PREGATIRE CHIMIE GENERALA

RASPUNSURI INTREBARI EXAMEN

1) Substantele se caracterizeaza prin:
-OMOGENITATE;
-CONSTANTA COMPOZITIEi;
-Exemple de substante: APA, ZAHAR, OXIGEN, CLORURA DE SODIU, CUPRU,
HIDROXID DE SODIU, ACID SULFURIC, ACID CLORHIDRIC;
2) -OMOGENITATE=>proprietatea substantelor de a prezenta aceleasi
caracteristici, pe tot cuprinsul lor;
-CONSTANTA COMPOZITIEI=>desemneaza faptul ca in orice portiune de
substanta, se gasesc aceleasi particule, care interactioneaza
in acelasi mod;
3) MATERIALELE- sunt formate din substante, sau amestecuri de substante si
pot fi:
-Omogene=> amestecuri care au aceleasi proprietati in masa lor;
-Eterogene=>sunt constituite din asa numitele baze, ce repr. Portiuni
omogene, despartite de alte baze, prin suprafete, in dreptul carora proprietatile
variaza brusc;
-Exemple de materiale: METALE SI ALIAJE, LEMNUL, GRANITUL, STICLA(omogen);
4) EXPERIENTA LUI RUTHERFORD:-un fascicul de radiatii alfa, radiatii
positive, este trimis printr-o folie metalica f. subtire din aur; pe un ecran
luminescent, s-a constatat ca:
-majoritatea particulelor trec prin folia de aur nedeviate, sau cu o deviatie
extrem de mica;
-o mica parte din particule sunt deviate semnificativ, o parte infima sunt
intoarse din drumul lor;
Aceasta experienta demonstreaza ca:
-atomii au o structura afanata, permitand particulelor alfa sa traverseze foita de
aur;
-atomii au un miez dens(nucleu), plasat central, de dimensiuni reduse, in care
este concentrate toata sarcina pozitiva si aproape intreaga masa a atomului;
-particulele alfa ce trec pe langa nucleu, sunt deviate din traseul lor, iar cele ce
se ciocnesc de nucleu, sunt intoarse din drum;

-Pe baza “Experientei lui Rutherford” s-a realizat modelul planetar al atomului,
conf. caruia atomul este format dintr-un sambure central (NUCLEU), incarcat
pozitiv, iar in jurul acestuia, pe orbite circulare asemenea planetelor, se
deplaseaza electronii (acest model fizic NU este real);
5) Studiul radioactivitatii a dus la descoperirea particulelor ce alcatuiesc nucleul;
acestea se numesc particule elementare, iar cele mai importante dintre ele sunt
protonii si neutronii=> acestia poarta numele de NUCLEONI;
-Atomii se deosebesc intre ei prin: natura, nr. electronilor si nr. protonilor;
6) Numarul de neutron “N” se calculeaza ca diferenta dintre numarul
de masa “A” si numarul atomic “Z”:
7) Elementul Chimic- repr. specia de atomi cu acelasi nr. atomic “Z”, fiind
vorba despre o substanta simpla, ca nu poate fi descompusa in alte substante,
prin procedee chimice obisnuite;
8) Izotopii- sunt speciile atomice ale aceluiasi element (cu acelasi “Z”), dar
avand mase atomice diferite (nr. diferit de neutron); specia atomica cu acelasi
“Z”, dar “A” diferit;
Exemple de izotopi: -Hidrogen
-Carbonul
9) Electronii ce se gasesc la aceeasi distanta fata de nucleu, formeaza
un strat electronic;
10) Orbitalul- repr. o zona din jurul nucleului atomic, in care probabilitatea
existentei unui electron, este maxima;
11) Ocuparea cu electroni a orbitalilor(principia):
-principiul ordinii crescatoare a energiei;
-principiul excluziunii a lui W. Pauli;
-regula lui Hund;
12)

