UNIVERSITATEA DE STAT DIN REPUBLICA MOLDOVA

Raport
(Lucru individual)

Tema: Capacitatea de folosinta a persoanei juridice

A efectuat:
Studenta anului I GR-1807
NEAGU VIORICA

Conducator: magistru în drept, lector universitar 

Untila Natalia

Chisinau 2019

Cuprins
1. Notiunea si caracterele juridice ale capacitatii de folosinta
 2. Inceputul capacitatii de folosinta

3. Continutul capacitatii de folosinta

4. Ingradirili capacitatii de folosinta

5. Capacitatea de folosinta a cetatenilor straini si apatrizi

6. Incetarea capacitatii de folosinta

7. Concluzie

Notiunea si caracterele juridice ale capacitatii de folosinta

Capacitatea de folosintă este o componentă a capacității civile, care, la rândul său,
este o componentă a capacității juridice.
Capacitatea juridică constă in aptitudinea persoanei sau colectivitătii de a f titulară
de drepturi şi obligatişide a le exercita. Ea se poate manifesta ca o capa citate civila
când este vorba de o persoană fizică sau juridică ori ca o competentä in cazul
autoritäților publice, ori ca suveranitate dacă este vorba de stat.
Capacitatea juridică civilă (capacitatea civilã) este o parte a capacitătii juridice a
omului care constă in aptitudinea acestuia de a avea şi de a exercita drepturi civi le,
de a avea şi de a-si asuma obligatii civile, prin incheiere de acte juridice
Codul civil prevede la art. 18 alin. (1): "Capacitatea de a avea drepturi şi obligati
capacitatea civilà de folosinta) se recunoaşte in mod egal tuturor persoanelor fizice
Pornind de la această prevedere legală, capacitatea de folosintă a persoanelor
fizice poate fi definită ca o parte a capacitătii civile a oamenilor, constând in
aptitudinea lor de a avea drepturi şi obligati civile.
Cu alte cuvinte, capacitatea de folosintă reprezintă aptitudinea persoanei fizice de a
fi titulară de drepturi şi obligatii civile, calitatea de a fi subiect indi vidual de drept
civil, adică participant la diferite raporturi juridice civile
Capacitatea de folosintă este determinată de lege, este o aptitudine legala
Prin definitie, capacitatea de folosintă
-este o parte a capacitatii civile a omului;
-constă aptitudinea omului de a avea drepturi şi obligatii civile;
- poate fi determinată numai prin lege.
Prin urmare, capacitatea de folosintă presupune posibilitatea subiectului de a avea
drepturi şi obligatii civile. Importanta capacității de folosintă constă şi in faptul că
numai prin ea persoana poate dobândi drepturi şi işi poate asuma obligatii concrete.
Capacitatea de folosintă este recunoscută in mod egal tuturor persoanelor fizice. Ea
apare, după regula generală, odată cu naşterea persoanei şi incetează odata cu
moartea ei, este inseparabila de persoană pe tot parcursul vietii, indiferent de vârstă
şi starea sănătatii. Cu toate acestea, capacitatea de folosinta nu este o stare naturală
a omului ca vederea sau auzul. Ea nu apare in mod natural, deci odată cu naşterea
omului, ci in virtutea legii. Anume legea atribuie persoanei fizice această calitate
firească. In calitate de exemplu elocvent in acest sens serveşte perioada în care o
categorie de oameni nu erau considerati subiecte, ci obiecte, ei putând fi vânduti,
cumpărati sau chiar ucişi. Astäzi este de neinchipuit ca omul, prin lege, să fie privat
de capacitatea de folosintă, adică să nu aibă calitatea de subiect de drept.
Caracterele juridice ale persoanei fizice

Principalele caractere juridice ale capacitätii de folosintă sunt:

