TIROIDITE, HIPERTIROIDIA, INSUFICIENŢA SUPRARENALĂ, DIABETUL

INSIPID, SINDROMUL CUSHING, TETANIA, MENOPAUZA, ANDROPAUZA

Endocrinologia este știința care studiază glandele hormonale.Fctiile g-le ale org. sunt
controlate de glandele cu secretie interna:hipofiza,epifiza,tiroida,
paratiroidele,suprarenalele,pancreasul si glandele genitale masculine si feminine.

1.HIPOFIZA-situata la baza creierului,intr-o depresiune numita saua turceasca ,este alcatuita

din doi lobi(anterior si posterior).L.anterior secreta u.hormoni:
-H.de crestere-somatotrop(STH),
-H.tireotrop(TSH)stimuleaza fctia glandei endocrine
-H.corticotrop(ACTH)activ.suprarenalelor
-H.gonadotropi sunt in nr.de 2.Actioneaza asupra gonadelor masculine si feminine,avand rol
in sexualitate si reproducere.Hormonul folicueinostimulant( FSH),hormonul
luteinizant,denumit prescurtat (LH),hormonul mamotrop(LTH).

L.posterior-secreta melanotrp-h.pigmentatiei.Ocitocina si vasopresina sunt h.neurohipofizari

sunt sintetizati in hipotalamus.Ocitocina intervine la nastere,contractand uterul in faza finala a
sarcinii.Vasopresina are actiune antidiuretica(ADH).

2.EPIFIZA(glanda pineala)-este situata deasupra hipofizei.Are rol de glanda endocrina al

pinealei.Din epifiza au fost izolate serotonina,melatonina si norePinefrina.

3.TIROIDA-situata la baza gatului,inaintea traheei,secreta mai multi hormoni,cel mai

important este tiroxina.Fctia glandei tiroide este controlata de h.tireotrop.

4.PARATIROIDELE-sunt in nr.4,situate pe fata dorsala a tiroidei,secreta h.parathormonul are

rolul de a mobiliza calciul din oase si stimuleaza absorbtia calciului din intestin.

5.SUPRARENALELE-situate deasupra rinichilor sunt alcatuite din 2structuri :corticala si

medulara.Structura corticosuprarenala este formata din trei zone :
a)zona glomerulara-h.aldosteronul
b)zona fasciculara-h.cortizolul si hidrocortizonul,cortizolul este indispensabil
vietii,contribuind la formarea glucozei din proteine
c)zona reticulara-h.androgeni si estrogeni.

Medulosuprarenala secreta doua subst.numite catecolamine(adrenalina si noradrenalina).

6.PANCREASUL-glanda endocrina,secreta insulina si glucagonul.Insulina scade

glicemia,glucagonul creste glicemia si anume scoate zaharul din ficat(glicogenoliza).

7.GLANDELE GENITALE-au secretie externa(gametogena) si endocrina.

H.sexuali-progesteronul si estrogenii.H.androgeni-testosteronul si androstendionul.Hipofiza
prin cei doi h.gonadotropi(foliculostimulant si luteinizant stimuleaza si mentine fctia
glandelor genitale.

1
Semiologia endocrina

1.Faciesul

•Faciesul in boala Basedow

•Faciesul hipotiroidian sau mixedematos

•Faciesul in mixedemul congenital

•Faciesul in sindromul Cushing (suprarenometabolic)

•Faciesul addisonian

•Faciesul in acromegalie

2.Statura

Variaza in functie de varsta, sex, rasa si factori de mediu ,glandele endocrine au un rol
important in controlul structurii si dezvoltarii osului.

-Nanismul hipofizar (congenital si dobandit) ,

-Nanismul tiroidian (congenital si dobandit)

-Nanismul corticosuprarenalian,

- gigantismul
3.Tegumentele

-temperatura(calde,reci)

-miditatea tegumentelor(umede,uscate

-grosimea(groase,subtiri)

-elasticitatea tegumentelor,culoarea tegumentelor

4.Pilozitatea

-deficitele de dezv.a pilozitatii

-dezv.excesiva a pilozitatii

5.Unghiile

-marimea,forma,grosimea unghiilor,

-suprafata,transparenta,culoarea

-duritatea unghiilor

6.Starea de Nutritie

2
-obezitate,denutritie.