13) Razele Atomice-cresc in grupele principale de sus in jos, odata cu cresterea

numarului de straturi electronice;
-in perioade, tot in grupele principale, razele scad de la Grupa I->Grupa XVII;
14) Tipuri de Legaturi:
-legatura ionica;
-legatura covalenta;
-legatura metalica;
15) Legatura Ionica:-se formeaza intre un compus cu caracter metalic (are
tendinta de a ceda electroni) si un compus cu caracter nemetalic(are tendinta de
a accepta electroni);
-se formeaza prin transfer de electroni; atomii cu character metalic vor forma
ioni pozitivi, iar cei cu character nemetalic, for forma ioni negativi;
16) Legatura Covalenta:- se formeaza intre 2 elemente, cu caracter
electronegativ, prin punerea in comun a electronilor de de valenta, cu scopul
atingerii configuratiei stabile de octeti;
17) Legatura Metalica:- metalele au un nr mic de electroni pe stratul exterior;
din acest motiv, atomii metalicii NU se pot lega intre ei prin legaturi ionice sau
covalente;
-in cristalul unui metal, in care atomii sunt f. apropiati, electronii de pe stratul de
valenta , NU mai apartin unui anumit atom, ci devin comuni intregului strat
metalic;
18) Solutiile:- amestecuri omogene, formate din 2 sau mai multe component;
-la o solutie, se disting urmatoarele parti:Dizolvant si Solut;
-Solutii Lichide: -gaz dizolvat in lichid (CO2 in H2O);
-lichid in lichid (etanol in H2O);
19) Dizolvarea: este o consecinta a miscarii moleculare; cand o substanta
solida este introdusa in apa, particulele ei constituente (molecule sau ioni),
datorita miscarii de oscilatie si sub influenta interactiunilor cu molecilele de apa,
se desprind de pe suprafata solidului si difuzeaza printre moleculele apei;
-cu cat nr. particulelor desprinse in unitatea de timp este mai mare, cu atat
procesul de dizolvare se desfasoara mai rapid;
-substantele maruntite, cu suprafata de contact mare, se dizolva mai rapid,
decat cele massive;
-agitarea intensifica procesul de dizolvare, deoarece se adduce in mod continuu,
solvent pe suprafata substantei;
20) Concentratia Procentuala de Masa:- repr. masa de substanta dizolvata
(in Kg), prezenta in 100 Kg de solutie;
-Relatia de Calcul:
-md= masa de substanta dizolvata;
-ms= masa solutiei;
-Ce concentratie procentuala de masa are o solutie de 20g NaCl in 80 g H2O?
R: C=md/ms •100 [%] => C=20/100 • 100= 20%
21) Concentratia Molara:- repr. numarul de moli de substanta dizolvata in 1L
de solutie;
-Relatia de Calcul:
-md= masa de substanta dizolvata;
-Md= masa molecular de substanta dizolvata;
-Vs= volumul de solutie [L];
-Care este concentratia molara a unei solutii de NaCl, stiind ca 1L de solutie
contine 117 g NaCl?...Se dau: ANa=23 si ACl=35,5;
R: CM=md/Md • Vs
MNaCl= ANa+ ACl= 58,5(g•mol⁻)
=> CM=117/58,5•1=117/58,5= 2 mol•L⁻
22) Solubilitatea: indică gradul în care o substanță pură se poate dizolva
într-un dizolvant, alcătuind o soluție omogenă unde repartizarea atomilor,
moleculelor, ionilor este uniforma;
23) “Solutia Saturata”-solutia la care, la o anumita temperature, contine
concentratia maxima de substanta dizolvata;
24) Presiunea de Vapori:- presiunea exercitata de moleculele substantelor in
faza gazoasa;
Presiunea de Saturatie:- vaporii aflați în echilibru de fază cu lichidul se
numesc vapori saturati, presiunea de vapori atingând în acest caz valoarea sa
maximă  , numită presiune de saturație a vaporilor.
25) Temperatura de Fierbere:- temperatura, la care presiunea de vapori a
unui lichid, devine egala cu presiunea atmosferica, sau, in cazul spatiilor inchise,
cu presiunea de deasupra lichidului;
-in acest caz, trecerea in stare gazoasa are loc in toata masa lichidului (lichidul
fierbe);
26) Sistemele Disperse:- sunt sisteme microeterogene sau
ultramicroeterogene, formate din cel putin 2 componente, sau 2 baze;
-Componente:
1.Mediul de dispersie- componenta aflata in cantitatea cea mai mare;
2.Particulele Dispersate:- component aflata in in cantitate mai mica;
27)
Mod de Dispersie Faza Dispersata Simbol Sistem Dispersat
GAZ Lichid L/G Ceata
Solid S/G Fum
LICHID Gaz G/L Spuma
Lichid L/L Emulsie
Solid S/L Liosoli
SOLID Gaz G/S Spume Solide
Lichid L/L Gelri
Solid S/S Soli Solid
28) Interactiunile dintre MD si FD impart sistemele de dispersie in 2
categorii:
-LINOFOBE: -mediul de dispersie NU interactioneaza cu particulele fazei
dispersate (mediul NU uda particulele);
-daca mediul de dispersie este H2O, particulele s.n. hidrofobe;
-LIOFILE: -sistemele la care mediul de dispersie si faza dispersata
interactioneaza, mediul “uda” particulele, iar daca mediul de
dispersie e H2O, aceste sisteme s.n. hidrofile;

