UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

Raport
(Lucru individual)
Tema: Creditul extern

A efectuat:
NEAGU VIORICA
Conducător stiințific:
Cuciurca Doina
magistru în drept, lector universitar

Chișinău 2019
1
 Cuprins
Notiunea de Credit, Dobândă și Datorie de stat.......................................3
I.Noțiunea si rolul creditului extern..........................................................4
II. Rolul instituțiilor financiare internaționale în creditul extern..............6
III.Rolul creditării externe in Republica Moldova...................................6
IV.Analiza avantajelor cît şi a dezavantajelor creditului extern.............10
V.Concluzie............................................................................................11
Bibliografie.............................................................................................12

2
 Notiunea de Credit, Dobândă și Datorie de stat

Credit- operațiunea prin care se iau în stăpînire resurse bănești în schimbul unei
promisiuni de rambursare ulterioară însoțită de plata unei dobânzi
Dobândă- suma ce revine proprietarului capitalului la rambursarea sumei
împrumutate
Datoria de stat- Obligaț iile contractuale pecuniare curente și scadente ale statului
și dobânzile datorate și neonorate, apărute din calitatea statului de debitor sau
fidejusor.

3
I.Noțiunea si rolul creditului extern
Creditul extern (international) este creditul acordat de către stat,bănci și
alte persoane juridice sau fizice unor țări, bănci sau persoane din instituțiile
internaționale (F.M.I., B.M., B.E.R.D., etc.)
În funcție de persoana creditorului și a debitorului și a debitorului, creditul extern
poate fi:
a) Credite acordate de către instituții financiare internaționale unor state sau
organizații.
b) Credite interguvernamentale acordate direct sau prin instituții de credit de
către unle state altor state.
c) Credite acordate de către state, instituțiile bancare particulare, altor state
d) Credite acordate de bancile particulare si firmele comerciale ale unor state,
băncile particulare și firmele comerciale ale altor state.
Un loc important in dezvoltarea fiecărei economii nationale în parte, alături de
resursele şi posibilitătile interne, revine atragerii unor resurse externe, care au un
rol complementar în dezvoltarea forțelor de producție internă.
În particular, se pune problema dezvoltării intr-un ritm foarte rapid a participării
Republicii Moldova la comerțul mondial.
Atenția acordată problemelor financiar-valutare este justificată şi de faptul că
Republica Moldova apelează la diverse forme de resurse externe printre care, in
ultimul timp, tot mai frecvent sunt utilizate creditele exteme pentru productie
curentă şi pentru consum. Hotararile cu privire la împrumuturile externe se adoptă
de Parlament in baza contractelor prezentate de Guvern.
Participarea Republicii Moldova la circuitul mondial al capitalurilor presupune,
în mod obligatoriu, luarea în considerare a marilor procese contradictorii ce au loc
în cadrul economiei mondiale, precum: polarizarea lumii în săraci și bogati,
agravarea crizelor de structură, economice, valutar-financiare (in principal cele
care privese datoriile externe), accentuarea instabilitații degradării mediului
ambiant și agravarea crizei de materii prime și energetice. Unele dintre aceste
fenomene au consecinte mai mult sau mai putin directe asupra volumului,
eficientei și structurii schimburilor externe.
Din punct de vedere economic, creditele externe ar trebui să fie destinate, în
primul rând, dezvoltărilor economice dotate in resurse interne (agricultură, turism,
industria alimentară, industria uşoara), acelor domenii in care există o indelungată
tradiție istorică si care dispun de forță de muncă necesară (industria mică,
artizanală, ceramică etc.), dezvoltării sferei serviciilor (comert, invățământ,

