere să fie expuşi la pericole fizice,
precum vibraŃiile şi zgomotul.

Există, de asemenea, directive specifice proiectate pentru a proteja lucrătorii tineri şi lucrătorii
temporari:
Directiva 94/33/CE privind protecŃia tinerilor la locul de muncă interzice angajarea copiilor şi asigură
controlul strict al angajării adolescenŃilor. Aceasta include restricŃii privind munca în funcŃie de vârstă,
subliniind vulnerabilitatea tinerilor şi stipulând interzicerea sarcinilor care depățesc capacitatea lor
fizică sau psihologică ți care pot cauza riscuri specifice pentru tineri.
Directiva 91/383/CEE vizează măsurile destinate să promoveze îmbunătăŃirea securităŃii şi sănătăŃii
la locul de muncă în cazul lucrătorilor cu contract de muncă pe perioadă determinată sau un contract
temporar. Scopul acestei directive este de a asigura acelaşi nivel de protecŃie pentru aceşti lucrători
ca pentru toŃi ceilalŃi. Acest aspect este relevant în mod special pentru industria extractivă, unde
lucrările de mentenanŃă sunt de multe ori externalizate unor contractanŃi temporari.
Numeroase standarde, precum ISO şi CEN, pot fi, de asemenea, aplicabile securităŃii lucrărilor de
mentenanŃă în sectorul extractiv. Acestea oferă informaŃii tehnice detaliate privind organizarea
zonelor de lucru şi echipamentelor; de exemplu, standardele pentru securitatea maşinilor potrivit EN
ISO 12100 SiguranŃa maşinilor – Concepte de bază, principii generale de proiectare.

Exemple de bune practici

Paşaport de siguranŃă pentru cariere
Schema SPA (Safety Pass Alliance) pentru cariere, prelucrarea minereurilor şi industriile extractive a
fost dezvoltată pentru industria extractivă din Regatul Unit. Scopul acesteia este de a furniza un
standard recunoscut la nivel naŃional privind instruirea în domeniul sănătăŃii şi siguranŃei. Schema
paşapoartelor de siguranŃă ale contractanŃilor este o iniŃiativă la nivel naŃional pentru a introduce un
standard minim de sănătate şi siguranŃă pentru contractanŃi. ToŃi contractanŃii care desfăşoară
activităŃi în industria extractivă ar trebui să deŃină un paşaport de siguranŃă. Programul asigură
respectarea bunelor practici în cadrul lanŃului logistic al contractanŃilor, îmbunătăŃind conțtientizarea
pericolelor legate de siguranță şi contribuind la standarde mai înalte de siguranŃă şi sănătate.
Paşaportul este emis în urma unui curs de formare de două zile. În prima zi sunt tratate aspecte de
bază privind sănătatea şi siguranŃa. A doua zi cuprinde o sesiune specifică industriei care vizează
gestionarea sănătăŃii şi siguranŃei în cariere şi se concentrează asupra operaŃiunilor de ridicare,
excavare şi a dificultăŃilor asociate lucrului în spaŃii înguste şi la înălŃime. ParticipanŃii îşi dezvoltă
cunoştinŃele privind sănătatea şi securitatea în industria extractivă şi învaŃă despre principalele
22
pericole asociate lucrului în cariere .

Înlocuirea roŃilor utilajelor de terasament şi ale altor vehicule grele în condiŃii de siguranŃă
Înlocuirea roŃilor utilajelor grele de terasament necesită mult timp şi efort. RoŃile cu un diametru de 3m
şi care pot cântări până la două tone fiecare prezintă un risc deosebit pentru toate persoanele care
trebuie să le manipuleze. Nu există încă un dispozitiv disponibil în comerŃ care să faciliteze această
sarcină.
O companie germană a creat un dispozitiv auxiliar care permite schimbarea roŃilor în siguranŃă, cu
ajutorul unui cadru din oŃel cu trei roŃi care poate fi propulsat de un motostivuitor. RoŃile gigant ale
utilajelor de terasament pot fi sprijinite de cadru şi aşezate în poziŃia corectă de către operatorul
motostivuitorului, dificultăŃile şi pericolele presupuse de manipularea acestora fiind eliminate. O bară
de protecŃie împiedică roata să cadă, iar o platformă specială de lucru, protejată de un grilaj, asigură
protecŃia persoanelor care schimbă roŃile. Acest dispozitiv ajută lucrătorii să schimbe roŃile rapid şi în
siguranŃă şi, în plus, necesită un efort minim, ceea ce reduce riscul afecŃiunilor musculo-scheletice23.