29) Miscarea Browniana:

-intr-un sistem dispers, in care component dispersata are dimensiuni
coloidale(10⁻7 ->10⁻9), particulele acesteia au o miscare dezordonata, foarte
complexa;
-acesta miscare NU se opreste in timp si are drept cauza miscarea moleculelor
mediului de dispersie=> miscarea browniana;
-miscarea NU poate fi oprita, atata timp cat sistemul dispune de un continut
energetic;
30) EMULSIILE:
-sunt sisteme disperse ce apartin clasei microdisperse, in care ambele
componente (mediul de dispersie si faza dispersata), se gasesc in stare lichida
(L/L);
-lichidul fazei dispersate este distribuit in mediul de dispersie, sub forma unor
particule fine, de forma sferica;
-conditia de baza la formarea lor, este ca cele 2 lichide(mediul de dispersie si
faza dispersata), sa fie nemiscibile la temperatura data (de obicei, unul dintre
lichide este polar si celalalt este nepolar);
Categorii de Emulsii: -EMULSII DIRECTE (emulsiile ulei/apa =>U/A);
-EMULSII INVERSE (emulsiile apa/ulei =>A/U);
31) Stabilitatea Emulsiilor:-se obtine doar in prezenta emulsionantilor;
-indepartarea sau slabirea actiunii lor, duce la “spargerea emulsiilor”; fenomenul
se refera la contopirea picaturilor mici ale fazei dspersate, rezultand particule
din ce in ce mai mari;
-in cele din urma, se produce separarea complete a fazelor si stratificarea celor 2
lichide;
32) Lichidele de Ungere si Racire: -sunt, in majoritatea cazurilor, de tip
U/A(ulei/apa), acestea utilizandu-se cu preponderenta, la prelucrarea metalelor,
in special la procesele de aschiere si in acele procese in care se degaja o mare
cantitate de caldura;
33) Datorită comportării duale de material lichid şi material magnetic,
suspensiile coloidale de particule magnetice fine au luat numele de
lichide magnetice.
-Din punct de vedere al proprietăţilor ferohidrodinamice, lichidele magnetice
constituie un sistem bifazic cu proprietăţi asemănătoare materialelor magnetice
solide, cînd se găsesc într-un câmp magnetic, comportându-se, totodată, ca un
lichid omogen, atât în prezenţa unui câmp magnetic, cât şi în absenţa lui.
34) Apa Bruta: indiferent de provenienta ei, apa, in natura, contine impuritati
de diferite categorii: suspensii, substante coloidale si impuritati chimice;
-impuritatile chimice sunt date de sarurile solubile de calciu si magneziu, care
formeaza duritatea, precum si de alte saruri solubile, cum ar fi cele de mangan,
aluminiu fier;
-Purificarea apelor industriale se poate face prin diferite procedee: distilare,
tratamente chimice sau schimbători de ioni.
35) Dedurizarea Apei: -reprezinta procedeul prin care se indeparteaza ionii de
calciu si magneziu din apa;
-dedurizarea apei se realizeaza prin mai multe procedee:
-metoda cu var si soda;
-metoda cu fosfat trisodic;
-metoda cu rasini schimbatoare de ioni;
36) Duritatea Apei: -este o proprietate conferita apei de catre ionii de calciu si
magneziu;
Tipuri de Duritate: -duritate temporara;
-duritate permanenta;
Duritatea Temporara:-repr. continutul in carbonatii acizi de calciu si magneziu,
din apa si abur; acesti compusi se descompun la fierberea apei si se
depun sub forma unor saruri greu solubile;
Duritatea Permanenta:-repr. continutul de saruri de calciu si magneziu, stabile
termic,altele decat bicarbonatii, din apa si abur (sulfati, cloruri,etc.);
Unitate de Masura: grade de duritate [d°];
Clasificare Ape in Functie de Duritate:
- ape foarte moi, cu duritate sub1 d°;
- ape moi, cu duritate 4 – 5 d°;
- ape mijlocii, cu duritate 8 – 12 d°;
- ape dure, cu duritate 12 – 30 d°;
- ape foarte dure, cu duritate peste 30 d°;
37) Deoarece moleculele de apă obișnuită se evaporă mai repede decât cele de
apă grea, prin fierbere apa grea se concentrează în lichid. Prin repetarea
succesivă a procesului se poate obține concentrația dorită.
Prin procedeul de distilare(sub vid) al apei, se poate ajunge la o duritate
reziduala de cel mult 0,1°;
Procesul este, insa, costisitor, dar apa rezultata, este aproape in totalitate, lipsita
de impuritati.
In functie de continutul de saruri, de Ca si Mg, apele naturalese clasifica:
-ape foarte moi (0-4° duritate);
-ape moi (4-8° duritate);
-ape dure (8-18° duritate);
-ape foarte dure;
38) Schimbatorii de ioni: -sunt substante natural (sintetice,
organice/anorganice), ce contin un schelet macromolecular R si o grupare activa
A;