7.Tulb.Musculare

-hipertrofiile masei musculare,hipotrofiile masei musculare

-modificarile m.musculare

8.Tulb.Osoase

-tulb.ale structurii oaselor,dezv.oaselor

9.Tulb.Cardiovasculare

-modificari cardiace de volum,

-modif.ale tensiunii arteriale,a ritmului cardiac

-afectarea pericardului.

10.Tulb.Digestive

-tulb.de deglutitie

-tulb.secretorii,dispeptice.

11.Tulb.sexuale

• DIABETUL INSIPID

Deficitul de h.antidiuretic .
Manifestarea principala csta in :
- eliminarea unor mari cant.de urina.
-poliuria se instaleaza brusc si dramatic,elimina 5-20l/zi de urina,
-sete intensa(polidipsie),ameteli,oboseala,uscaciunea gurii si a pielii,constipatie.

Dg-pus pe cele 2 simptome majore :-poliuria si polidipsia. Ptr.precizarea dg.se fc u.teste

:a)restrictia de apa-timp de 6h sau cel mult 24h.Testul este periculos ptr ca se produce o
deshidratare imp.a org.,si p.treb.supravegheat.B.treb cantarit din ora in ora.Dc deshidratarea
este excesiva si scaderea in greutate depaseste 3-5% din greutatea corpului proba se intrerupe.

b)testul la nicotina-proprietatea nicotinei de a stimula secretia vasopresinei.Se fc i.v.timp de

5minute solutie de salicilat de nicotina.Doza (1mg pt nefumatori si 3mg pt fumatori).Testul
este neplacut,da ameteli,greturi si varsaturi.

c)proba la clorura de sodiu-inainte de proba se suspenda orice medicatie ;se da b.sa bea apa
5ml/kgcorp,timp de 15minute,adica 300ml la fiecare sfert de ora ;urina se strange si se
masoara la fiecare 15minute.Proba incepe cand debitul urinar a ajuns la 10ml/minut si se fc
perfuzie cu sol hipertonica de NaCl 2,5% timp de 45minute.Debitul se masoara la fiecare

3
15minute in timpul perfuziei ,cat la 30 de minute dupa terminarea ei. Dc,nu scade se
presupune existenta unui diabet insipid.

d)proba la h.antidiuretic-i.v.de h.antidiuretic si se u.diureza/minut.Aceasta m.este

valoroasa,deoarece face distinctia intre d.insipid si poliuria intalnita in af.renale.
Tratament-pulbere de retrohipofiza corecteaza poliuria din d.i. Retrohipofiza(20-50mg)la 4h
in prize nazale sau Clortiazida i.v.In poliuriile cu componenta psihica se utilizeaza
tranchilizante si psihoterapie.
-dieta saraca in sare,proteine,alcool.

BOALA GRAVES-BASEDOW

Gusa-este semnul cel mai caracteristic bolii Basedow.Tiroida este moale ,difuza,nodulara.La
inceput este dependenta de h.tireotrop,dar ulterior devine autonoma,secretand cantitati
apreciabile de h.tiroidieni.Se complica cu insuficienta cardiaca si fibrilatie atriala.

Simptome:
- Exoftalmia-un simptom imp.in b.Basedow.Csta in proeminenta globilor oculari,cu
deschiderea exagerata a fantei palpebrale.Privirea este fixa,diplopie si ochii
lacrimeaza.Complicatia cea mai grava in hipertiroidism este criza de
tireotoxicoza(tahicardie,astenie extrema si HTA).Criza este provocata de tiroidectomie,in
special,deoarece in timpul manevrelor pe tiroida se revarsa in sange cant.mari de h.tiroidieni.

Investigatii

Metode de investigare a fctiei glandei tiroide-metabolismul bazal, scintigrama

tiroidiana,iodemia.
Metab.bazal-masoara consumul de oxigen in conditii bazale.B.nu consuma proteine si si
grasimi,si se fc pe « a la jeune ». Iodemia-det.in plasma a iodului legat de proteine.Valorile
cuprinse intre 4-8g/100ml.Ptr.aceasta proba b.nu treb sa ia medicamente ce contin iod cel
putin cu o luna inainte.Proba cea mai utilizata este proba Werner-se dau 100g Tiroton timp de
5 zile.Inainte si dupa terminarea probei se masoara iodocaptarea(la 2h si 24h)
subst.radioactiva fiind admn.oral.