-legalitatea;
- generalitatea;
- egalitatea si universalitatea;
- inalienabilitatea
- intangibilitatea.
Legalitatea capacităti de folosintă- a persoanei fizice exprimă ideea că această
capacitate este de domeniul legii este creatia legiuitorului, adică este recunoscută de
legea civilă. Acest caracter înseamnă că in privinta recunoaşterii calitätii de subiect
de drept civil a omului luat individual, vointa subiectivä (individuală) nu poate avea
nici o semnificatie juridică. Ca rezultat, inceputul, continutul şi incetarea capacitätii
de folosintă a persoanei fizice sunt in exclusivitate determinate de lege.
Legalitatea capacitäți de folosintă a persoanei fizice decurge din art. 15 din
Constitutie şi art. 18 din Codul civil. Respectiv, art. 15 din Constitutie prevede:
"Cetätenii Republici Moldova beneficiază de drepturile şi de libertäțile consacrate
prin Constitutie şi prin alte legi şi au obligatile preväzute de acestea”, iar art. 18 alin
(l) din Codul civil dispune: "Capacitatea de a avea drepturi st obligati civile (capaci
tatea de folosintä) se recunoaşte in egală măsură tuturor persoanelor fizice”
Generalitatea capacitäti de folosinta-a persoanei fizice exprimă caracterul abstract
şi atotcuprinzător al posibilitații omului de a avea drepturi şi obligatii civile. Acest
caracter imprimă deosebiri între capacitatea de folosintă a persoanei fizice şi cea a
persoanei juridice, care este specializată (exprimată prin principiul specialitătii
capacității de folosintă a persoanelor juridice) Referitor la generalitate, s-a statuat
ideea că, în ultimă analiză, ea prefigurează potential toate drepturile subiective pe
care le poate dobândi o persoană fizică, nu se confunda cu aceste drepturi, ci
exprimă numai aptitudinea g rală, abstractă de a le dobândi.
Acest caracter al capacitätii de folosintă rezultă şi din prevederile art. 18 din Codul
civil, in care se stipulează capacitatea de a avea drepturi şi obligatii civile fără a se
îngrădi sfera drepturilor şi obligatiilor civile pe care le poate avea persoana fizică.

Egalitatea capacitătii de folosintă-a persoanelor fizice se bazează pe principiul

egalitätii in fata legii civile. Acest caracter reiese atât din normele constitutionale, cât
şi din prevederile art. 18 alin. (1) din Codul civil, conform căru “capacitatea de a avea
drepturi şi obligații civile se recunoaşte in egală masura tuturor persoanelor fizice”
Din aceste prevederi rezultă că sexul, rasa, nationalitatea, gradul de cultură, originea,
religia nu au nici o inraurire asupra capacității de folosintă.
Egalitatea in capacitatea de folosintă este garantată şi apărată atât prin mijloace
drept civil, cât şi prin cele de drept penal. Caracterul egal al capacitătii de folosintă a
persoanei fizice este consacrat şi pe plan international. Astfel, Declaratia universală a
dreptului omului proclamă in art. I: "Toate fintele umane se nasc libere şi egale în
demnitate şi in drepturi; la art. 6 prevede: "Toti oamenii sunt egali in fata legii şi au,
fara nic o deosebire, dreptul la o egală protectie a legii”.
Pactul international cu privire la drepturile civile şi politice preve in art. 3: "Statele
părti la prezentul pact se angajează să asigure dreptul egal al batilor şi al femeilor de
a se bucura de toate drepturile civile şi politice enuntate in prezentul pact". In art. 26
al aceluiaşi pact se prevede: "Toate persoanele sunt egle in fata legi şi au, fara
discriminare, dreptul la o ocrotire egalà din partea legii in această privintă legea
trebuie să interzică orice discriminare şi să garanteze turor persoanelor o ocrotire
egală şi eficace contra oricărei discriminări, in specioal de rasă, culoare, sex, limbă,
religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine natională sau socială, avere,
naştere sau întemeiată pe orice altă imprejurare”.
Inalienabilitatea capacitätii de folosintă- a persoanei fizice exprimă ideea că această
capacitate nu poate forma obiect de renuntare, in tot sau in parte,si nici obiect de
înstrăinare.
Dacă s-ar admite renuntarea sau înstrăinarea capacității de folosintă, ar insemna
renuntarea la fiinta umană, la existenta omului ca subiect de drept. In conformitate
cu acest caracter juridic, orice act juridic prin care o persoanä fizică ar dispune (prin
renuntare ori înstrăinare) în tot sau in parte este lovit de nulitatea absolută.
Astfel, art. 23 din Codul civil prevede la alin. (2): "Persoana izică nu poate fi lipsită de
capacitatea de folosinta", iar la alin. (4): "Renuntarea totală sau partială a unei
persoane fizice la capacitatea de folosintă, alte acte ju ridice indreptate spre
limitarea persoanei in capacitatea de folosintă sunt nule”.
Capacitatea de folosintă având caracter legal, subiectul de drept nu poate renunta la
aptitudinea sa generală şi abstractă de a avea drepturi şi obligații civile Calitatea de
subiect de drept nu poate fi ştirbită prin vointa persoanei fizice.

