UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI,

ȘTIINȚE SOCIALE ȘI PSIHOLOGIE

-MANAGEMENTUL SERIVCIILOR SOCIALE ȘI DE SĂNĂTATE-

-MASTER-

Managemtul stresului in serviciile sociale si de sanatate

-REFERAT-

CRIZA COVID-19
Coronavirusurile au fost descoperite la începutul anilor 1930, când a fost dovedit că
bronșita infecțioasă aviară a puilor de găină a fost cauzată de un virus cunoscut acum sub
numele de virusul bronșitei infecțioase aviare. Primele coronavirusuri umane au fost
descoperite în anii 1960 de cercetătorii de la Common Cold Unit din Salisbury, Marea
Britanie, care au arătat că răcelile comune pot fi provocate nu numai de rinovirusuri, dar și de
un coronavirus.

Denumirea „coronavirus” este derivată din cuvântul latin „corona” pentru coroană sau
halo. Aceasta se referă la aspectul caracteristic al virusului, care amintește de o coroană regală
sau de corona soarelui. Această morfologie este generată de tipurile de spire virală (S), care
sunt peplomeri care colonizează suprafața virusului și determină tropismul gazdă. Această
morfologie este generată de peplomeri, o proteină care populează suprafața virusului.

Efectele crizei Covid-19 in economie.

Pandemia de coronavirus își face deja vizibile efectele asupra economiei globale,
inclusiv  în Uniunii Europeană. Specialiștii se așteaptă la o recesiune mondială, iar una dintre
cele mai afectate relații este schimbul comercial al UE cu China, prima țară afectată de virusul
COVID-19. 
Efectul principal se regăsește în modificările stilului de lucru în domeniul industrial și
nu numai. Exemplul tipic este că acum lucrăm de acasă. Și pot să îmi imaginez că mulți vor
continua să lucreze și după izolare din sistemul home office. Marile conflagrații, marile crize
s-au soldat cu modificări la nivelul producției. Nu se știe dacă vom ajunge la inflație.
Economiștii au prevăzut o inflație după criza financiară din 2008. Și toți, aici mă includ și pe
mine, s-au înșelat. Vreau să spun că nu putem preconiza nimic. Dar, chiar cu riscul de a mă
face din nou de râs, susțin că pericolul există.

Primul Război Mondial a dus la implicarea femeilor în activități remunerate,

recunoașterea sindicatelor, stabilirea zilei de lucru de 8 ore, acceptarea dreptului universal de
vot. În anii 30 au încercat cu disperare să întoarcă roata. După cel de-al Doilea Război
Mondial s-a impus producția industrială în masă, societatea de consum, ca și accesul în masă
la educație. Toate sunt exemple care au urmat marilor crize.

Pe lângă amenințările la adresa sănătății populației, criza Covid-19 aduce noi provocări
la nivel macroeconomic. Incertitudinea este prezentă chiar și pe termen scurt și bântuie
economia mondială, iar Moldova nu este o excepție. Instituțiile publice, firmele și
gospodăriile casnice, toate sunt afectate de încetinirea activității economice. Marea majoritate
a sectoarelor se confruntă deja cu o scădere drastică a vânzărilor și a veniturilor din cauza
imposibilității de a desfășura activitatea obișnuită. În plus, anumiți actori precum deținătorii
de credite, chiriașii, emigranții care se întorc acasă sau lucrătorii din economia informală nu
au o protecție socială în situații de criză.
Chiar dacă este temporar, șocul măsurilor de izolare va avea repercusiuni considerabile
asupra activității economice. În mod particular, acestea se vor manifesta prin încetinirea
activității de producere din cauza perturbării lanțurilor de aprovizionare și reducerii cererii
atât interne cât și externe. Pe lângă acestea, creșterea incertitudinilor va exercita o influență
nefastă asupra programelor de cheltuieli prognozate de firme și alte investiții private. Având
în vedere că nu se cunoaște cât vor dura restricțiile și cum va evolua pandemia în perioadele
imediat următoare, nu putem cuantifica cu exactitate acceptabilă impactul economic al
pandemiei, însă ne putem aștepta la un șoc chiar mai puternic față de criza din 2009, iar PIB-
ul ar putea scădea chiar și cu circa 10% numai în 2020. Prin urmare, răspândirea Covid-19
adaugă o nouă sursă substanțială de riscuri în adresa economiei naționale pentru anul 2020 și
nu numai.
În aceste condiții, atenuarea efectelor Covid-19 asupra stării de sănătate și asupra
economiei naționale trebuie să fie prioritatea guvernării. Acțiuni decisive și la timp
trebuie întreprinse de Guvern, banca centrală, autorități de reglementare, dar și alți actori,
pentru a minimiza efectele crizei. De cealaltă parte, agenții economici și populația au rolul lor
în a da dovadă de responsabilitate și a face tot posibilul pentru atenuarea efectelor
devastatoare. Prin urmare, această scurtă analiză își propune să prezinte principalele elemente
ale unui program de salvgardare a economiei naționale recomandat spre implementare
autorităților, în baza analizei propagării crizei și ramificațiilor acesteia. Acțiunile incluse în
planul respectiv urmează 2 scopuri majore: (i) atenuarea repercusiunilor economice și sociale
generate de criza Covid-19, și (ii) pregătirea terenului pentru o relansare cât mai rapidă post
criză.
Setul de măsuri nu pretinde a fi unui exhaustiv și vine să complementeze măsurile deja
adoptate de către Guvern. În acest sens, salutăm măsurile adoptate ce țin de subvenționarea
agenților economici a căror activitate a fost sistată și extinderea asistenței sociale pentru
persoanele fără venituri, conform proiectului de lege aprobat la 1 aprilie 2020 (o sinteză a
acestor măsuri este prezentată în anexa 1) pe care le consideram absolut necesare. Totuși,
măsurile respective ar trebui completate cu acțiuni mai cuprinzătoare și ferme în vederea
susținerii economiei, populației și producătorilor autohtoni. Astfel, planul anti-criză trebuie să
cuprindă atât perioada situației de urgență, prin atenuarea efectelor economice și sociale
cauzate de restricțiile aplicate, dar și perioada imediat următoare după eliminarea acestora
deoarece repercusiunile economice vor dura o perioadă mult mai lungă de timp.