AgenŃia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă - http://osha.europa.eu

10
 Securitatea lucrărilor de mentenanŃă – Sectorul extractiv

© Steinbruch Berufsgenossenschaft

Lucrările simple de mentenanŃă la sistemele de eliminare a prafului ale maşinilor de perforat

roci
Utilizarea maşinilor de perforat roci presupune adeseori probleme legate de sistemele de eliminare a
prafului. Camera de aspiraŃie a echipamentului de eliminare a prafului de pe maşina de perforat este
de multe ori înfundată cu materiale adezive precum argila sau nisipul, conducând la avarierea
sistemului şi la emisia necontrolată de praf. Praful reprezintă un risc la adresa sănătăŃii lucrătorilor de
pe şantier. Dezavantajele includ poluarea mediului, înfundarea rapidă a sistemelor de filtrare a
aerului, murdărirea întregii maşini, precum şi poziŃia aplecată incomodă pe care lucrătorul trebuie să
o adopte pentru a curăŃa receptorul de praf de la capătul dispozitivului. De obicei, camera de aspiraŃie
trebuie curăŃată de două ori pe zi. Procedura de curăŃare durează între 30 şi 60 de minute şi trebuie
efectuată într-o poziŃie incomodă. Filtrele sistemului trebuie curăŃate, de asemenea, o dată pe
săptămână, iar această sarcină durează aproximativ 30 de minute şi implică, de asemenea, lucrul
într-o poziŃie incomodă.
O companie germană a optimizat procedura de curăŃare şi mentenanŃă a camerei de aspiraŃie prin
efectuarea unei modificări simple, creând o nouă cale de acces pentru mentenanŃă prin ataşarea unei
clapete cu deschidere rapidă. ÎntreŃinerea şi curăŃarea camerei de aspiraŃie este acum rapidă şi
facilă, durând aproximativ 10 minute. Această perfecŃionare a maşinilor de perforat pentru
îmbunătăŃirea sănătăŃii şi siguranŃei lucrătorilor24 a fost rezultatul experienŃei zilnice a lucrătorilor
respectivi.

© Steinbruch Berufsgenossenschaft

ReferinŃe:
[1] The HSE definition of a quarry includes all surface mining: i.e. opencast coal, industrial minerals, kaolin,
ball clay, brick clay, barytes, gypsum, silica sands, fluorspar, china stone, slate, fullers’ earth, limestone,
dolomite, basalt, and aggregates (HSE, 2008).

AgenŃia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă - http://osha.europa.eu