Interzicerea renuntării sau însträinării capacitătii de folosintă a persoanei fizice nu

trebuie confundată cu renuntarea la un anumit drept subiectiv civil cu instrăinarea
acestuia, operatiuni juridice pe deplin posibile. O persoană fizică poate să renunte la
o anumită moştenire deschisă în favoarea sa ori să instrăineze un bun sau un drept
etc., dar nu poate să-şi retragă, printr-un act juridic civil unilateral sau prin conventie,
capacitatea de folosintă, renuntând la aptitudinea de a dobândi capacitatea de
moştenitor etc, nu poate să renunte nici o fractiune din calitatea sa de subiect de
drept civil.

Intangibilitatea exprimă caracteristica capacitatii de folosintă a persoanei fizice de a

nu i se putea aduce limitäri, ingrădiri, decât in cazurile şi in conditiile preväzute de
lege. Acest caracter juridic reiese din prevederile art. 23 alin (3) din Codul civil,
conform căruia nimeni nu poate fi limitat in capacitatea de folosintă decât in cazurile
si in modul preväzute de lege. Aşadar, numai prin lege se pot stabili cazurile de
limitare a capacitătii de folosintă, insă nici prin lege persoana fizică nu poate fi lipsită
total de această capacitate, ci doar ingradită (limitata) in ea. Omul pierde integral
capacitatea de folosintă numai in cazul disparitiei sale ca subiect de drept.

Universalitatea capacității de folosintă- constă în faptul că această capaci tate este

recunoscută tuturor persoanelor fizice. Acest caracter reiese şi din art 6 al Declaratiei
universale a drepturilor omului, care prevede ca fiecare om ar dreptul să i se
recunoască pretutindeni personalitatea sa juridică.

Inceputul capacitati de folosinta

Capacitatea de folosintă incepe de la naşterea omului (Codul civil, art. I alin. (2)
Momentul naşterii persoanei fizice este, de regulă, o dată certă, de o importantă
practică deosebită, căci de la ea persoana poate avea drepturi şi obligații. Dacă aceasta
se naşte într-o unitate sanitară, data şi chiar momentul naşterii se probează cu actul
medical, intocmit de această unitate, in care se consemnează nu numai anul, luna şi
ziua, ci chiar şi ora, minutul producerii evenimentului. Pe baza acestui certificat
medical, data naşterii se trece in actul de naştere al copilului.

In lipsa unui certificat de constatare a naşterii (cånd copilul nu se naşte intr-o unitate
sanitarä), data naşterii va fi aceea inscrisă in actul de naştere potrivit declaratiei facute
de persoana obligată.

Aşadar, regula generală ce priveşte inceputul capacitätii de folosintă a persoanei

fizice constă în faptul ca această capacitate incepe odata cu nasterea persoanei fizice,
data naşterii dovedindu-se, de regulă, cu actul de stare civila care este certificatul de
naştere, eliberat in conditiile legii.

