BIOCHIMIE I

CURS INTRODUCTIV
BIOCHIMÍE Ramură a biologiei care se ocupă cu studiul fenomenelor chimice ce se petrec
în organismele vii; chimie biologică. [Cf. fr. biochimie]

BIOCHIMÍE Parte a chimiei care studiază compoziția chimică a materiei vii

și procesele chimice care se petrec în această materie. [Pr.: bi-o-] – După fr. biochimie.
 Biochimia explică modul în care carbonul, hidrogenul, oxigenul, azotul, fosforul
și sulful, pe lângă faptul că sunt esențiale pentru viață, intra in structura compusilor
organici primari ( glucidele, lipide, proteine , acizi nucleici) implicati în metabolismul
celular.

Cunoasterea biochimiei țesuturilor din sfera orodentara conduce la o intelegere

logica a patologiei aferente si la un tratament eficient al pacientilor.
Dintii si elementele de atasare alcatuiesc odontonul sau
organul dentar - complex de tesuturi structurate diferit,
dar armonizate morfologic si functional pentru a primi,
amortiza dar si pentru a transmite presiunile masticatorii.

Odontonul este alcatuit din doua componente:

- componenta dentara propriu – zisa (odontiul);
- componenta de atasare la oasele maxilare
(parodontiul).

Odontiul este alcatuit din:

- tesuturi dure: smalt si dentina;
- tesuturi moi – pulpa dentara.

Parodontiul este alcatuit din:

- tesuturi de sustinere: ciment, os alveolar, periodontiu;
- tesuturi de acoperire: gingia.
 SMALTUL

Smaltul (enamelum) este cel mai dur tesut al dintelui. Smaltul acopera in totalitate coroana
anatomica a dintelui, formand un invelis protector pentru dentina subadiacenta.

Datorita densitatii sale, smaltul este capabil sa reziste fortelor generate in cursul masticatiei..
Smaltul normal are un aspect neted, translucid. Culoarea smaltului este variabila de la alb –
galbui la cenusiu – albastrui in functie de diferiti factori:
- grosimea smaltului;
- transluciditatea smaltului;
- compozitia chimica a smaltului.

96,6% din compozitia smaltului este reprezentata de faza anorganica iar 0,8% este faza
organica. Apa reprezinta 2,6% din compozitia smaltului.
Concentratia constituentilor anorganici majori/minori din smaltul dentar
uman matur

Constituent Constituenti Constituent Constituenti

chimic majori % mg/g chimic minori PPM/tesut
tesut uscat uscat

Ca 36,5 F 62-65
P 17,05 Fe 8-125
CO2 2,8 Zn 152-227
Na 0,575 Sr 50-400
Mg 0,40 Cu 10-100
Cl 0,25 Mn, Ag urme
K 0,175 Pb, Co urme
 CONSTITUIENTI ORGANICIAI SMALTULUI MATUR

Aproximativ 2/3 din totalitatea substantelor organice din constitutia smaltului matur sunt solubile in acizi si
dintre acestea cele mai importante sunt: acidul citric, peptidele, proteinele solubile, colagenul solubil. Restul
de substante organice sunt insolubile. Din aceasta categorie fac parte: colagenul insolubil si doua tipuri de
keratine specifice smaltului: eukeratina si pseudokeratina.

Proteinele totale din smaltul matur: glicoproteine, colagen si keratine.

Lipidele din smaltul matur sunt reprezentate de lipidele simple care se gasesc in cel mai mare procent,
trigliceride, colesterol, esteri ai colesterolului, mono si digliceride, lipide complexe (fosfatidilcoline,
fosfatidiletanolamine). Acizii grasi care intra in structura lipidelor din smaltul matur sunt majoritatea nesaturati
si cu catene mai lungi decat cei care fac parte din structura lipidelor existente in dentina. Din aceasta categorie
fac parte: acidul oleic, acidul linoleic, acidul linolenic.

Glucidele din smaltul matur sunt concentrate in straturile superficiale ale coroanei dentare mai mult decat in
straturile profunde. Glucidele prezente in smaltul matur apartin clasei aldolazelor: glucoza, galactoza, manoza.
Dintre glucidele complexe, condroitinsulfatii se gasesc in cantitate de 10 ori mai mare decat acidul hialuronic.
 DENTINA

Dentina este un tesut dur, mineralizat si este localizata atat la nivelul coroanei cat si la nivelul
radacinii. La nivelul coroanei dentina este acoperita de smalt, iar la nivelul radacinii - de cement.

