Transformari energetice si

reactii chimice la nivelul

materiei vii
 Originea biochimiei se estimeaza ca ar fi în secolul al XVIII-lea cand Levostier explica
procesul respiratiei ca fiind rezultatul oxidarii biologice a alimentelor; experimentele de
atunci au arătat că material vie conține proteine, carbohidrați și grăsimi care nu se găsesc în
surse minerale.
La începutul secolului xx oamenii de știință au stabilit structura glucidelor și a
proteinelor; Emil Fischer a dovedit specificitatea actiunii enzimatice. Fratii Buchner au
observant accidental că un extract de drojdie poate fermenta glucoza cu producția de alcool –
acest fenomen a fost detaliat si exploatat ulterior de Harden si Young.
Termenul de biochimie a fost utilizat pentru prima dată de Carl Neuberg în 1903.
Biochimia se ocupă în general de chimia vieții și de procesele vii. Domeniul de aplicare al
biochimiei este la fel de vast ca și viața însăși; fiecare aspect al vieții, nașterea, creșterea,
reproducerea, îmbătrânirea și moartea implică biochimie.
În această privință, fiecare moment al evolutiei vieții este plin de sute de reacții biochimice.
Ca urmare, biochimia este cel mai rapid subiect și cel mai inovator subiect în medicina
generala si dentara.
 Totalitatea transformărilor energetice si a reactiilor chimice care au loc în țesuturile
organismului viu = metabolism
Metabolismul este un proces complex, ce implică schimburi de materie și energie, și care
include două procese (simultane) opuse:
 catabolism / dezasimilaţie – totalitatea proceselor chimice de degradare a substanţelor din
organism; se produce în special ruperea legăturilor dintre atomii de carbon, din moleculele
diferitelor substanţe; acest tip de reacţii este însoţit de eliberare de energie (reacţii exoterme).
 anabolism / asimilaţie – procesele chimice de biosinteză a substanţelor ce intră în alcătuirea
materiei vii. Reacţiile anabolice se caracterizează prin consum de energie şi se numesc reacţii
endergonice (reacţii endoterme).
După rolul jucat în biologia organismelor, metabolismul este clasificat în:

A. metabolism primar sau fundamental , care este implicat direct în menținerea vieții
organismelor animale si vegetale;

B. metabolism secundar, care este implicat în producerea de substanțe specifice =

metaboliti secundari (in lumea vegetala, mai ales) care duc la o rezistenta marita a
plantelor la factorii de mediu care pot avea actiuni biologice
Metabolismul se desfasoara in trei etape:
-digestiva;
-celulara;
-excretorie.

1. Etapa digestiva se caracterizeaza prin fragmentarea hidrolitica a macromoleculelor

prganice din alimente sub actiunea fermentatilor specifici si transformarea acestora in
molecule mai simple absorbabile (glucoza,acizi grasi,glicerina,aminoacizi).
 In etapa celulara, principiile alimentare sufera diferite transformari. Totalitatea
transformarilor biochimice care au loc la nivel celular reprezinta METABOLISMUL .

Reactiile metabolice la nivelul celulei sunt:

-reactii anabolice: de sinteza a unor constitutienti celulari sau de rezerva;

-reactii catabolice: de scindare a substantelor pana la produsi finali neutralizabili (apa,dioxid de

carbon, substante azotate simple).
 Din punct de vedere științific, energia este o mărime care indică capacitatea unui sistem fizic
de a efectua lucru mecanic când trece printr-o transformare din starea sa într-o altă stare aleasă ca
stare de referință

Energia definește calitatea schimbărilor și proceselor care au loc în univers, începând cu

deplasarea în spațiu și terminând cu gândirea.

Energia chimică este o formă de energie potențială datorată asocierii atomilor în molecule și a
diferitelor alte feluri de agregare ale materiei. Ea se poate defini pe baza lucrului forțelor electrice
ca urmare a rearanjării sarcinilor electrice a electronilor și protonilor în procesul formării legăturilor
chimice. Dacă în timpul unei reacții chimice energia sistemului scade, se transferă energie
sistemelor înconjurătoare sub diferite forme, de obicei sub formă de căldură.
O parte din energia rezultata din procesele catabolice este stocata in organism sub forma de compusi
macroergici. Compușii macroergici sunt substanțe chimice care conțin legături la a căror hidroliză se
poate obține multă energie. Energia obținută la hidroliza legăturilor macroergice este folosită pentru
reacțiile endergonice. În ordinea descrescătoare a energiei lor, compușii macroergici sunt:
 PEP – acidul fosfoenol piruvic – intermediar al glicolizei
 Carbamil – fosfatul – intermediar în ciclul ureogenetic
1,3 BPG – 1,3 –bisfosfo-gliceratul, intermediar al glicolizei
 Creatin-fosfatul – sintetizat în mușchii din creatină, energia lui fiind folosită pentru contracția
musculară
 Acetil ~ CoA – forma de activare a acizilor grași
 ATP - acidul adenozin trifosforic – principalul intermediar energetic comun.
Organismul prezinta cheltuieli fixe, minime, necesare mentinerii functiilor vitale: respiratie,
circulatie, activitatea sistemului nervos. Acestea reprezinta METABOLISMUL BAZAL, care
se determina in conditii special:
a)repaus fizic si psihic;
b)repaus digestiv de 12h si post proteic de 24h;
c)repaus termoreglator.
Metabolismul bazal variaza in functie de varsta, sex, felul de viata, etc.- cheltuieli variabile, in functie
de activitatea musculara, digestiva sau termoreglatoare.
Acestea reprezinta METABOLISMUL ENERGETIC VARIABIL.