Facultatea Relații Internaționale, Științe Politice și

Adminsitrative
Universitatea de Stat a Republicii Moldova

Referat
“ Problema globală a păcii și a războiului “

Efectuat :Ungureanu Silviu., Alexandru Pelin

Controlat :Ilașciuc A.,lector

Chișinău 2020
 Cuprins

Introducere

 Actualitatea temei

 Definirea războiului

 Tratatele de pace

 Societatea Popoarelor

 Securizarea Păcii Internaționale

Concluzii

Bibliografie
Actualitatea temei

Războiul ca război total continuă să bântuie omenirea. Deși oamenii au

reușit să se țină departe de un al treilea război mondial, șansele unui război
accidental distructiv continuă să fie prezente. Chiar și descurajarea nucleară a
fost înlocuită de conceptul de război limitat în spațiu. Instrumentele
internaționale au avut până astăzi, din fericire, un succes în prevenirea unui
astfel de război. Cu toate acestea, omenirea nu se poate baza pe instituții
imperfecte, cum ar fi echilibrul de putere, descurajarea reciprocă, gestionarea
conflictelor și o Națiune Unite blocată de veto.

„Războiul și diverse gradații ale conflictului armat au fost însoțitori constanți

și distructivi ai omenirii de la începutul istoriei înregistrate. Începând cu 6
august 1945, data uimitoarei explozii nucleare de la Hiroshima, războiul și-a
asumat o nouă dimensiune nefăcută. ” —Couloumbis și Wolfe

Dezvoltarea instituțiilor internaționale adecvate și eficiente poate fi

modalitatea de a preveni războiul și, în această direcție, o formă a guvernului
federal mondial pare a fi o instituție evidentă. Dându-i responsabilitatea de a
aplica Carta U.N., precum și prin aplicarea celorlalte dispoziții pentru
soluționarea pașnică a litigiilor, putem face din acesta un instrument eficient
de pace împotriva războiului.

Cu toate acestea, această sugestie are un nivel ridicat de idealism încorporat.

Nu poate fi operaționalizat complet fără o transformare a sistemului național
suveran existent.

Definirea războiului

În epoca contemporană războiul este definit ca fiind un conflict armat(de

durată) dintre douăsau mai multe state, națiuni, grupuri umane în scopul
realizării unor scopuri economice și politice. De asemenea sunt definite mai
multe tipuri de războaie ,precum război civil – armată dusă cu scopul cuceririi
puterii, supremației politice într-un stat ; război mondial - luptă armată la care
participă ,direct sau indirect, numeroase state ale lumii; război rece- stare de
încordare, de tensiune dintre unele state; război psihologic- stare de tensiune,
de hărțuială nervoasă, psihică inițiată și întreținută cu scopul de a zdruncina
moralul forțelor adverse și de a demoraliza situația ; război total – luptă
armată în care statul agresor folosește toate mijloacele de distrugere, nu numai
împotriva forțelor armate ,ci și împotriva întregii umanități
Tratatele de pace

Tratatele de pace sînt guvernate de aceleași principii care guvernează

celelalte tratate internaționale. Una din condițiile fundamentale ale tratatelor
este voința părților, o voință clară și liber exprimată. Însă, este știut că în
condițiile tratatului de pace nu se poate vorbi de o voință liber exprimată,
întrucât statul învingător impune statului învins o serie de condiții pe care
acesta din urmă nu le-ar accepta,în situații normale.

Tratatele de pace din epoca contemporană cuprind două inovații față de

tratatele mai vechi- înlocuirea contribuțiilor de război cu reparațiile și
preluarea conducerii temporare a statului agresor învins. În secolul nostru,
clauza cntribuției a fost abolită. 

Societatea Popoarelor
Într-un scurt text introductiv la o ediţie a Cartei Naţiunilor Unite,
Hartmut Krüger susţine următoarele: "Constituirea Naţiunilor Unite nu a fost
prima tentativă de creare a unei organizaţii pacifiste internaţionale.
Având încă proaspete în memorie enormele pierderi de bunuri materiale şi
vieţi omeneşti din Primul Război Mondial, politicienii pledaseră ... pentru o
înfiinţarea unei alianţe a naţiunilor care să împiedice declanşareaunor alte
războaie. Preşedintele american Woodrow Wilson a chemat lumea în
celebrele sale 14 puncte de la 8 ianuarie 1918 la o asociere generală care să
garanteze autonomia politică și integritatea teritorială atât a statelor mari,cât și
a celor mici deopotrivă. Cât de revoluţionară a fost ideea unei răspunderi
colective pentru pace şi securitate reiese mai ales dacă ne gândim că, conform
teoriei dreptului popoarelor, până la Primul Război Mondial, războaiele, chiar
şi cele de agresiune - atâta vreme cât erau declarate în mod
formal, nu erau considerate imorale, ci ultimul mijloc legitim al politicii.

Statutul Societăţii Popoarelor de la 1919/20 obliga membrii acesteia să respec
te
integritatea teritoriului şi autonomia politică a tuturor statelor membre.  Î n caz
-ul încălcării acestei obligaţii, Societatea Popoarelor urma să ia măsurile
potrivite.  Statele membre trebuiau să-
şi rezolve conflictele pe calea justiţiei internaţionale. Ele  a u convenit să nu
treacă la măsuri combatante decât la cel puţin trei luni de la pronunţarea
sentinţei judecătoreşti. Pactul Briand-Kellog din 1928, semnat de toate statele
importante, a impus o atitudine generală de desconsiderare a războiului.

Având în vedere felul cum a avut loc constituirea Națiunilor Unite, Societății
Popoarelor îi revine un loc însemnat în istorie, mai ales pentru că a impus
multe elemente inovatoare care au sevit ca sursă de inspirație pentru arhitecții
Națiunilor Unite. Acest lucru este valabil atât în ceea ce privește organele, cât
și ideea unui sistem colectiv de securitate.

Securizarea Păcii Internaționale

Prima și cea mai importantă necesitate pentru asigurarea păcii

internaționale este evitarea războiului, și dacă, totuși ,acesta izbucnește
oriunde în sistemul internațional, metodele pentru a-l menține limitat, deși
aceasta reprezintă o încercare, precum și pentru a-l lichida în scurt timp
necesită abordări serioase asupra găsirii unor soluții potrivite pe termen lung.

H.J. Morgenthau a dedicat o jumătate din lucrarea sa de pionierat „Politica

printre națiuni” unei discuții despre problema asigurării păcii și a sugerat trei
alternative largi în acest scop:

 Pacea prin limitare. În această funcție, Morgenthau a examinat conceptele de

dezarmare, securitate colectivă, soluționare judiciară, schimbări pașnice și
guvern internațional (Organizația Națiunilor Unite).

 Pacea prin transformare. Aceasta a inclus o discuție despre statul mondial,

comunitatea mondială și funcționalismul.

 Pacea prin cazare, adică asigurarea păcii prin diplomație. Dintre aceste trei
dispozitive, Morgenthau a dat întâietate asigurării păcii prin diplomație.
 Bibliografie

https://ru.scribd.com/doc/111993729/Problema-Pacii-Si-Razboiului

http://dexonline.ro/definitie

,,Războiul, pacea și relațiile internaționale” de Colin S. Gray,

editura Polirom, Iași, 2010

http://www.yourarticlelibrary.com/essay/problem-of-war-and-
peace/48493