11
 Securitatea lucrărilor de mentenanŃă – Sectorul extractiv

[2] HSE, Do you work in a quarry?, A simple guide to the Quarries Regulations 1999, 2000,
http://www.hse.gov.uk/pubns/indg303.pdf
[3] HSA, Irish HSA inspection blitz for quarry safety week, Press release 2008,
http://www.hsa.ie/eng/News_and_Events/Press_Releases_/Press_Releases_2008/HSA_Inspection_Blitz
_for_Quarry_Safety_Week.html
[4] Workplace Safe, Workers Sustain Serious Injuries from Conveyor Accidents, safety alert no 4, 2000,
http://www.justice.tas.gov.au/__data/assets/pdf_file/0010/77572/SA035_conveyor_acc.pdf
[5] Uhlig, D., Sicherheit und Gesundheitsschutz bei Instandhaltungsarbeiten, BG-digital, 03/2000, p. 154-159
[6] INRS, Maintenance: des activités à risqué, Fiche pratique de sécurité ED 123, 2005,
http://www.afim.asso.fr/SST/prevention/ed123.pdf
[7] Kretschmer,U, Main Accident Area in the Natural Stone Industry, Steinbruchs Berufsgenossebschaft,
[8] St.Galler Tageblatt, Arbeiter verunfallt im Steinbruch, online Nachrichten vom 21.02.09
[9] Amend, G., Instandhalter, BG Information 577, Maschinen und Metall-Berufsgenossenschaft , 2005,
http://www.heymanns.com/servlet/PB/show/1224742/bgi577.pdf
[10] HSA, Mobile plant Safety, Toolbox talk, Scenario 5 and 6, 2009
http://www.hsa.ie/eng/Sectors/Quarrying/Promotional_Activity
[11] Steinbruchs Berufsgenossenschaft, M. Kretschmer, personal communication
[12] HSE, Occupational Health Management in the Quarry Industry, Quarries National Joint Advisory
Committee, 2004, http://www.hse.gov.uk/aboutus/meetings/committees/qnjac/qnjac-ohg.pdf
[13] European Agency for Safety and Health at work (EU-OSHA), Safe Maintenance –For Employers, Safe
Work – Save money, E-fact, 2009 (not yet published)
[14] Safety and Health Commission for the Mining and other extractive Industries, Guidance for carrying out
risk assessment at surface mining operations, http://www.hse.gov.uk/quarries/q-risk.pdf
[15] Steinbruchs-Berufsgenossenschaft, statutory accident insurance for the quarrying industry, website 2009
(http://www.stbg.de/site.aspx?url=html/fpreis/index.html)
[16] HSA, Working on fixed plant/conveyors, Toolbox talk, Scenario 2 and 6, 2009
http://www.hsa.ie/eng/Sectors/Quarrying/Promotional_Activity
[17] HSA, Working on Fixed Plant/Conveyors, Tool Box Talk Scenarios 2 and 6,
http://www.hsa.ie/eng/Sectors/Quarrying/Promotional_Activity/HSA_toolbox_talks.pdf (tool box accessed
on 6 July 2009)
[18] Quarry Safe, Health and Safety Handbook, second edition, accessed on 5 July 2009,
http://www.maqohsc.sa.gov.au/_upload_docs/20090122121128.QuarrySAfe-Health-Safety-Handbook.pdf
[19] From Mine Safety and Health Administration (MSHA), Maintenance work – life or death experience,
United States Department of Labour, 2003,
http://www.msha.gov/alerts/maintenance2003/maintenance2003.htm
[20] Müller, J., Tregenza, T., The importance of maintenance work to occupational safety and health: a
European campaign starting in 2010 casts its shadows, 2008
http://www.sapp1.suva.ch/sap/public/bc/its/mimes/zwaswo/99/pdf/88154_d.pdf
[21] Adapted from: Honeywell, The European community directives, website http://www.honeywell-
sensor.com.cn/prodinfo/safety_switches/catalog/v6si008e.pdf
[22] Safety Pass Alliance, Quarries, webpage accessed on 2th of July 2009,
http://www.safetypassports.co.uk/html/quarries.html
[23] Steinbruchs Berufsgenossenschaft StBG, Sichere Montage von Großrädern an Baumaschinen,
Förderpreis Arbeit, Förderpreis 1998, http://www.stbg.de/site.aspx?url=fpreis/fpr98/preis01.htm
[24] Steinbruchs Berufsgenossenschaft StBG, Einfachere Wartung der Entstaubungsanlage am Bohrgerät,
Förderpreis Arbeit, Förderpreis 2006,
http://www.arbeit-sicherheit-gesundheit.de/beitrag.asp?nr=101279

AgenŃia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă - http://osha.europa.eu

12