Şegărceanu Lucian

Facultatea de Asistenţă Medicală Generală

Anul I Grupa III

Bronhopneumopatia obstructivă cronică

BPOC

Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este o afecţiune caracterizată de

obstrucţia căilor aeriene. Se manifestă prin dificultăţi ale respiraţiei pe termen lung şi un flux
de aer slab. BPOC este compusă din două afecţiuni conexe: bronşita cronică şi emfizem.
Obstrucţia căilor aeriene este de regulă progresivă, nu este complet reversibilă şi
asociază un răspuns inflamator anormal la particule toxice şi gaze la nivel pulmonar. Ea se
datorează unei combinaţii de leziuni inflamatorii ale căilor respiratorii şi ale parenchimului
pulmonar.
Evoluţia clinică a BPOC se caracterizează printr-o progresie lentă şi relativă stabilitate
punctată de exacerbări periodice ce au o frecvenţă variabilă de la un bolnav la altul.
Pacientii, predominant bărbaţi, au de regulă în jur de 50 de ani, cel mai des cu lung
istoric de fumat, cel puţin un pachet/zi de cel puţin 20 ani şi prezintă, în grade variabile,
dispnee, tuse cronică însoţită sau nu de expectoraţii.
Pe lăngă fumat, riscul de a dezvolta BPOC este legat şi de următorii factori:
1. Creşterea şi dezvoltarea plămânilor: O greutate mică la naştere, infecţii respiratorii
repetate sunt factori care au potenţialul de a creşte riscul pentru BPOC.
2. Factori genetici. Cum ar fi deficitul ereditar sever al antitripsina alfa -1.
3. Poluarea de interior şi cea de exterior contribuie, de asemenea, la declanşarea
bronhopneumopatiei obstructive cronice.
La nivel mondial se estimează peste 600 de milioane de pacienţi cu BPOC. La nivel
european această patologie afectează în acest moment 2,5% din populaţia cu vârsta de peste
30 de ani. Prevalenţa BPOC la nivel global este în continuă creştere.
BPOC a fost considerată multă vreme o patologie a vârstnicului. Date recente arată o
prevalenţă crescută şi în rândul adulţilor tineri (20 - 44 ani), cu o rată accentuată de creştere
în rândul femeilor.
BPOC este a patra cauză de deces atât în Europa cât şi în America şi singura din
primele 10 cauze de deces pentru care mortalitatea de încă în creştere. Are o prevalenţă mai
mare la persoanele cu un nivel socio-economic scăzut. Este o boală mai costisitoare decât
astmul, consumând peste jumătate din bugetul alocat bolilor respiratorii în Uniunea
Europeană. România ocupă locul trei în Europa ca rată a mortalităţii cu 60 decese la 100000
locuitori.