4
ocrotirea sanatății, sector financiar bancar) cât și infuzia tehnologiilor de vârf, cu
impact asupra dezvoltării viitoare, pe de o parte, și efectuarea unor “operații
chirurgicale” in ceea ce priveste ramurile tradiționale , mari consumatoare de
materii prime si energie pe de alta parte.
Din punct de vedere social creditele extern ear trebui, în primul rind, să amâne
costul tranziției pentru o perioada viitoare, în care va fi mai ușor de suportat
achitarea lor.
Ele trebuie ca contribuie atât la dezvoltarea economiei, cât și la menținerea sau la
limitarea diminuării nivelului de viață și așa redus și, în același timp, să permită
populației să accepte sacrificiile inerente perioadei de tranziție.
Utilizarea creditelor externe pentru îmbunatățirea calitații vieții, reprezintă un
scop pe termen lung care, deși nu poate fi dus la îndeplinirea într-o primă etapă a
urgențelor specifice perioadei de tranziție , nu trebue totuși pierdut din vedere.
Mijlocul principal însă de realizare al acestuia îl constitue acum, in principal
resursele interne. De asemenea, pe termen lung creditile externe sunt necesare în
special pentru realizare obiectivelor majore de restructurări economice si sunt
acordate conditionat de aceasta de catre instituțiile si organismele internationale de
specialitate.
Recurgerea la creditele externe, în contextul economic actual, în ciuda unor
numeroase experiențe privind rambusarea datoriei externe, constituie o sursă
complimentară și absolut necesară pentru succesul procesului de restructurare, pe
lângă sursele interne, care constituie principalul mijloc de reconstrucție, si
dezvoltare.
Totodată, este bine să ținem seama, înca de la începutul procesului de tranziție, ca
utilizarea creditelor externe este doar una din formele de relații economice
intemaționale, în particular alături de investițile directe de capitalul străin, importul
de licențe tehnologice, prin diverse procedee de finanțare internatională, precum si
alte forme de cooperare intematională.
Creditile externe trebuie folosite cu deosebită reținere, in special, în sensul
promovării reformelor economice, mai puțin prin acțiuni initiate direct de catre
guvernul respective, numai pe baza unor studii de fezabilitate și în condițiile
existențeii unor puternice garanții de solvabilitate.
În analiza procesului de fundamentare adezvoltării economice susținuta de
creditele externe , este necesaer sa se aibă in vedere că modul de folosire a
creditelor poate constitui , ,,o armă cu două tăișuri”, întrucât aceasta reprezintă atât
numeroase avantaje cât și suficiente dezavantaje.

5
II. Rolul instituțiilor financiare internaționale în creditul extern.
Băncile internaționale (bănci globale) sunt instituții bancare ce au sediu central
într-o țară și sucursale în numeroase alte țări.
Principalele operațiunui bancare desfășurate de aceste bănci sunt: servicii
bancare pentru corporațiile transnaționale, împrumuturi acordate societăților
comerciale din țări dezvoltate, operații corespondente, credite comerciale cu
preferințe geo-politice, operații valutare.
Din categoria băncilor internaționale fac parte:
a) instituiile financiar-bancare din sistemul O.N.U. (Banca Mondiala si Fondul
Monitar International)
b) băncile regionale de investiție
c) bancile cu capital mixt
Prima categorie de bănci internaționale are un rol deosebit in cadrul creditului
extern.

III.Rolul creditării externe in Republica Moldova

Activitatea pe piata intematională a creditului are o structură flexibila sub aspectul
subiecților care acționează în cadrul ei în calitate de debitori, creditori exteni, cît în
ceea ce privete diversitatea obiectelor de creditare, a categorilor de credite care fac
obiectul tranzacțiilor, a tehnicilor de realizare a operatiunilor, a costului creditului
al mecanismelor de asigurare, garantare a creditelor.
In această ordine de idei,Republica Moldova este şi ea un participant la piața
creditării extene, prin intermediul institutiilor sale financiar-bancare, doar că,
necesitatea de a contracta credite, ca rezultat al nivelului social-economic scăzut, ii
defineşte calitatea de debitor. La intersectia anilor 1998, Repulica Moldova incepe
să contracteze credite destul de impunătoare de la Fondul Monetar International,
Banca Mondială, care pe parcursul anilor se caracterizează printr-un trend tot mai
ascendent.
Astfel, Republica Moldova devine un debitor activ pe plan intemational, ceea ce ne
vorbeşte de o datorie externă imensă.
Creditele extene sunt contractate în diverse scopuri, de aceea este și o delimitare
între sectoarele în care au fost aplicate pentru a satisface necesitătile respective ale
acestora, anume:

6
 a)Sector guvernamental (credite pe termen lung şi pe termen scurt);
b) Autorităti monetare (credite pe termen lung);
c) Banci (credite pe termen lung si pe termen scurt)
d)Alte sectoare (credite pe termen lung şi pe termen scurt)
e) Investitii directe: creditare intre companii afiliate.
De fapt, pentru a da o notă creditării extene in Republica Moldova e nevoie de
analizat insăşi datoria externă ca derivat al acesteia, ca principal indice de reflectie
a situatiei reale a creditării extene.
De aceea, in continuare voi analiza evolutia datoriei externe, pentru o imagine mai
clară și explicită

Astfel in baza diagramei de mai sus putem deduce că in perioada 2002-trim. I

2015, datoria externa totală a Republicii Moldova (publică și privată) a crescut de
circa 3,5 ori, ajungând la finele lunii martie 2015 la suma de 6,3 miliarde dolari
SUA. În anul 2014 şi inceputul anului 2015, se atestă o uşoară scådere a soldului
datoriei externe.

7
 Baza Juridică
 Legea nr.419 din 2016, cu privire la datoria sectorului public , daranțiile de
stat și creditarea de stat.
 Legea bugetului de stat pentru anul 2018 nr 289 din 15.12.2017
 Hotărârea Guvernului nr.1136 din 18.10.2007 cu privire la unele masuri de
executare a Legii nr.419-XVI din 2006 cu privire la datoria sectorului
public, garantiile de stat și recreditarea de stat.
 Regulamentul privind raportarea datoriei publice
 Regulamentul privind procedura de contractare si debursare a
împrumuturilor de stat externe si interne

8
Legea nr.419 din 2006 cu privire la datoria sectorului public,
garanțiile de stat și recreditarea de stat.
 Conform art.3, Guvernul , în persoana Ministerul Finanțelor, este autorizat
a) să contracteze împrumuturi de stat, interne si externe, in monedă
națională sau în orice altă valută străină;
b) să acorde garanții de stat interne și externe, exprimate in monedă
națională sau în orice valută străină;
c) să emită valori mobiliare de stat pentru plasarea lor pe piața internă și
externă.
(2) Contractele de împrumut de stat externe și hotărârile de acordare a garanțiilor
de stat se aprobă de Parlament.
(3)Procedura de contractare a împrumuturilor de stat interne și externe este stabilită
de Guvern.
Art.4 Administrarea datoriei de stat și a garanțiilor de stat
(1)Datoria de stat și garanțiile de stat sunt administrate de Ministerul Finanțelor.
În acest scop, Ministerul Finanțelor:
(a) elaboreza programul anual al imprumuturilor de stat, in care se includ toate
imprumuturile de stat interne si externe care urmeaza a fi contractate, precum
și cele care au fost contractate în trecut și sunt în vigoare la momentul
elaborării programului, care este parte componentă a cadrului de cheltuieli pe
termen mediu și stabilește obiectivele de împrumut în funcție de capacitatea de
deservire a datoriei de stat
(b) evaluează condițiile financiare ale împrumuturilor și/sau ale emiteriivalorilor
mobiliare de stat etc.
Articolul 6. Plafoanele datoriei de stat și ale garanțiilor de stat
Plafoanele datoriei de stat, inclusiv ale datoriei de stat interne și externe, precum și
plafoanele garanțiilor de stat, la o dată anumită, sînt stabilite de legea bugetului de
stat, cu excepția cazurilor specifice la art.3 alin(4).
Astfel , conform art.7 din legea bugetului de stat pentru anul 2018 nr.289 din
15.12.2017
-Se stabilește că, la situatia din 31 decembrie 2018, datoria de stat interna nu va
depăși 23859,6 milioane de lei, datoria de stat externă-37869,9 milioane de
lei(echivalentul a 2115,6 milioane de dolari SUA). Soldul garanțiilor de stat
externe va constitui zero lei, iar soldul garanțiilor de stat interne nu va depăși
1000,0 milioane de lei

