Sunteți pe pagina 1din 3

Înmulţirea viţei de vie prin butaşi verzi

Această metodă de înmulţire se poate practica numai în spaţii protejate, cu


posibilitatea de a controla automat parametrii de cultură, şi cuprinde următoarele etape:
recoltarea lăstarilor pentru butaşi verzi; fasonarea lăstarilor, parafinarea şi tratarea cu
biostimulatori, plantarea butaşilor; înrădăcinarea butaşilor, repicarea butaşilor
înrădăcinaţi; plantarea viţelor la ghivece nutritive; fortificarea viţelor plantate la ghivece;
plantarea viţelor.
Recoltarea lăstarilor. Lăstarii pentru înmulţirea prin butaşi verzi se pot recolta
începând de după înflorit, atunci când în secţiune transversală se observă începutul
formării cambiului, care prezintă o nuanţă uşor sidefie pe secţiune şi se poate face până la
începutul maturării acestora. Recoltarea, transportul şi păstrarea lăstarilor trebuie făcută
cu foarte mare atenţie avânduse în vedere riscul de deshidratare a acestora. Lăstarii se
recoltează dimineaţa devreme, până la apariţia temperaturilor ridicate din timpul amiezii.
Lucrarea se face cu ajutorul foarfecului de vie, prin tăierea la 3-4 noduri faţă de zona de
inserţie a lăstarului pe elementul de rod. După recoltare lăstarii se introduc imediat în
găleţi cu apă sau în pungi de plastic cu apă.
Confecţionarea butaşilor. Lucrarea se execută în spaţii protejate şi constă în
fragmentarea lăstarilor recoltaţi anterior în butaşi scurţi de 8-10 cm, prin secţionarea în
partea apicală deasupra unui nod la 1,5-2,0 cm, iar în partea bazală sub un nod la circa
0,5 cm; Limbul frunzei butaşului se reduce la 1/3 pentru a se limita pierderea apei prin
transpiraţie. După confecţionare şi zvântare , partea apicală a butaşilor (care va rămâne
deasupra substratului de înrădăcinare) se parafinează.
Înrădăcinarea butaşilor. Pentru înrădăcinarea butaşilor verzi se folosesc
substraturi cu o capacitate mare de reţinere a apei dar şi un drenaj bun, care să permită o
bună aerare a sistemului radicular al butaşilor. Ca substrat de înrădăcinare pot fi folosite
următoarele variante de substrat:
- perlit granulaţie mică 33% + nisip grosier spălat 33% + turbă neutră
33%;
- perlit granulaţie mică 33%+rumeguş de răşinoase 33% + turbă neutră
33%;
- perlit granulaţie mică 33%+scoarţă de copac măcinată grosier 33%
+turbă neutră 33%;
Substratul de înrădăcinare este aşezat întru-un strat uniform, cu o grosime de 8-10
cm, pe mesele speciale amplasate în sera înmulţitor, mese prevăzute cu sistem de în
călzire a substratului. Butaşii se înfing cu baza în substratul de înrădăcinare pe adâncimea
de 2-3 cm, iar distanţele de plantare sunt 3x3 cm , cu o densitate de circa 1000 butaşi/m 2.
Butaşii pot fi amplasaţi pe mesele speciale şi în ghivece de material plastic sau pungi de
polietilenă în care a fost introdus amestecul de înrădăcinare.
Mesele pe care sunt amplasaţi butaşii sunt prevăzute cu instalaţie de ceaţă
artificială care să asigure menţinerea umidităţii butaşilor pe toată durata de înrădăcinare.
Umiditatea relativă a aerului se poate menţine ridicată şi prin montarea deasupra meselor
de înrădăcinare a butaşilor a unor tunele de folie de plastic sau tifon , care au şi rol de
umbrire.
În prima etapă de calusare şi de început de înrădăcinare, care are o durată de circa
7 zile, butaşii se menţin într-o atmosferă saturată în vapori de apă; acest lucru se
realizează prin pornirea programată a instalaţiei de ceaţă artificială la intervale de 15-30
de minute, cu o durată de pulverizare a apei de 15-20 secunde. Pentru prevenirea atacului
de boli, după circa o săptămână, când încep să apară primele rădăcini capabile să
absoarbă apa din substrat, intervalul de pulverizare a apei se măreşte, iar umiditatea
relativă a aerului se menţine în jur de 90%. Pe durata perioadei de înrădăcinare
temperatura din aer se păstrează în limitele 20-25 0C, iar în substratul de înrădăcinare de
25-28 0C. Durta perioadei de înrădăcinare este în funcţie de soi şi poate fi cuprinsă între
15 şi 20 de zile.
Repicarea butaşilor înrădăcinaţi. După ce butaşii au trecut de faza de
înrădăcinare, respectiv au formate la bază 3-4 rădăcini bine dezvoltate, iar la partea
apicală au dezvoltat un lăstar de 1-3 cm lungime, se repică în ghivece din material plastic,
umplute în prealabil cu un amestec nutritiv format din mraniţă, turbă şi perlit în proporţii
egale. Pentru a uşura tranferul viţelor în givece, rădăcinile pot fi dislocate cu atenţie
împreună cu bolul de amestec nutritiv în care s-a făcut înrădăcinarea butaşilor.
După repicat ghivecele sunt trecute pe mesele de aclimatizare unde sunt
menţinute 7-10 zile sub ceaţă artificială (prin pulverizări la intervale de circa 30 minute),
după care ghivecele se menţin în seră până ce lăstarul viţelor atinge o lungime de circa 10
cm. În această perioadă viţele se udă moderat şi se aplică tratamente de combatere a
bolilor, în special a manei.
Plantarea viţelor în ghivece definitive. După ce lăstarii viţelor au atins lungimea
de 10-12 cm, acestea se plantează în ghivece cu diametrul de 16 cm şi înălţimea de 18cm,
întru-un amestec nutritiv format din: pământ de ţelină, mraniţă, turbă şi nisip, în proporţie
de 3:3:3:1. Ghivecele sunt menţinute în seră sau în solarii ferite de insolaţia puternică,
pentru o perioadă de 2-3 săptămâni, timp în care se aplică fertilizări foliare şi tratamente
anticriptogamice.
Plantarea viţelor în câmp. Viţele obţinue din butaşi verzi recoltaţi în februarie-
martie (de la plante mamă cultivate în seră), se plantează în câmpul de înmulţire în anul
respectiv, iar cele obţinute din butaşi verzi recoltaţi mai târziu se stratifică toamna în
nisip, şi se plantează în primăvara anului următor.

S-ar putea să vă placă și