Modul de viaţă al oamenilor în societatea antica era determinat de condiţia social si

factorii economici..În societatea antică familia, tradiţiile, legislaţia şi-au lăsat

amprenta atît asupra vieţii individului, cît şi a comunităţii, determinînd trăsăturile
specifice ale modului de viaţă.
Familia deţinea un rol important în viaţa economică, socială, religioasă şi educativă a
lumii antice. În antichitate predomina familia monogamă ce insemnifica ca familia se
afla sub puterea capului familei - tatăl sau soţului.
Familia se intemeia prin Căsătorie aceasta fiind însoţita de ceremonii religioase si
serbari familiale.Se obisnuia ca mirele in acea zi s-ai aduca un dar alesei sale. Cum
ar fi: o suma de bani,case, sclavi, fonduri funciare etc.
Chiar si daca familia era monogama femeia avea dreptul sa administreze averele
familiare.
Un statut aparte avea primul născut care deseori devenea moştenitorul puterii tatălui.
În societăţile orientale familiile erau cu mulţi copii şi se caracterizau prin strînse relaţii
de rudenie.
În Egipt si in India se consolidau toate caracteristicile pe care le-am enumerat
anterior adica: chiar daca sotul era capul familieii femeiei i se respectau drepturile, iar
primul nascut devinea mostenitorul tatalui sau. Numai ca unica diferenta era ca in
India dupa moartea sotului vaduva era obligata sa se sinucida.
În China, solidaritatea familiala era bazata pe cultul stramosilor: iar pentru ca sa
asigure acest cult ei erau datori sa aiba copii. Casatoria se hotara de parintii tinerilor
– baietii se casatoreau cel tarziua la varsta de 20 de ani iar fetele cel tarziu la 17 ani.
În societatea greacă femeia era exclusă din viaţa publică, fiind obligată să trăiască
într-un compartiment separat al casei. Activitatea ei se limita la treburile casnice.
Fetele primeau o educaţie sumară. O atenţie deosebită era acordată educaţiei
băieţilor: grecii căutau să dezvolte calităţile corpului şi ale spiritului care le-ar permite
să fie cetăţeni utili patriei lor. Era o onoare pentru greci de a face studii, majoritatea
cetăţenilor fiind cărturari. De la şapte ani băieţii mergeau la şcoală, unde studiau
gramatica, matematica, muzica, poezia, istoria; la gimnaziu ei practicau sportul, căci
activităţile fizice jucau un rol important în societatea greacă, unde dominau spiritul de
competiţie şi grija pentru dezvoltarea corpului şi spiritului.
La Roma autoritatea paternă avea un caracter sacru. Soţia, matrona, deşi era sub
autoritatea soţului, se bucura totuşi de o serie de drepturi: putea să participe la
întrunirile familiei, la banchetele publice, la spectacole şi jocuri publice, fiind
înconjurată cu respect din partea bărbaţilor.
Baietii la varsta de 17 ani erau dusi in forumul roman si in cadrul unei ceremonii erau
inscrisi in listele cetatenilor in urma carora aveau dreptul la vot si la serviciile militare.