Gruparea activa poate fi un ion mobil, capabil sa se schimbe cu ionii de

acelasi semn, din apa bruta, sau din solutia cu care acestia vin in contact;
Schimbatorii de ioni ce schimba cationi, s.n. CATIONITI, iar cei ce schimba anioni, s.n.
ANIONITI;
Reactiile de schimb ionic, in procesul de dedurizare sunt: CaCl2+2HR-----> Ca R2+ 2HCl
In procesul de schimb, cationii sunt retinuti de catre schimbatori, iar in urma acestui schimb
ionic, rezulta ACIZII;

Asadar, apa dedurizata devine acida, iar din acest motiv, nu poate fi utilizata inainte de
neutralizarea aciditatii (se realizeaza tot cu ajutorul schimbatorilor de ioni, dar, in acest caz, cu
anioni), conform reactiilor:

HCl + ROH-----> RCl + H2O;

H2SO4 + 2ROH----> R2SO4 + 2H2O;
HNO3 + ROH ----> RNO3 + H2O;
39) Una din cele mai utilizate cai de dedurizare a apei, in zilele noastre, se
bazeaza pe utilizarea rasinilor schimbatoare de ioni. Acestea sunt substante
macromoleculare, de structura si compozitie foarte diversa, avand in molecule
grupe functionale capabile de schimb ionic.

Schema de Principiu:

Dupa un numar de cicluri de functionare, schimbatorii de ioni se epuizeaza;