9
IV.Analiza avantajelor cît şi a dezavantajelor creditului extern.

Creditile externe trebuie folosite cu deosebita reținere, in special, in sensul

promovarii reformelor economice, mai puțin prin actiuni inițiate direct de către
guvernul respectiv, numai pe baza unor studii de fezabilitate si în conditiile
existentei unor puternice garantii de solvabilitate. Astfel ele prezinta urmatoarele
avantaje si dezavantaje:
Avantajele Creditelor Externe.
1. Permit realizarea unor importante modernizari ale economiei nationale, care
duce la creșterea competivitații produselor pe piata externa
2. Permit efectuarea unor investiții in obiecte economice vitale pentru procesul
reconstructiei;
3. Crearea a noi locuri de muncă, pentru personalul provenit din ramuri
afectate;
4. Asigurarea efectuării reformelor in conformitate cu procesele ce se afirma pe
plan extern;
5. Contribuie la dezvoltarea forțelor de producție internă în diverse ramuri
(agricultură, turism, industria alimentara, industria uşoara etc.);
6. Contribuie la dezvoltarea sferei serviciilor (comert, invățământ, ocrotirea
sînătății, sector financiar bancar);
7. Contribuie la ameliorarea stabilității fiscale, mențineria stabilității financiare;
8. Reduce sărăcia, sporeste nivelul de viața şi are aport asupra creşterii
economice.
9. Amână costul tranziției pentru o perioadă viitoare, in care va fi mai uşor de
suportat achitarea lor.
Dezavantajele
1. O datorie externa importanta atrage dupa sine alocarea pentru plata
serviciului acesteia, a unei importante părți, a intrarilor in valuta
convertibilă cu vederi asupra scaderii nivelului de investitii
2. Acumularea unui insemnat debit al datoriei externe este in sine un proces
dureros pentru țarile cu export necompetitive si reprezinta o ipotecă asupra
generatiilor viitoare.
3. Prin folosirea creditelor externe, mai ales la nivel guvernamental, se
creează altenativa utilizării neraționale a acestora, atat în scopuri
productive, cît și în scopuri de consum cît și personale.

10
 V.Concluzie
Creditul extern reprezintă circulatia capitalului de împrumut în relațile economice
prin care creditorul pune la dispoziția debitorului din stăinătate un bun evaluat in
valută sau o sumă de bani în valută, cu condiția rambursării valorii împrumutate
după un anumit timp, plus dobânda aferentă. Republica Moldova este şi ea un
participant la piata creditării externe, prin intermediul instituțiilor sale financiar-
bancare, doar că, necesitatea de a contracta credite, ca rezultat al nivelului social
economic scazut, îi defineşte calitatea de debitor.
Eu consider că creditarea externă are atit un impact pozitiv cit şi negativ pentru
economia natională. Pe de o parte, pozitiv, pentru că în prim-plan Republica
Moldova apelează la creditele externe în scopul echilibrärii balantei de plăti, care
se include în politica promovată de Banca Natională a Moldovei, și pe de altă
parte, negativă, întrucît nu o putem considera una efectivă, deoarece aplicând-o la
moment are efecte favorabile, dar odată cu scurgerea timpului efectele produse se
transformă intr-o problemă economică, pentru ca duce în continuare la creşterea
datoriei externe.
Remarc de asemenea că Moldova este un stat care nu stă tocmai bine după gradul
de îndatorare presiunea de plată pentru generațiile viitoare fiind destul de
semnificativă. Totuși, datoria în sine presupune importante avantaje economice
pentru o țară in curs de dezvoltare, care nu-şi poate permite să se dezvolte
economic cu propriile forte, ci doar facând apel la finanțarea externă
Importantă este gestiunea datoriei externe, ținând cont de structura valutară a
acesteia, scadențe, dar şi maximizarea beneficiilor aduse de finanțările externe.

11
 Bibliografie
 Legea nr.419 din 2016, cu privire la datoria sectorului public , daranțiile de
stat și creditarea de stat.
 Legea bugetului de stat pentru anul 2018 nr 289 din 15.12.2017
 Hotărârea Guvernului nr.1136 din 18.10.2007 cu privire la unele masuri de
executare a Legii nr.419-XVI din 2006 cu privire la datoria sectorului
public, garantiile de stat și recreditarea de stat.
 Regulamentul privind raportarea datoriei publice
 Regulamentul privind procedura de contractare si debursare a
împrumuturilor de stat externe si interne
 Drept financiar- note de curs
 Alte surse etc.

12