De la regula generală de aparitie a capacitătii de folosintă, stabilită prin prevederile

art. 18 alin.(2) al Codului civil, există şi o exceptie, prevăzutà la alin. (3), conform
căreia "dreptul la moştenire a persoanei fizice apare la conceptiune dacă se naşte
vie". La fel, art. 1500 alin. (1) lit. a) din acelaşi cod prevede că, în cazul succesiunii
legale, moştenitori cu drept de cotă egală sunt:

a) de clasa I - descendentii (fii şi ficele celui care a lasat moştenirea, la fel s cei
născuti vii după decesul lui (s.n.), precum şi cei infiati).

Din aceste prevederi rezultă că persoanei fizice (copilului) ii este recunoscută

posibilitatea aptitudinea) de a avea drepturi, şi nu şi obligati, chiar din momentul
conceptiei sale. Prin urmare, capacitatea de folosintă anticipată, constând numai in
aptudinea de a avea drepturi, fapt pentru care poate fi considerată incomplete si
necuprinzând obligatii civile, nu se poate intoarce împotriva interesului u astfel de
subiect de drept.

Anticiparea capacitäti de folosintă este o masurade protectie adoptată in valoarea

copilului conceput, dar încă nenăscut, şi nicidecum impotriva inteselor sale. Prin
urmare, această capacitate poate contine numai drepturi, nu şi obligatii. Pentru ca să
posede capacitate de exercițiu anticipată, copilul trebuie să se nască viu, conditie
prevăzută expres in normele citate. Pentru a se considera că s-a născut viu, copilul
trebuie să respire măcar o dată. Acest lucru se poate dovedi prin mijloacele oferite de
ştiintele medicale existenta aerului în plămâni fiind concludentă.

Continutul capacității de folosință

Prin continut al capacitätții de folosintă a persoanei fizice se intelege aptitudinea
acesteia de a avea orice drept si orice obligatie civilå ori, altfel spus continutul
capacitätii de folosintă a persoanei fizice se constituie din totalitatea de drepturi şi
obligati civile pe care le poate avea un astfel de subiect de drept. Prin continutul său,
capacitatea de folosintă a persoanei fizice demonstrează că este o notiune socială şi nu
naturală, volumul drepturilor şi al obligatiilor find diferit in diferite perioade de
dezvoltare a statului. Drept exemplu poate servi elucidarea următorului fapt: art. 10 al
Codului civil din 1964 prevedea că, “:in conformitate cu legea, cetätenii pot avea
bunuri in proprietate personală, pot avea dreptul de folosintă asupra locuintelor şi
altor bunuri, pot moşteni şi testa bunuri, işi pot alege ocupatia şi domiciliul, pot avea
drepturi de autor asupra operelor ştiintifice, literare şi de artă etc.. Volumul acestor
drepturi se mărise considerabil odată cu adoptarea Legii nr. 459 din 22 ianuarie 1991
cu privire la proprietate, al cărei art. 13 prevedea că in proprietate privată se pot afla
loturi de pământ, plantatile de pe ele, mijloace de productie pentru desfaşurarea
activitätii economice, productia şi veniturile obtinute etc, bunuri care, până la
adoptarea legii nominalizate, nu puteau fi în proprietatea persoanelor fizice.
Drepturile civile nu sunt stabilite limitativ, ceea ce ar fi un lucru inutil. In legislatie
sunt enumerate, de regula, drepturile si obligatiile principale, specificânduse că
persoanele pot avea şi alte drepturi patrimoniale şi personale.

Ingrădirile capacitătii de folosinta

După cum s-a mentionat, nimeni nu poate fi limitat in capacitate de folosinta decåt in
cazurile şi in modul prevăzute de lege. Prin reglementarea unor ingradiri ale
capacitatii de folosintă a persoanei fizice, legiuitorul stabileşte incapacităti de drept
civil.

Sunt cunoscute două feluri de ingrădiri ale capacitătii de folosintá a soanei fizice:
-ingrădiri (incapacități) cu caracter de sanctiune şi îngrădiri (inca pacități) cu
caracter de măsură de protectie sau de ocrotire a persoanelor fizice.
Dupa izvorul lor, sunt incapacităti stabilite de legea penală ori civila.