acestia au insa avantajul ca se pot regenera, astfel, restabilindu-i-se capacitatea
de schimb;
Regenerarea cationitilor se efectueaza cu solutie diluata, acid clorhidric, conform
reactiei:
Regenerarea Cationitilor: Ca R2 Ca Cl2
Mg R2 +2HCl----> 2HR+ MgCl2
Regenerarea Anionitilor: - se realizeaza cu solutie diluata de ioniti de sodiu;
 RCl Na Cl
R2SO4 +Na OH ----> 2ROH+ Na2SO4
RNO3 Na NO3
40) Combustibilii:-sunt substanțe sau amestecuri de substante, care, in urma
unor procese de ardere, sau nucleare, produc o mare cantitate de energie
termica;
Clasificare: -Combustibili solizi: lemn, carbune, mangal, cocs;
-Combustibili lichizi: titei+ derivate( benzina, petrol lampant, etc.);
-Combustibili gazosi: gazul natural, gazul de sonda;
41) Combustia: - procesul chimic de combinare cu O2, in urma caruia se degaja
o anumita cantitate de energie, utilizata practice, sub forma de caldura;
Reactiile de ardere ale elementelor combustibile:
C + O2---->CO2
H2 + ½ O-->H2O (lichid)
H2 + ½ O-->H2O (gazos)
Combustia: -lenta: cand caldura degajata in process, are viteza de disipare mai
mare decat viteza cu care se produce procesul chimic;
-rapida: cand viteza procesului chimic este mai mare decat viteza
de disipare a caldurii;
42) Puterea Calorica: -cantitatea de caldura degaata la arderea(combustia)
complete a unui kg de combustibil solid/lichid, respectiv a unui metru cub, in
conditii normale, de combustibil gazos.
La combustibilii cu continut de H2,se intalneste qS (puterea calorifica
superioara), cand apa ce rezulta in urma procesului de ardere este lichida si qi,
cand apa ce rezulta in urma procesului procesului de ardere este gazoasa.
Diferenta dintre qS si qi este determinata de cantitatea de caldura necesara
trecerii apei din stare lichida, in stare gazoasa.
43) Titeiul: -este un produs de natura organica, fiind un complex de
hidrocarburi gazoase si solide, dizolvate in hidrocarburi lichide;
-mai contine: compusi cu O, S si N(azot);
-acesta se gaseste in natura, in scoarta terestra, formand zacaminte naturale
subterane;
-este un lichid vascos-uleios, cu miros characteristic;
-culoare sa variaza de la galben-verde, la negru;
-este mai usor decat apa, densitatea lui fiind intre 0,75-0,97 g/cm3;
-nu este solubil in apa;
Clasificare: -parafinos;
-aromatic;
-intermediari;
44) Benzinele: -combustibili lichizi, utilizati in motoarele cu ardere interna si
aprindere prin scanteie;
Componentele Principale ale Benzinelor:
-hidrocarburi liniare sau ramificate;
-hidrocarburi ciclice saturate/nesaturate si aromatice;
45) Motorinele: - sunt intrebuintate, mai ales, drept combustibil pentru
motoarele Diesel si pentru instalatiile termice cu injectoare. Ele se mai folosesc
ca lubrifianti pentru masini frigorifice, drept componente lichide pentru
fabricarea unsorilor consistente etc.
Sunt lichide galben-brune; hidrocarburile care le compun, sunt cu C12- C 20, atat
cele cu caracter saturat(aciclice si ciclice) cat si cele aromatice, proportia lor
variind foarte mult.
Principalii compusi cu oxigen prezenti in motorine sunt acizii naftenici si acizii
grasi (cazul motorinelor din petrolurile din tara noastra).
46) Cifra Cetanica: - a unei motorine, reprezinta procentul (in volume) de
cetan, pe care il contine un amestec etalon, format din:
-CETAN: -cu rezistenta mica la autoaprindere (se aprinde usor, I se atribuie
conventional cifra cetanica CC=100);
-A-METIL NAFTALINA : -cu rezistenta mare la autoaprindere (se aprinde greu, I se
atribuie conventional cifra cetanica CC=0);
Determinarea cifrei cetanice se face prin compararea caracteristicilor
47) Punctul de Anilina (A, exprimat in °F): -reprezinta temperatura cea mai
joasa (t), la care, volume egale de motorina si aniline proaspata sunt complet
miscibile (formeaza o singura faza) si se determina cu relatia: A=9/5t+32, unde t