Tratamentul

Se fc in 3 feluri :chirurgical,medical si cu radioiod.

T.medical-admnistrare de iod sub forma de solutie Lugol(amestec de iodura si K de iod) sau

antitiroidiene-Metiltiouracil ,care dureaza 1-2 ani

T.chirurgical-tiroidectomie subtotala

T.cu iod radioactiv-indicat in special la varstnici.

INTERVENTIA ASISTENTEI

-asigurarea unei alimentatii corespunzatoare(dieta hipercalorica,cresterea cant.de lichide)

4
-evitarea alimentelor care produc diaree,supravegherea eliminarilor intestinale

-masurarea temperaturii corpului,TA,respiratiei

-sa evite leziunilor oculare :protejarea ochilor cu ochelari fumurii,admn.

picaturilor(ser fiziologic,cortizon)

-supravegherea celor care fumeaza

-educatia pacientului.

Interventii in criza tireotoxica :-admn.de sol.Lugol,HHC in perfuzie,sedative

puternice

-supravegherea respiratiei,admn.de O2,in poz.semasezanda.

-mentinerea starii de constienta.

Suprarenalele secreta in exces anumiti h.dand nastere la o varietate de b.endocrine.

1.B.CUSHING—hiperactivitatea gl.suprarenale,care secreta in exces cortizol,cu hiperplazia
suprarenalelor.A mai fost semnalata b.si la p.care au primit doze mari de cortizon.
Simptomatologie :
-femei frecvent,distributia grasimii confera obezitate.
-aspect de « luna plina>la nivelul fetei
-extremitatile subtiri datorita topirii musculare
-tegumente subtiri,uscate cu aspect marmorat indeseobi pe membre.
-semne distincte de hipercorticism pe reg.abdominala,fese,brate si in axile apar vergeturi de
culoare rosie-violacee.
-fata rotunda,pometii rosii,prezenta parului pe barba,obraji si pe buza sup.
-HTA- 200mmHg.,neregularitati in ciclul menstrual
-peste 50%dintre b.au tb.psihice caract.prin depresive,anxietate,tb de memorie.

Dg. Este pus in fctie de HTA,distributia part.a grasimii,topirea musculaturii. Probele

hormonale sunt f.importante:
-dozarile in plasma sunt f.laborioase si anume 17-cetosteroizi(17CS),valori normale=7-9mg
la femei si 12-14mg la barbat.
Tehnica-intr-un borcan spalat,si bine degresat se colecteaza urina de la 7 dim.pana la ora 19h
-in alt borcan urina de noapte(19h-7h dim a doua zi).Se dozeaza separat 17OHCS
(hidroxicorticosteroizi) in cele 2borcane. In b.Cushing,valorile in urina de zi si cea de noapte
sunt egale,iar adunate dau valori crescute.
Tratamentul b.este chirurgical.

Hipoparatiroidismul-tetania paratiroidiana

Scaderea secretiei de parathormon micsoreaza concentratia de calciu in sange.

Cauze :-indepartarea chirurgicala a glandelor paratiroide in cursul unei operatii pe tiroida.
Simptomatologie-Cele mai multe cazuri de tetanie se intalnesc la copil.

5
-contractura spastica,simetrica,a membrelor,precedata de crampe,furnicaturi si
ameteli.Spasmul mainii sub denumirea de « mana de mamos ».
–la copil spasm laringian,la adult spasmul laringian poate fi confundat cu astmul bronsic.
-spasmele g-lizate se insotesc de fotofobie,disartrie(greutate in vb),spasme viscerale(tetanie
gastrica,spasm piloric)
-cataracta,cariile dentare numeroase.

Tetania poate fi latenta,iar episoadele acute sunt provocate de( oboseala,emotii) si neurogena
numita spasmofilie care apare in nevroze.

Tratament-sedative si tranchilizante-Gluconat,Clorura de calciu i.v.Admnistrarea de

calciu,asociata ci vit.D2.

INTERVENTIA ASISTENTEI

-scoaterea p.din criza prin admn.de saruri de calciu asociata cu vit.D sau Tachystin i.v.

-evitarea lovirii pt a nu creste excitabilitatea

-supravegherea in timpul crizei a respiratiei,se indeparteaza toate constrangerile

fizice(gulere,cordoane)

-instruieste p.sa evite fctorii declansatori(frig,emotii,traumatisme,efort fizic)

-reg.alimentar bogat in calciu.