Dacă persoana fizică incalcă prin conduită legea penală, îngrădirea prevazută de lege
are caracter de pedeapsă penala.

Dacă prin conduită se încalcă legea civilă, îngrădirea are caracter de sanctiune civilă

Ingradirile cu caracter de pedeapsă penală sunt stabilite de legea penală.

Conform art. 62 din Codul penal, persoana care a săvârşit o infractiune poate fi
pedepsită cu privatiune de libertate şi poate fi privată de dreptul de a ocupa anumite
functii sau de a exercita o anumită activitate. Aceste măsuri (pedeapsa cu privatiunea
de libertate şi cu privarea de dreptul de a ocupa o anumită functie sau de a exercita o
anumită activitate) il limitează pe cel care a savårşit infractiunea in posibilitatea de a-
şi alege singur locul de trai (domiciliul) drept ce decurge din prevederile art. 27 din
Constitutie, precum şi de a-şi alege ocupația, drept consfintit in Constituție la art. 39 şi
43.

Incapacitatea persoanei fizice în cazurile de mai sus apare la data începerii executării
pedepsei, continuă pe toată durata ei şi sfârşeste in momentul in care expiră termenul
de executare a pedepsei.
Ingrädirile cu caracter de sanctiune civilă, de asemenea, sunt reglementate expres
prin norme juridice. O astfel de ingrădire este prevăzută la art. 67 din Codul familiei,
care stabileşte decăderea din drepturile părinteşti. Acest articol se stipulează că
părintii pot fi decăzuti din drepturile părinteşti dacă se constată că se eschivează de la
exercitarea obligatilor pårinteşti, inclusiv de la plata pensiei de intretinere, că refuză să
ia copilul din maternitate sau dintr-o altà institutie curativă, educativá sau că abuzează
de drepturile lor părinteşti se comportă cu cruzime fată de copil, aplicånd violenta
fizică sau psihică, atentează la inviolabilitatea sexuală a copilului, că exercită o
înraurire dăunatoare asupra lui prin purtare amorală, antisocială, precum şi dacă
părintii sunt alcoolici sau narcomani cronici. Articolul 68 din acelaşi cod stabileşte că
căderea din drepturile părinteşti se face numai pe cale judecatorească, cerere urmånd
să fie inaintată de celälalt parinte, de tutorele copilului, de autorita tutelară sau de
procurer.

Decaderea părintelui din drepturile părinteşti şi, ca o consecintà, privarea lui de

dreptul de a-l reprezenta pe minorul in värsta de la 7 la 14 ani si de a incuviinta actele
minorului intre 14 şi 18 ani este o form specială a räspunderii in dreptul familiei. Dar,
tocmai sub aspectul aratat are relevantă şi in dreptul civil, când se atestă capacitatea
de folosintă a persoanei fizice care are calitatea de părinte.

Potrivit art. 70 din Codul familiei, restabilirea în drepturile părinteşti se face dacă au
incetat împrejurările care au condus la decăderea din ele. Cu alte cuvinte, restabilirea
în drepturile părinteşti urmează numai în cazul în care se constată că purtarea
părintelui şi modul lui de viată s-au schimbat şi el este in stare să-şi educe copilul şi că
repunerea in drepturile părinteşti este cerută de interesele copilului. Doar instanta de
judecată este competentă să decidă asupra restabilirii in drepturile părinteşti, cererea
fiind înaintată de cel decăzut din aceste drepturi. La examinarea unei asemenea cereri
va participa in mod obligatoriu autoritatea tutelară.

