NEUROLOGIE

- CURS PENTRU MEDICI

DENTIȘTI -

Dr. Cristina Laza

 Tematică:
• Boala Parkinson
• Demențe – boala Alzheimer
• Epilepsia si alte stări de pierdere a conștienței
• Miastenia gravis
• Scleroza multiplă
• Scleroza laterală amiotrofică
• Nervi cranieni (pareze faciale, nevralgii de
trigemen/glosofaringian)
• Accidente vasculare cerebrale
• Complicații neurologice ale anesteziei din tratamentul
dentar
• Complic neurologice ale patologiei/tratamentului dentar
 Nevralgia de trigemen
 Definitie
 Paroxisme dureroase intense, cu caracter de junghi,in teritoriul de distributie a diviziunilor
mandibulara si maxilara (rareori diviziunea oftalmica) ale celui de-al cincilea nerv cranian.
 Durata:
 cateva secunde- pana la 2 minute
 Tratament:
 medicamentos
• Carbamazepina
• Alte medicamente antiepileptice: Fenitoina, Acid valproic, Clonazepam, Gabapentin, Pregabalin
• Baclofen
• Capsaicina- aplicata local pe zonele declansatoare
• Instilatii topice oculare cu anestezic
 terapie chirurgicala precoce, tehnici percutane ce vizeaza ganglionul Gasser, gamma
knife si decompresia microvasculara
 Cauze
 Idiopatica
 Secundara:
o Scleroza multipla
o Anevrism de artera bazilara
o Tumora (schwanom acustic sau trigeminal, meningion, chist epidermoid) in unghiul pontocerebelos
 Leziuni traumatice iatrogene ale ramurilor nervului trigemen secundare
tratamentelor stomatologice:
• injecţii anestezice locale (lezarea nervului sau durere neuropată),
• tratamentul rădăcinii în canal,
• introducerea de implanturi,
• extracţii dentare,
• alte tratamente chirurgicale.
Afectează buza inferioară, limba generând senzaţii amestecate de amorţeala, durere,
sau neprecizate – permanente sau intermitente.
După leziunile uşoare, în maximum 3 luni simptomatologia se remite, procesul de
regenerare- până la 18 luni.
Implanturile pot leza mai frecvent nervul alveolar inferior şi apoi nervul lingual (acesta
este expus şi în extracţiile molarului 3, existând dezbateri dacă să mai fie extraşi
molarii „de minte“).
În caz de leziuni iatrogene ale nervului trigemen trebuie administrat rapid
tratament cu Ibuprofen, sau Dexametazonă, sau crioterapie. Nu este
eficient tratamentul cu Carbamazepină utilizat în nevralgia de trigemen!!!
Pareze faciale
Există două tipuri de leziuni:
• Centrale- partea superioara a fetei nu este afectata;
• Periferice.
 Managementul pacientului cu paralizie faciala din
punct de vedere stomatologic
• nivel scăzut de eliminare salivară, retenție de alimente și scăderea capacității de curățare
vestibulară orală
 Utilizarea apei de gură cu fluor, a produselor de substituție salivara și a periuței de dinți electrice anti-
oscilație
• cheilitei angulara
– Pe partea paralizată, comisura bucala cazuta va duce la acumulare de salivă. Mai mult, forța buzelor și
capacitatea de etanșare a buzelor vor fi reduse semnificativ, ceea ce poate duce la scurgeri
suplimentare de salivă din gură în timpul masticaiei și dificultăți în reținerea lichidelor =>cheilita angulara
datorată unei infecții cu Candida albicans, Staphylococcus aureus și streptococi B-hemolitici.
– tratament cu antifungice/ antibiotice
• extracțiile dentare
– aspirina și warfarina nu trebuie întrerupte înainte de tratament daca INR este mai mic de 4,0;
– anumite antibiotice sau medicamente pot interacționa și modifica acțiunea warfarinei (ex. Metronidazol)
– suturile și materialul hemostatic absorbabil pot fi aplicate la nivelul orificiului dentar
• cariile radiculare
– dificil de tratat datorita lipsei de acces
– tratamentul ar trebui amanat până la ameliorare sau efectuat doar daca este absolut necesar
• flux salivar redus
– risc crescut de carii dentare și paradontoza
– materialele de restaurare indicate:
• cimentul ionomer de sticlă care eliberează fluor (GIC) pentru a ajuta la remineralizarea smalțului
• amalgamul
Paralizia facială iatrogenă

• Clasificare:
– Imediată
– Întârziată- mai severa, recuperare mai indelungata.

• Cel mai frecvent provocata de anestezicele locale

– Cele mai fezabile mecanisme ale anesteziei locale includ:
• leziuni ischemice ale nervului facial,
• toxicitate,
• efect mecanic al acului,
• reactivarea virusului herpes simplex sau a virusului varicelo- zosterian
(poate fi declanșată și de stres, frică, hiperextensia maxilarului, manipulare
dentară dură, utilizare prelungită a echipamentelor dentare)

Un pacient cu antecedente de VHS sau VVZ, dar și un pacient cu

simptome actuale de VHS sau VVZ ar trebui să utilizeze medicamente
profilactice, precum aciclovir sau prednison pentru a reduce șansa de a
dezvolta paralizie facială.
 Nevralgia glosofaringiana
• Durere intensa si paroxistica;
• Origine la nivelul gatului, aproximativ in zona fosei amigdaliene;
• Provocata de deglutitie, ras, vorbire, mestecat, cascat etc;
• Localizare: in ureche sau poate iradia de la gat la nivelul urechii
implicand ramura auriculara a nervului vag ->nevralgie vago-
glosofaringiana (White si Sweet);
• Poate fi insotita de bradicardie si chiar sincopa prin declansarea
reflexelor cardioinhibitorii prin impulsurile dureroase vagale aferente;
• Nu exista niciun deficit senzitiv sau motor demonstrabil;
• Tratament:
– Medicamentos: Carbamazepina/ Gabapentin/ Pregabalin/ Baclofen;
– Chirurgical: intrerurperea nervului glosofaringian si a ramurilor superioare
ale radacinilor nervului vag, in apropierea bulbului.
 Paralizia nervului hipoglos
• Unilaterala:
– hemiatrofie linguala;
– limba este incretita;
– apar fibrilatii linguale;
– in situ, limba este deviata spre partea sanatoasa;
– la protruzie, limba este deviata spre partea bolnava (actiunea muschiului genioglos);
– Exista patru mecanisme diferite:
• compresia nervoasă la nivelul
osului hioid unde nervul este relativ
superficial în traiectul său;
• lezarea nervilor poate sa apara la
nivelul procesului transversal al
primei vertebre cervicale (C1)-
lateral;
• presiunea exercitată de lama
laringoscopului poate duce la
retracția laterală și lezarea fibrelor
nervoase distale care transmit
informatii motorii la nivel lingual;
• a fost raportat și un ligament stilo-
hioid calcificat asociat cu afectarea
nervului hipoglos.
• Bilaterala:
– atrofie globala a limbii;
– masticatie si deglutitie dificile;
– dizartrie.