este temperature punctului de aniline [°C];
48) Arderea cu detonatie limiteaza cresterea puterii si economicitatii
MAS(motoare cu aprindere prin scanteie) , prin marirea raportului de
compresie.
Cercetarile experimentale au aratat ca arderea decurge la inceput normal ,
avand o desfasurare cu variatii mari de presiune doar in ultima parte.
-in fata frontului flacarii apar initial puncte cu emisie luminoasa , apoi se
transforma in nuclee de flacara care se dezvolta cu viteza foarte mare (200…
750m/s).
Ca urmare, se produc unde puternice de soc care se propaga cu viteze de
circa 1200 m/s, atat in amestecul combustibil-aer nears cat si in gazele arse.
Prin reflectarea undelor de soc , pe pereti, se transforma in unde de detonatie
care se deplaseaza cu viteze excesive (2000…2500 m/s).
Arderea detonanta este insotita de zgomote metalice, asemanatoare unor
ciocanituri, tendinte de supraincalzire a motorului, scaderea puterii si a
economicitatii.
La functionarea mai indelungata a motorului in regim de detonatie, are loc o
uzura importanta a clilindrilor si segmentilor, uneori putand avea loc chiar
spargerea pistonului.
49) Cifra octanică (CO):-a unei benzine reprezintă rezistența la autoaprindere
a combustibilului, adică rezistența la detonație.
Cifra octanică se definește prin compararea comportării benzinei cu cea a unui
amestec etalon, format din hidrocarburi, cu proprietăți antidetonante opuse.
50) Aditivii Antidetonanti: -ajuta la imbunatatirea calitatii si performantelor
combustibililor.
Aditivii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
 –adaugati in concentratii mici, sa aiba eficacitate mare;
 –sa arda complet odata cu combustibilul si fara depuneri;
 –sa nu influenteze negativ alte proprietati ale combustibilului, in care este
adaugat;
 –sa aiba o solubilitate buna in combustibil si redusa in apa;
 –sa aiba stabilitate termica la toate temperaturile de exploatare;
 –sa nu fie deficitari si sa fie produsi la preturi accesibile.
51) Lubrifiantul: - este o substanta care se pune intre doua suprafete de
contact a doua corpuri aflate in miscare. Aceasta pelicula subtire de substanta
face ca frecarea sa fie mai usoara, reducand in acest fel uzura celor doua
suprafete.
Tipuri de Lubrifianti: -gazosi(aerul);
-lichizi(uleiuri);
-semisolizi cu vascozitate mare(unsori consistente);
-solizi(grafitul);
52) Unsorile Consistente: -sunt o categorie de lubrifianti plastici solizi,
utilizati in ungerea mecanismelor ce opereaza in conditii de presiune,
temperature si respective turatii ridicate. Acestea sunt dispersii ale unor
materiale de ingrosare in medii de dispersie, formate din uleiuri minerale sau
sintetice.
Parametrii cei mai important ai unsorilor consistente:
-consistenta;
-punctul de picurare;
-stabilitatea;
53) Vascozitatea,proprietatea cea mai importanta a unui ulei lubrifiant,
reprezinta rezistenta sa la curgere sau, altfel spus, frecarea dintre moleculele
sale.
Vascozitatea, sau frecarea interna a unui lichid, se datoreaza fortelor
intermoleculare si se manifesta prin rezistenta la deplasare a doua straturi
vecine ale lichidului respective.
Cu cat frecarea interna dintre doua straturi adiacente este mai pronuntata, cu
atat vascozitatea este mai mare.
54) Indicele de Vascozitate (I.V.): -un numar conventional, care exprima
variatia vascozitatii unui ulei, in raport cu temperatura.
Cu cat variatia vascozitatii uleiului cu temperature este mai mica, cu atat
valoarea indicelui de vascozitate este mai mare (vascozitatea variaza putin cu
modificarea temperaturii, ulei de calitate superioara) si invers, cu cat I.V. are
valori mai mici, cu atat variatia vascozitatii, in functie de temperature este mai
pronuntata.
55) Reprezentarea Grafica a Variatiei Vascozitatii uleiurilor,
in Functie de Temperatura:
I.V.= VL-VU/VL-VH •100