Ingrădirile în capacitatea de folosintă a persoanei fizice sunt prevăzute si in art. 38

din Codul civil, care stabileşte persoanele care nu pot fi numite tutori sau curatori.
Alineatul (4) al acestei norme prevede că nu poate fi tutore sau curator: a) minorul; b)
persoana lipsită de sau limitată in capacitatea de exercițiu; c) cel decăzut din
drepturile părinteşti; d) cel declarat incapabil de a fi tutore sau curator din cauză de
sănătate; e) cel căruia, din cauza exercitării necorespunzătoare a obligatiilor de
adoptator, i s-a anulat adoptia; f) cel căruia s-a restrâns exercitiul unor drepturi
politice sau civile, fie în temeiul legii fie prin hotărâre judecătorească, precum şi cel
cu rele purtări; g) cel ale cărui interese vin in conflict cu interesele persoanei puse sub
tutelă sau curatelă; h) cel inlăturat prin act autentic sau prin testament de către
părintele care exer cită singur, in momentul mortii, ocrotirea părintească;

i) cel care, exercitând o tutelă sau curatelă, a fost îndepărtat de la ele; j) cel care
se află in relatii de muncă cu institutia in care este internată persoana asupra
căreia se instituie tutela sau curatela.

O altă categorie de ingrădiri civile cu caracter de sanctiune sunt preväzute la art. 1434
din Codul civil şi se referă la succesorul nedemn. In conformitate cu această normă,
nu poate fi succesor testamentar sau legal persoana care a comis intentionat o
infractiune sau o faptă amorală împotriva ultimei vointe exprimate in testament, a
celui ce a lăsat moştenirea dacă aceste circumstante sunt constatate de instanta de
judecată; b) a pus intentionat piedici in calea a şi a contribuit astfel la ori persoanelor
apropiate sau la majorarea cotei realizării ultimei vointe a celui ce a läsat moştenire
chemarea sa la succesiune succesorale a tuturor acestora Nu pot fi succesori legali ai
copiilor lor părintii decăzuti din drepturile la data deschiderii succesiunii, nu sunt
restabiliti în aceste drepturi şi nici părintii (adoptatori) şi copii maturi (inclusiv cei
adoptati) care s-au eschivat cu rea-credintă de la executarea obligatiei de intretine
celui ce a lăsat moştenirea dacă această circumstantă este constatată de instanta de
judecată.

După cum am spus, al doilea fel de ingrădiri ale capacitătii folosintă a persoanei fizice
sunt: a) incapacitätile cu caracter de protecție sau de ocrotire ale persoanelor fizice
b)Incapacitatile cu caracter de protectie sunt prevăzute de legea civilă.

Ele sunt incapacități speciale fie de a incheia anumite acte juridice civile, fie de a
dobândi anumite drepturi şi obligatii. Aceste ingrădiri sunt instituite pentru a ocroti
(proteja) interesele unor anumite categorii de persoane, avându-se in vedere situatia
specifică în care se aflä Astfel de ingrădiri ale capacitätii de folosintă a persoanei
fizice sunt preväzute de art. 43 alin. (3) din Codul civil, care dispune că tutorele şi
curatorul, sotul şi rudele acestora de pâná la gradul al patrulea inclusiv nu au dreptul
să incheie conventii cu persoana pusă sub tutela sau curatelă, cu exceptia transmiterii
către aceasta a averii prin donatie sau in folosință gratuită.

Capacitatea de folosintă a cetătenilor străini şi a apatrizilor

In conformitate cu art. 1588 din Codul civil, in materie de capacitate juridică (in opina
autorilor corect ar fi capacitate de folosintă), cetătenilor străini şi apatrizilor in
Republica Moldova li se acordă regim national, cu exceptia cazurilor prevăzute de
Constitutie, de alte legi ale Republicii Moldova sau de tratatele internationale la care
Republica Moldova este parte. Aşadar, regula generală in materie de capacitate de
folosinta a cetätenilor străini şi a apatrizi lor este următoarea: Cetătenii străini şi
apatrizii au aceeaşi capacitate de folosintá ca şi cetätenii Republici Moldova, cu
exceptile stabilite de lege. Aceştia ca şi cetătenii Republicii Moldova, pot avea in
proprietate bunuri, drept de folosintă asupra diferitelor bunuri, inclusiv asupra
bunurilor immobile, pot testa bunuri şi pot fi moştenitori, pot avea şi alte drepturi
patrimoniale şi personal nepatrimoniale