Dentina este cel mai voluminos tesut dur al dintelui, reprezentand ca volum 80% din volumul
dintelui.

Dentina cuprinde de 6 ori mai multa apa si de 10 ori mai multa substanta organica decat smaltul.
Continutul in substante minerale este mai redus decat in cazul smaltului. Dentina este de origine
mezenchimatoasa si structura sa biochimica este foarte apropiata de cea a osului si cementului.
 COMPOZITIA CHIMICA A DENTINEI

Compozitia chimica globala a dentinei difera de cea a smaltului printr-un continut mai redus
de substante minerale 75% fata de 96% si mai crescut de substante organice 20% fata de
0,8%.

CONSTITUENTI ANORGANICI AI DENTINEI

Sunt aceiasi ca si in cazul smaltului. Substanta anorganica predominanta este tot apatita si in
special hidroxiapatita. Cristalele de apatita sunt de 200 de ori mai mici decat cele din smalt.
Formula chimica a apatitei dentinare este putin diferita de cea a smaltului.
 COMPUSI ORGANICI
Dentina cuprinde o proportie mare si variata de substante organice: proteine, lipide, glucide, acid citric, acid lactic.

PROTEINE

Sunt cele mai importante substante organice din dentina si se gasesc intr-o cantitate de aproximativ 100 de ori mai mare decat in smalt.
Colagenul
Este proteina cea mai raspandita din regnul animal. Din punct de vedere filogenetic este o proteina foarte veche, fapt consemnat de prezenta
ei in compozitia tesuturilor la meduze. Ca urmare a structurii sale, colagenul confera tesuturilor unde se gaseste anumite proprietati specifice.
Colagenul se gaseste atat la nivelul tesuturilor dure ale odontonului: smalt, dentina, os, cement cat si la nivelul tesuturilor moi: pulpa dentara,
corionul gingival, ligamente periodontale. Analiza aminoacidica a colagenului dentinei a evidentiat prezenta a 18 resturi de alfa – aminoacizi,
dintre care 16 sunt larg distribuiti in proteinele animale si vegetale, iar doi, hidroxiprolina si hidroxilizina se gasesc numai in colagen.
Structura primara a colagenului are mare importanta pentru proprietatile si rolul sau biologic.
Proteine necolagenice
In compozitia dentinei exista si alte tipuri de catene polipeptidice necolagenice din care se amintesc: elastinele si peptidele caracteristice
dentinei.

LIPIDE reprezinta 2% din matricea organica a dentinei. Proportia diferitelor tipuri de lipide din dentina umana este diferita in functie
de tipul dentinei: calcificata/decalcificata:
- dentina calcificata contine: 40,9% lipide totale, 2,9% colesterol esterificat, 3,42% colesterol liber, 2,05% fosfolipide;
- dentina decalcificata: 76,9% lipide totale, 4,14% colesterol esterificat, 6,35% colesterol liber, 4,95% fosfolipide.

GLUCIDE - complexe: glicoproteine, proteoglicani

 PULPA DENTARA

Pulpa dentara este organul formator al dentinei de care nu poate fi separata fiziologic deoarece cele doua
tesuturi au aceeasi compozitie aminoacidica.
Din punct de vedere chimic, pulpa dentara este un tesut unic care este cracterizat prin faptul ca un numar
restrans de celule au o adaptare remarcabila la diferite functiuni cum ar fi:

Substanta fundamentala a pulpei dentare este asemanatoare cu aceea din tesutul conjunctiv gingival si este
alcatuita din lichidul pulpar care este derivat din plasma sanguina la care se mai adauga unii constituienti
produsi de celulele pulpei dentare cum ar fi glicozaminoglicanii acizi. Substanta fundamentala are un aspect
amorf, este foarte vascoasa si umple spatiul dintre celule si fibrele conjunctive pulpare.

Compozitia chimica a substantei fundamentale

Substanta fundamentala are o consistenta gelatinoasa si contine in jur de 90% apa iar restul este reprezentat de:
• componenta organica: proteine libere, glicoproteine, proteoglicani, lipide;
• componenta anorganica (minerala): Na+, K+, Mg2+, Cl-, Ca2+ , fosfor(anioni fosfati), F-.