TIROIDITA

Tiroidita este termenul general utilizat pentru a descrie o inflamaţie la nivelul glandei tiroide.
Această inflamaţie presupune dereglarea funcţiei normale a tiroidei şi alterarea concentraţiilor
sanguine ale hormonilor tiroidieni.

Există mai multe tipuri de tiroidite întâlnite. Această categorie include:

tiroidita supurativă acută, datorată unei infecţii bacteriene

tiroidita subacută, care rezultă dintr-o infecţie virală a glandei (tiroidita Riedel)

tiroidita cronică, de obicei de cauză autoimună.

Tiroidita subacută este în general produsă de infecţiile virale. Există mai multe boli virale care
pot precede această tiroidită, cum ar fi:

oreionul

pojarul

gripa

mononucleoza infecţioasă

6
infecţiile cu adenoviruşi sau cu virus coxsackie

miocardita

răceala

Tiroidita supurativă acută este mai des întâlnită în zonele georgafice slab dezvoltate, unde
tratamentul cu antibiotice este mai puţin folosit.

Aceasta apare, de obicei, la copiii care prezintă anomalii embriologice (exemplu: persistenţa
canalului tireoglos).

Tiroidita cronică autoimună este mai des întâlnită în ţările dezvoltate, în care aportul de iod în
alimente este mult mai crescut.

Copiii cu sindrom Down, sindrom Turner sau cei care au diabet zaharat de tip I sau alte boli
endocrine de origine autoimună sunt predispuşi la apariţia unui tip de tiroidită. (5)

Semne şi simptome

Tiroidia acută

Pacienţii se pot plânge de boli acute ce includ următoarele simptome:

febră (în jur de 38-40°C)

dureri la nivelul gâtului (Este de obicei unilaterală. Poate radia până la nivelul mandibulei, la
nivelul urechilor sau chiar până la nivel occipital. Durerea se agravează atunci când pacientul
realizează o hiperextensie a gâtului şi se poate diminua atunci când se realizează flexia
gâtului.)

inflamaţia gâtului

sensibilitatea tegumentului din jurul glandei tiroide

dezvoltarea de eriteme peste glanda tiroidă

limfadenopatie regională

răguşeală

disfagie (dificultatea pe care pacientul o manifestă la înghiţirea produselor alimentare)

frisoane

pot să apară abcese

Tiroidita subacută

Cele mai des întâlnite simptome la acest tip de tiroidită sunt:

7
sensibilitate la palparea tegumentului din jurul tiroidei, în special când pielea este extinsă

inflamare la nivelul gâtului, posibil datorită inflamării glandei tiroide

simptome iniţiale de hipertiroidism

Alte simptome întâlnite sunt cele sistemice, dar sunt de intensitate mică:

slăbiciune

oboseală

stare generală alterată

febră

Se pot întâlni, de asemenea, simptome şi semne ale hipertiroidismului:

creşterea pulsului

presiune crescută a pulsului

agitaţie

tremor

nervozitate

fasciculaţii linguale

reflexe bruşte

pierdere în greutate

piele umedă şi caldă

Tiroidita asimptomatică

Acest tip de tiroidită poate fi întâlnit în urma unui test screening de rutină, realizat la copiii cu
risc ridicat pentru tiroidită. Poate fi sau nu însoţită de tulburări ale funcţiei tiroidiene.

Incidenţa acestui tip de tiroidită este crescută la copiii cu sindrom Down, sindrom Turner sau
copiii ce prezintă alte afecţiuni endocrine de cauză autoimună (de exemplu: cei cu diabet
zaharat de tip I, boala Addison, vitiligo).

Analize de laborator

Tiroidita acută:

Analizele de laborator efectuate în cadrul unei suspiciuni de tiroidită acută includ deseori
anomalii ce sugerează prezenţa unei boli sistemice acute:

8
leucocitoză

creştere a ratei de sedimentare

Totuşi, trebuie specificat faptul că, rezultatele funcţiei tiroidiene sunt în intervalul de referinţă.

Tiroidita subacută:

În acest caz, analizele de laborator vor releva faptul că funcţia glandei tiroide nu se află în
limite normale şi prezintă o anormalitate.

