.

Astăzi doresc să vă atrag atenția asupra unei specii de fluture cu un nume devenit notoriu și anume
molie cap de mort mai exact Acherontia atropos. Molia Cap de Mort face parte din familia Sphingide și
este una dintre cele mai mari specii aparținând acestui grup din Europa. Corpul moliei este masiv cu
aspect aerodinamic și are o anvergură a aripilor de până la 12 centimetri. Acherontia atropos are o
activitate nocturnă și se întâlnește în culturi agricole livezi parcuri și în marginile pădurilor de foioase.

Omida acestei molii este frumos colorată și la maturitate ajunge până la 13 cm lungime. Omida se
hrănește cu diferite specii de plante preferându le pe cele din familia Solanaceae familie din care fac
parte cartoful și tomatele. Molia are o reputație aparte datorită culorii și comportamentului său deosebit.
Pe torace aceasta prezintă un desen pe care oamenii l au asociat cu craniul de om de unde vine și
denumirea populară a speciei. Desenul se continuă pe abdomen cu dungi galbene și maronii care aduc
aminte de coastele unui schelet uman.

Aripile anterioare sunt brune și în repaus acoperă aripile posterioare și abdomen care sunt viu colorate. în
felul acesta fluturele se confundă cu scoarța arborilor pe care se odihnește scăpând de prădători. Dacă
se simte amenințată molia expune coloritul ca de viespe a abdomenului și aripile posterioare.
Concomitent aceasta emite un sunet asemănător șoarecelui reușind în unele cazuri să îndepărteze
urmăritorii. Spre deosebire de celelalte specii de molii capul de mort iubește mierea și se furișează în
stupii albinelor pentru a o obține. Odată intrată în stup molia produce vibrații asemănătoare celor emise
de matca coloniei care transmise de-a lungul farurilor diminuează reacția agresivă a albinelor.

Mai mult molie emite un miros asemănător cu cel al coloniei reușind să rămână invizibilă chimic pentru
cele lucrătoare. Tegumentul gros al molii este de asemenea un scut de nădejde în fața furiei albinelor
luate prin surprindere. Scăpat de pericol capul de mort înțeapă fagurile cu trompa astfel sugând mierea.
Totuși tacticile înșelătoare nu i garantează întotdeauna supraviețuirea.

Acesta preferă climatul cald și uscat din Africa și zona mediteraneană dar reușește să ajungă și în
Europa Centrală și de Nord. De-a lungul timpului poveștile țesute în jurul moliiei au creat pe nedrept o
faimă sinistră. Se credea că prezența acesteia în casă sau în apropierea unor așezări ar fi un semn de
rău prevestind război, foamete sau moartea cuiva.

Nici oamenii de știință nu au scăpat de atracția provocată de aspectul aparte al moliei atunci când i au
atribuit denumirea științifică. Numele de credința derivă de la Chiron unul dintre fluviile Infernului în
mitologia greacă în vechea ei ladă. Se credea că acest fluviu era străbătut de carul lung traseul Lumii de
Apoi care conducea sufletele morților pe tărâmul pământean. Numele speciei a propos provine de la una
dintre cele trei zeițe ale sorții numite ursitoare sau moștenire fiice ale lui Zeus. Puterea Divină a zeiței
Atena post consta în scurtarea firului vieții omului și tot ea cu cum va trece omul în neființă.

Molie este menționată și în câteva producții literare. Aceasta apare în scrierile poetului englez John kit dar
și în celebrul roman Dracula al irlandezului Bram Stoker. De asemenea molie apare pe posterul de
lansare a peliculei Tăcerea mieilor avându i ca protagoniști pe lui Anthony Hopkins și Jodie Foster.
Identitatea Molly de pe afișul filmului a stârnit câteva controverse între specialiștii în topologie care
animați de pasiune și rigurozitate științifică au dezbătut îndelung dacă specia surprinsă în poster este cu
adevărat acrobație a propus sau o specie apropiată a erupția Styx întâlnită doar în Asia.

Patrimoniul muzeului nostru include câteva exemplare de molii cap de mort provenite din colecțiile unor
renumiți omologi români precum profesor doctor Alexei Alexi și profesor universitar doctor Victor Nadolu
dar și din colectări efectuate de specialiștii instituției în regiunea Moldovei. Cel mai vechi exemplar din
colecție a fost capturat acum mai bine de 80 de ani în zona orașului Tecuci județul Galați cu speranța că
v am făcut curioși. Vă invităm să ne vizitați și să descoperiți alături de noi și alte piese interesante din
expozițiile Complexului Muzeal de științele Naturii Ion Borcea Bacău.

Vă așteptăm cu drag.