România trece, ca oricare țară afectată de pandemia coronavirus, prin momente

economice grele. Dar principalele instituții naționale au luat, totuși, anumite măsuri. Printre
altele, Guvernul acordă ajutoare antreprenorilor și persoanelor trimise în șomaj tehnic,
negociază cu băncile pentru amânarea ratelor la credite, iar BNR a adoptat „un pachet de
măsuri”. Am vrut, în acest context, să văd ce trenduri economice vor exista în România. Așa
că l-am sunat pe Cornel Ban, unul dintre economiștii politici români cu experiență, deși e
plecat de ceva vreme din țară. Are 46 de ani, iar de doi ani e lector în economie politică la
Copenhagen Business School, în Danemarca. A ajuns să predea acolo după ce și-a pus
cunoștințele la muncă în diferite universități din lumea anglofonă (11 ani).
În acest timp, a scris multe articole în domeniu, dar și două cărți: Dependență și dezvoltare.
Economia politica a capitalismului românesc (2014) și Ruling ideas: how global
neoliberalism goes local (2017), cea din urmă aducându-i un premiu britanic pentru economie
politică.

Economia globală și toate piețele financiare internaționale au fost afectate în ultimele

luni de efectele pandemiei cu noul Coronavirus, precum și de restricțiile impuse libertății de
mișcare a persoanelor și bunurilor, o situație fără precedent în istoria modernă a umanității. În
mod cu totul firesc, statele lumii dau în aceste momente grele prioritate protejării vieților
omenești și nu evoluției economiei. În prezent, o bună parte a economiei globale este oprită,
iar piețele financiare reflectă acest lucru prin deprecierea activelor. Cu toții vedem că nu
există stat sau domeniu care să nu fie afectat de această criză globală, iar România nu face
excepție. Fondurile de pensii private reprezintă o oglindă fidelă a evoluției economice, a pieței
muncii dar și a piețelor financiare pe care investesc, cu prudența și responsabilitate, banii
economisiți de români. Ca urmare a șocului puternic suferit de piețele financiare, fondurile de
pensii private din România se confruntă cu o depreciere temporară  a valorii activelor
administrate Pe primele trei luni ale acestui an, această depreciere este în medie de -6,7%
pentru fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) din România. Această evoluție este
cauzată în principal de scăderile pe care le-au înregistrat piețele financiare globale. Bursa de
Valori de la București a scăzut cu 24% pentru aceeași perioadă, bursele din Marea Britanie și
Germania cu 25%, iar bursă din  Franța cu 26%. Experiența tuturor crizelor precedente ne
arată că fondurile de pensii private sunt însă printre actorii financiari cel mai puțin afectați de
volatilitate, întrucât își investesc activele și fac plăți pe termen foarte lung. De aceea nu se
poate vorbi de „pierderi” propriu-zise în ceea ce privește evoluția actuală a banilor din Pilonul
II, ci de „deprecieri” temporare de active. Viitorii pensionari nu sunt afectați de aceste scăderi
conjuncturale, iar puținii participanți care ies la pensie în această perioadă din Pilonul II sunt
protejați de mecanismul garanției absolute (nivelul total al pensiei nu poate fi mai mic decât
valoarea contribuțiilor minus comisioanele legale) și de performanțele investiționale trecute
ale fondurilor de pensii.

Pentru a combate aceste temeri, "guvernele trebuie să cheltuiască în acest moment

pentru a preveni topirea care ar putea fi chiar mai dăunătoare decât cea care va avea loc pe
parcursul anului", a insistat Kozul-Wright. Întrebat despre modul în care diferite ţări ar putea
reacţiona la criză, inclusiv China - unde virusul a apărut pentru prima dată în decembrie - şi
Statele Unite, economistul principal al ONU a spus că Guvernul chinez va introduce probabil
""măsuri expansioniste" - caracteristici pentru creşterea cheltuielilor sau tăierea impozitelor.
"Aproape sigur că va face asta", a spus el, adăugând: ""Guvernul SUA care se află într-un an
electoral trebuie să răspundă şi într-un alt mod decât prin reducerea impozitelor şi reducerea
ratelor dobânzii? Bănuiesc că o va face".