Iniţial, concentraţia sanguină a hormonului de stimulare al glandei tiroide (TSH) este

suprimat, iar concentraţia tiroxinei libere (T4) este crescută.

Odată cu agravarea tiroiditei, poate să apară hipotiroidismul permanent sau tranzitoriu.

Concentraţia proteinei C reactive de înaltă sensibilitate este, de obicei, peste limita norm

Imagistică

Ecografia glandei tiroidiene:

Proceduri

Biopsie tiroidiană cu ac subţire:

Această procedură este utilizată, în special, pentru a determina prezenţa infiltrării limfocitare
tiroidiene, în cazul tiroiditei cronice autoimune.

Rezultatele histologice oferă informaţii valoroase despre funcţia tiroidiană. La pacienţii cu

tiroidită acută, această procedură, de biopsie a glandei tiroide pe baza unui ac subţire, poate fi
folosită pentru a obţie un material de cultură, pe baza căruia se poate recomanda un tratament
antibiotic corespunzător.

Diagnostic diferenţial

hipertiroidism

hipotiroidism

Tratament

În cazul tiroiditelor, tratamentul este atât medical, cât şi chirurgical.

Tratamentul medical

Tiroidita acută:

Tratamentul pentru tiroidită acută implică administrarea antibioticelor parenteral pentru a

evita formarea de abcese.

9
Iniţial, se recomandă administrarea de Penicilină sau Ampicilină pentru a acoperi o eventuală
infecţie cu coci gram-pozitivi sau bacterii anaerobe, care cauzează, de cele mai multe ori,
această formă de tiroidită.

La pacienţii care sunt alergici la penicilină, se recomandă administrarea cefalosporinelor,

alegând generaţia acestora în funcţie de bacteria identificată. (13)

Tiroidita subacută:

Tiroidita subacută este autolimitativă. Totuşi, administrarea unui tratament este necesară
pentru a diminua disconfortul pacientului şi pentru a controla funcţia anormală a glandei
tiroide.

Disconfortul poate fi eliminiat prin administrarea unor doze mici de Aspirină (o dată la 4-6
ore). În cazurile rare, când aspirina nu are niciun efect în diminuarea disconfortului, se poate
recomanda administrarea unor doze de prednison, timp de 1 săptămână.

Propanololul poate fi utilizat pentru diminuarea semnelor şi simptomelor de hipertiroidism.

Se mai poate recomanda administrarea unor doze mici de Levotiroxina, care poate fi necesară
unor pacienţi care dezvoltă semne şi simptome asociate hipotiroidismului.

Tratamentul chirurgical

Poate implica necesitatea drenării abceselor formate în tiroidita acută supurativă şi corectarea
anomaliei de dezvoltare, responsabilă pentru această patologie.

Dietă:

Nu se impune ţinerea unui regim alimentar strict.

Prognostic

Tiroidita acută

De obicei, recuperarea se realizează complet, iar funcţia tiroidiană revine în limite normale.

Tiroidita subacută

Acest tip de tiroidită este autolimitativ, durând într-un interval de la 2 la 7 luni. Dacă se
respectă întocmai tratamentul şi se efectuează conform schemei de follow-up, testele de
monitorizare ale concentraţiilor TSH-ului şi freeT4, atunci recuperarea este completă şi de
lungă durată.

10
MENOPAUZA,

Factorii care induc menopauza

- Climaxul, de regula, vine la varsta de 45-50 de ani, cand aportul de foliculi in ovare
este complet epuizat, si dureaza 8-10 ani.

Timpul menopauzei pentru fiecare femeie este individual si poate depinde de o serie de
factori:

- Factori ereditari - care influenteaza in mod direct felul menopauzei si momentul

aparitiei;
- Modul de viata - menopauza apare mai devreme la femeile expuse la stres constant,
surmenaj la locul de munca si care sufera de lipsa de somn cronic;
- Bolile cronice - contribuie la debutul precoce al menopauzei;Se observa ca la femeile
care traiesc in climatul sudic menstruatia incepe mai devreme si, de asemenea,
inceteaza mai devreme.

Manifestarile menopauzei

Menopauza este o schimbare majora in corpul unei femei. Ca rezultat al ajustarii hormonale,
se produce disparitia naturala a functiei de reproducere. Natura cursului, precum si varsta
menopauzei, sunt strict individuale, dar este posibil sa se distinga aceasta afectiune de o alta
boala pentru o serie de semne caracteristice.