In diagrama prezentata, se observa dependenta vascozitatii cinematice v, in

functie de temperatura, a unui ulei analizat U si a celor doua uleiuri de referinta
L (avand I.V.=0) si H (avand I.V.=100). Pentru a se putea compara intre ele, cele 3
uleiuri trebuie sa prezinte aceeasi valoare a vascozitaii cinematice la 100°C.

-VL: vascozitatea cinematic la 40°C a uleiului de referinta L;

-VH: vascozitatea cinematic la 40°C a uleiului de referinta H;
-VU: vascozitatea cinematic la 40°C a uleiului de analizat U;
56) Vascozitatea Conventionala: -se refera la timpul de scurgere al unui
volum de lichid, in anumite conditii, printr-un orificiu calibrat, fara a se tine
seama strict de legile curgerii.
Ea se determina cu Vascozimetrul Engler si se exprima in unitati
conventionale (grade Engler). Vascozitatea redata in grade Engler, este data de
raportul dintre timpul de curgere a 200 cm3 de ulei, in conditii experimentale
definite si timpul de curgere al aceluiasi volum de apa distilata, la temperatura
de 20°C.
μ=  u / a = tu/ ta

57)  Stabilitatea unsorii: -reprezintă calitatea acesteia de a-şi păstra

consistenţa când este supusă variatelor acţiuni mecanice .
58) Aditivii: -au rolul de a imbunatati performantele lubrifiantilor, uleiuri sau
unsorilor.
In functie de aplicatiile pentru care sunt fabricati lubrifiantii, ponderea
aditivilor incompozitie poate varia de la 1% la peste 25% in unele aplicatii.
Aditivii au rolul de a proteja suprafetelor metalice, extind gamele de aplicatii ale
lubrifiantilor,prelungesc viata lubrifiantilor;
Rolul Lor:
-Reduc suplimentar frecarea dintre suprafete;
-Cresc rezistenta la presiune ridicata;
-Reduc uzura;
-Inhiba coroziunea;

59) Punctul de Congelare a uleiurilor lubrifiante:

- reprezintă temperatura la care uleiurile îşi pierd fluiditatea, ca urmare a
formării cristalelor de parafină. Uleiurile auto, de iarnă, au punctul de congelare
cuprins intre -25 şi -30oC iar cele de vară între -5 şi 0 oC. 

60) Viscozitatea Uleiurilor Lubrifiante: -caracterizează frecarea internă a

lubrifiantului, rezistenţa sa la curgere.
În industria lubrifianţilor se determină viscozitatea dinamică, h, exprimată în
Poise (P) şi viscozitatea cinematică, n = h/r, exprimată în Stokes (St).
Viscozitatea dinamică a uleiurilor lubrifiante este, la temperatura camerei de
90…115 cP.        
Ca unitate de măsură comercială se foloseşte însă gradul Engler de
viscozitate, oE,  care arată raportul dintre timpul de scurgere a 200 cm3 ulei (aflaţi
la o anumită temperatură, T) şi timpul de scurgere a 200 cm3 apă distilata (la
20oC). Determinarea practică se realizează cu viscozimetrul Engler. Timpului
corespunzător scurgerii apei este o constantă de aparat.
Variaţia viscozităţii unui ulei cu temperatura se exprimă prin indicele Dean-
Davis (DD  sau IV).
Indicele de viscozitate Dean-Davis se stabileşte prin compararea uleiului dat
cu două uleiuri de referinţă; un ulei a cărui viscozitate variază foarte puţin cu
temperatura (I.V.= l00) şi unul a cărui variaţie este foarte mare (I.V.= 0).
 Cu cât indicele I.V. este mai mare cu atât variaţia viscozităţii cu temperatura este
mai mică şi uleiul se poate utiliza într-un interval de temperatură mai mare.
Viscozitatea optimă este considerată viscozitatea minima la care pelicula de ulei
nu se rupe. Din acest motiv vara se folosesc uleiuri mai viscoase şi iarna uleiuri
mai fluide.
61) Metode de Protectie Anticoroziva:
-acoperirea suprafetelor, cu pelicule de vopsea, lac, emailuri, unele materiale
plastice, s.a;
-acoperirea suprafetelor cu pelicule metalice, prin imersia piesei in topitura
metalului acoperitor, prin pulverizarea acestuia pe suprafata, sau prin placarea
acestuia;
-acoperirea suprafetelor prin electrodepunerea metalului protector (depunere
electrochimica);
62) Reactii la Electrolizi, in cazul electrodepunerii zincului:
-zincul se foloseste pe scara larga in industrie, pentru protejarea pieselor de fier,
care urmeaza sa functioneze in medii corozive.
-electrodepunerea zincului pe fier, are la baza urmatoarele procese
electrochimice:
Anod:
ZnZn(la puterea 2+) + 2e⁻ (oxidare anodica, in urma careia anodul de zinc se
 dizolva);
Catod:
Zn(la puterea 2+) +2e⁻ Zn (reducere catodica, ce are ca drept rezultat,
depunerea zincului pe catodul de fier);
63) Relatia lui Faraday:
Enunț:-tensiunea electro-motoare indusă pe o curbă închisă (Γ) este egală cu
minus viteza de variație în timp a fluxului magnetic prin orice suprafață deschisă
mărginită de curba închisă (Γ).
Exprimarea formulară e:
  unde: -   e tensiunea electromotoare;
-   e variația fluxului magnetic pe durata dt;