Sintagma "cu exceptia cazurilor prevăzute de Constituție, de alte legi ale Republicii
Moldova sau de tratatele internationale la care Republica Molda este parte, utilizată
de legiuitor in art.1588 din Codul civil, denotă caracterul mai restrâns al capacitätii de
folosinta a cetătenilor străini şi a apatrizilor decit capacitatea de folosinta a cetatenilor
Republicii Moldova. In acest sens se pot da câteva exemple. Constitutia prevede, in
art. 128 alin. (2), că modul şi conditiile de exercitare a dreptului de proprietate al
persoanelor fizice şi persoanelor juridice straine precum si al apatrizilor, pe teritoriul
Republicii Moldova sunt glementate de lege. Legea cu privire la proprietate prevedea,
la rândul ei, in art. 38, că in Republica Moldova se admite proprietatea cetătenilor şi a
persoanelor juridice ale altor state, a organizatiilor internationale şi a persoanelor fåră
cetätenie (cu exceptia proprietätii asupra terenurilor cu destinatie agricolä si cele ale
fondului silvic).

Prevederi similare contine şi Legea privind pretul normativ şi modul de vânzare-

cumpărare a pamântului, care, la art. 4 alin (3), dispune că terenurile proprietate
publică pot fi våndute atât persoanelor fizice şi juridice ale Republicii Moldova, cât şi
investitorilor străini, cu exceptia terenurilor cu destinatie agricolă şi cele ale fondului
silvic care se vând numai persoanelor fizice şi juridice ale Republicii Moldova, iar in
art. 6, care se referă la vânzarea-cumpărarea terenurilor cu destinație agricolă aflate in
proprietate privată, dispune că dreptul de vânzare-cumpărare a trenurilor cu destinatie
agricolă apartine statului, precum şi persoanelor fizice si juridice autohtone. La fel,
capacitatea de folosință a cetătenilor străini poate fi limitată con form art. 1584 din
Codul civil (retorsiunea), ceea ce inseamnă că Republica Moldova poate stabili
restrictii similare drepturilor patrimoniale si personale nepatrimoniale ale cetătenilor
şi persoanelor juridice ale statelor in care există restrictii speciale ale drepturilor
patrimoniale şi personale nepatrimoniale ale cetătenilor si persoanelor juridice ale
Republicii Moldova. De exemplu, dacă un stat interzice ca cetătenii Republicii
Moldova să detină drept de proprietate upra locuintelor de pe teritoriul acestui stat, şi
Republica Moldova poate in terzice cetătenilor acelui stat să detină pe teritoriul său
drept de proprietate asupra locuintelor .

Incetarea capacităti de folosintă a persoanei fizice

Incetarea capacităti de folosintă a persoanei fizice este reglementată de 8 alin. (2) din
Codul civil, care prevede că această capacitate incetează odatà cu moartea titularului.
Concomitent cu moartea persoanei fizice incetează calitatea de subiect de drept şi,
implicit, capacitatea de folosintă. Modul bişnuit de incetare a capacitätii de folosintă a
persoanei fizice, aşadar, este moartea.

Exista insa situatii cind moartea nu poate fi constatată direct. In aceste cazuri, se
recurge la declararea judecatorească a mortii.

Stabilirea exactă a mortii este relativ simplă in cazul mortii fizice constatate. Moartea
fizică se stabileşte prin certificatul constatator intocmit şi semnat de un medic sau
agent sanitar. Această dată se fixează in actele de deces (act de stare civila), după care
se eliberează certificatul de deces, care serveşte drept dovadă in această privintă. Dată
a mortii şi, totodată, a incetării capacității de folosintă a persoanei fizice este data
trecută in certificatul constatator de moarte (act medical), inserată apoi in actul de
deces (act de stare civila), intocmit de functionarul de stare civilă, care eliberează şi
certificatul de deces, in care se consemnează aceeaşi dată a morti, Regulile de
eliberare a actului de deces sunt expuse la art. 54-58 din Legea privind actele de stare
civilă.

In concluzie pot spune ca …