Sunteți pe pagina 1din 7

SCHEMA TABLEI

PROPOZITIA SUBORDONATĂ COMPLETIVĂ INDIRECTĂ

Ex. S-a săturat privindu-l.


S-a săturat să îl privească.
Ne bănuia a fi inţeleşi între noi.
Ne bănuia că suntem înţeleşi între noi.
DEF. Propoziţia subordonată comlpletivă indirectă constituie în frază o
realizare a complementului indirect.

ELEMENTE REGENTE:
Completiva indirectă determină:
1. un verb: Mă tem că întârzie. 1. PP 2. CI(1)
2. o locuţiune verbală: Şi-a dat seama că a greşit. 1. PP 2. CI(1)
3. un adjectiv: Este mândru că au un copil cuminte. 1. PP 2. CI(1)
4. un adverb: E bine de cine învaţă. 1. PP 2. CI(1)
5. o interjecţie: E vai de cine nu învaţă. 1. PP 2. CI(1)

ELEMENTE INTRODUCTIVE(DE RELAŢIE):


1. conjuncţii subordonatoare: că, să, ca… să, dacă, de :
Ne-am gândit să-i facem o surpriză.
Sunt convins că voi reuşi.
Ei au decis ca tu să ne reprezinţi la olimpiadă.
Nu şi-a dat seama dacă a rezolvat corect exerciţiul.
2. locuţiuni conjuncţionale subordonatoare: ca nu cumva să, nu care cumva să:
Mă tem ca nu cumva să greşesc.
3. pronume relative: cine, care, ce, ceea ce, cât:
Te-ai gândit cine va câştiga concursul?
Dau caietul cui mi-l cere.
Aluptat contra cui l-a atacat.
Se gândeşte la ceea ce are de făcut.
4. adjective pronominale relative:
Mă gândesc ce carte să-ţi cumpăr.
5. pronume nehotărâte: oricine, oricare, orice:
Explic oricui îmi cere lămuriri.
Se entuziasma de orice îi spunea.
6. adjective pronominale nehotărâte:
Ea este în stare de orice efort i se cere.
7. adverbe relative: unde, cum, când, cât:
Mă mir unde a găsit cartea.
Gândeşte-te cum se poate rezolva problema.
TOPICA:
EX: Mă tem să nu pierd trenul.
De cine nu învaţă, relele se agaţă.
Cum a reuşit nu-mi dau seama.
CI poate sta înainte, cât şi după propoziţia regentă.

PUNCTUAŢIA:

CI aşezată după regentă nu se desparte prin virgulă de aceasta.


Când CI stă înaintea regentei, folosirea virgulei este permisă, dar nu obligatorie.
TEST FORMATIV – CI
CLASA A VIII-A
1. Realizaţi expansiunea complementului indirect din propoziţia următoare:
Adu-ţi aminte de examen.
…………………………………………………………………………….
2. Completaţi cu subordonate CI potrivite:
a. Şi-a dat seama că ………………………………………………………
b. Nu ne-am hotărât dacă …………………………………………………
c. Vor fi atenţi la oricine …………………………………………………
d. Se gândea mereu cum …………………………………………………
3. Identifică CI din fraza de mai jos şi realizează contragerea ei:
Elevii sunt doritori să afle rezultatele.

TEST FORMATIV – CI
CLASA A VIII-A A
4. Realizaţi expansiunea complementului indirect din propoziţia următoare:
Adu-ţi aminte de examen.
…………………………………………………………………………….
5. Completaţi cu subordonate CI potrivite:
a. Şi-a dat seama că ………………………………………………………
b. Nu ne-am hotărât dacă …………………………………………………
c. Vor fi atenţi la oricine …………………………………………………
d. Se gândea mereu cum …………………………………………………
6. Identifică CI din fraza de mai jos şi realizează contragerea ei:
Elevii sunt doritori să afle rezultatele.

TEST FORMATIV – CI
CLASA A VIII-A A
7. Realizaţi expansiunea complementului indirect din propoziţia următoare:
Adu-ţi aminte de examen.
…………………………………………………………………………….
8. Completaţi cu subordonate CI potrivite:
a. Şi-a dat seama că ………………………………………………………
b. Nu ne-am hotărât dacă …………………………………………………
c. Vor fi atenţi la oricine …………………………………………………
d. Se gândea mereu cum …………………………………………………
9. Identifică CI din fraza de mai jos şi realizează contragerea ei:
Elevii sunt doritori să afle rezultatele.
PROIECT DIDACTIC

PROFESOR: RUSU IOANA NICOLETA


OBIECTUL: LIMBA ROMÂNĂ
CLASA: A VIII- A
SUBIECTUL: PROPOZITIA SUBORDONATĂ COMPLETIVĂ INDIRECTĂ
TIPUL LECŢIEI: ÎNSUŞIRE (DOBÂNDIRE ) DE NOI CUNOŞTINŢE

COMPETENŢE SPECIFICE:
1. Cognitive: La finalul lectiei, elevii vor fi capabili:

- să dea definiţia propoziţiei subordonate completive indirecte;


- să identifice subordonatele completive indirecte din diferite texte;
- să ştie care sunt elementele regente;
- să cunoască elementele relaţionale;
- să cunoască topica şi punctuaţia subordonatei completive indirecte;
- să realizeze expansiunea şi contragerea;
- să contruiască fraze care să conţină subordonate completive indirecte.
2. Afective: Cultivarea interesului pentru studierea limbii române si
folosirea ei corectă.
STRATEGIA DIDACTICA
1. Metode si procedee: analiza sintactică a frazei, exerciţii de contragere şi
expansiune, conversatia euristică, manualul.
2. Forme de organizare: activitatea frontală combinată cu activitatea
independentă individuală.
3. Resurse: capacităţile de receptare ale elevilor si cunostintele lor anterioare .
4. Mijloace didactice: texte lingvistice, test formative.
5. Bibliografie: - Limba română, Manual pentru clasa a VIII-a, Ed.
Humanitas,2002,p.161-164; Alexandru Metea, Limbaromână esenţială, Ed.
Signata, Timişoara.
SCENARIUL DIDACTIC

1. ORGANIZAREA CLASEI

Înainte de începerea activităţii, profesorul face prezenţa, anunţă verificarea temei.

2. ACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR ANTERIOARE

Prin verificarea temelor elevilor, se reiau cunoştinţele esenţiale privind


complementul indirect. Elevii au avut de rezolvat exerciţiile 1, 2 /p. 165, manual.
Profesorul vorbeşte despre propoziţia completivă indirectă, făcând analogii cu
complementul indirect.

3. ANUNŢAREA SUBIECTULUI NOU ŞI A OBIECTIVELOR OPERAŢIONALE

Profesorul anunţă titlul lecţiei şi obiectivele operaţionale.

4. PREZENTAREA SARCINILOR DE LUCRU:

Se scriu la tablă câteva exemple(sub formă de dictare), cuprinzând complemente


indirecte.

5.CONDUCEREA ÎNVĂŢĂRII ŞI DOBÂNDIREA DE NOI CUNOŞTINŢE:

Elevii sunt solicitaţi să sublinieze complementele indirecte din propoziţiile de la


tablă şi să realizeze expansiunea acestora. Prin acest procedeu ei obţin frazele:
Ex. S-a săturat privindu-l.
S-a săturat să îl privească.
Ne bănuia a fi inţeleşi între noi.
Ne bănuia că suntem înţeleşi între noi.
Prin conversaţie euristică privind echivalenţa dintre complement indirect şi CI,
elevii ajung la a formula singuri definiţia propoziţiei subordinate completive indirecte.
Ca o concluzie a răspunsurilor la aceste întrebări, se formează definiţia:

Propoziţia subordonată completivă indirectă constituie în frază o realizare a


complementului indirect. (CI)
Profesorul precizează că propoziţia CI se introduce în frază, ca şi celelalte
subordonate, prin anumite elemente de relaţie şi este cerută de anumite regente.
Pentru descoperire elementelor regente se supun atenţiei elevilor următoarele
exemple. Elevii vor ieşi la tablă şi vor împărţi frazele dictate în propoziţii. Prin
conversaţie euristică elevii sunt conduşi spre surprinderea elementelor regente.
ELEMENTE REGENTE:
Completiva indirectă determină:
1. un verb: Mă tem că întârzie. 1. PP 2. CI(1)
2. o locuţiune verbală: Şi-a dat seama că a greşit. 1. PP 2. CI(1)
3. un adjectiv: Este mândru că au un copil cuminte. 1. PP 2. CI(1)
4. un adverb: E bine de cine învaţă. 1. PP 2. CI(1)
5. o interjecţie: E vai de cine nu învaţă. 1. PP 2. CI(1)
Pentru descoperirea elementelor introductive(de relaţie) se va proceda în acelaşi
fel.
ELEMENTE INTRODUCTIVE(DE RELAŢIE):
1.conjuncţii subordonatoare: că, să, ca… să, dacă, de :
Ne-am gândit să-i facem o surpriză.
Sunt convins că voi reuşi.
Ei au decis ca tu să ne reprezinţi la olimpiadă.
Nu şi-a dat seama dacă a rezolvat corect exerciţiul.
2. locuţiuni conjuncţionale subordonatoare: ca nu cumva să, nu care
cumva să:
Mă tem ca nu cumva să greşesc.
3. pronume relative: cine, care, ce, ceea ce, cât:
Te-ai gândit cine va câştiga concursul?
Dau caietul cui mi-l cere.
Aluptat contra cui l-a atacat.
Se gândeşte la ceea ce are de făcut.
4. adjective pronominale relative:
Mă gândesc ce carte să-ţi cumpăr.
5. pronume nehotărâte: oricine, oricare, orice:
Explic oricui îmi cere lămuriri.
Se entuziasma de orice îi spunea.
6. adjective pronominale nehotărâte:
Ea este în stare de orice efort i se cere.
7. adverbe relative: unde, cum, când, cât:
Mă mir unde a găsit cartea.
Gândeşte-te cum se poate rezolva problema.
Pentru topica propoziţiei subordonată CI, pe baza analizei exemplelor:
Ex: Mă tem să nu pierd trenul.
De cine nu învaţă, relele se agaţă.
Cum a reuşit nu-mi dau seama.
Elevii conchid că propoziţia CI poate sta înainte, cât şi după propoziţia regentă.
Punctuaţia se constată de elevi prin analiza exemplelor deja cunoscute, ajungând
singuri la concluziile următoare:
CI aşezată după regentă nu se desparte prin virgulă de aceasta.
Când CI stă înaintea regentei, folosirea virgulei este permisă, dar nu obligatorie.

6. ASIGURAREA FEED-BACK-ULUI
Se realizează pe parcursul lecţiei, întărirea făcându-se prin aprecieri verbale(Bine!
Corect! Da!).

7. EVALUAREA FORMATIVĂ

Ca activitate independentă individuală se dă spre rezolvare elevilor un test


formativ. După rezolvare, testele se iau de către professor pentru a le corecta şi,
eventual, a le nota. (Vezi anexa)

8. TEMA PENTRU ACASÃ


Se dă ca activitate independentă acasă, efectuarea exerciţiilor 1,4,7 / p. 163-164,
manual.

S-ar putea să vă placă și