Simptomele menopauzei pot avea grade diferite de severitate. Depinde de contextul hormonal
individual, de intensitatea procesului de ajustare, precum si de sensibilitatea personala a
femeii. De regula, majoritatea femeilor aflate in menopauza prezinta urmatoarele simptome:

- Caldura aparuta brusc, simtita in zona fetei, gatului si pieptului. Febra este insotita de
transpiratie crescuta si chiar de o crestere a temperaturii corpului. De asemenea, in
aceasta stare, o femeie poate fi deranjata de sentimentul de lipsa de aer, tahicardie si
greata. Aceste valuri, numite adesea "bufeuri",nu depasesc 3 minute in timp.
- Cresterea transpiratiilor nocturne, care in medicina este denumita hiperhidroza;
- Aspectul intreruperilor ciclului menstrual. Acest simptom este strans asociat cu o
scadere a functiei hormonale a organelor genitale feminine. Uneori, intervalul dintre
menstruatie in timpul menopauzei poate ajunge la 90 de zile. De asemenea, o femeie
in perioada menopauzei poate observa o scadere a perioadei de menstruatie si o
scadere a volumului de descarcare;
- Tulburarile de somn.Unul dintre semnele menopauzei este somnul nelinistit, cauzat de
lipsa de progesteron. Acest hormon este un relaxant natural care relaxeaza si pacifica
corpul. De asemenea, un impact negativ asupra somnului are o dereglare a
metabolismului mineral, in special a magneziului, care este responsabil pentru
relaxarea musculara a intregului organism;
- Uscaciune vaginala. Scadere a elasticitatii peretilor vaginali in functie de varsta, o
scadere a secretiei glandelor interne. La o varsta mai tarzie o femeie poate simti chiar

11
 prolapsul de organe pelvine asociat cu flaciditatea peretilor vaginali. Deja la varsta de
60 de ani, 40% dintre femei cunosc aceste simptome;
- Osteoporoza, manifestata printr-o scadere grava a masei osoase totale. Cu aceasta
conditie, riscul de fracturi creste semnificativ. Principala dificultate consta in cursul
asimptomatic al bolii. O femeie poate observa doar durerea in sacrum si spate,
oboseala sau slabiciune;
- Dureri de cap sau dureri musculare. Aceste simptome sunt asociate cu o incalcare a
echilibrului mineral in organism, de exemplu, o lipsa de calciu. De asemenea, aparitia
durerilor de cap este afectata de o scadere a tonusului vascular;
- Probleme de memorie si schimbari de dispozitie, anxietate, sau eruptia emotionala;
- Deteriorarea unghiilor si parului. La varsta de menopauza, un dezechilibru hormonal
poate provoca simptome de unghii fragile sau subtierea parului. Statisticile arata ca
pana la 75% din toate femeile se confrunta cu aceasta problema;
- Bolile cardiovasculare se pot manifesta, de asemenea, in mod activ in timpul unei
perioade dificile de ajustare hormonala. Debutul menopauzei poate fi resimtit in
special de femeile care sufera de hipertensiune arteriala;
- Degradarea atractiei sexuale. Acest simptom al menopauzei se explica nu numai prin
modificarile nivelurilor hormonale, ci si prin tulburari ale starii psiho-emotionale a
unei femei.

TRATAMENT

Diagnosticul de menopauza

- Analizele de sange si urina pot masura activitatea hormonala, semnaland astfel

momentul in care femeia se apropie de menopauza sau daca menopauza deja a
inceput. De asemenea, un examen pelvian poate da indicii cu privire la modificarile
mucoaei vaginale cauzate de scaderea estrogenului. Efectuarea unui test pentru
determinarea densitatii osoase este important pentru prevenirea osteoporozei.

Tratamentul in cazul menopauzei

Medicina moderna ofera o serie de masuri pentru a ajuta corpul femeii dupa menopauza.
Aceasta include aportul regulat de calciu si vitamina D, care va ajuta la prevenirea
osteoporozei. De asemenea, in cazul unor tulburari severe in organism si in menopauza
severa, medicii pot prescrie terapia hormonala, crescand in mod artificial nivelul estrogenului
in organism. Acest tratament are efecte secundare minime, asa ca este adesea prescris in
absenta contraindicatiilor.
Alte masuri pentru a ajuta organismul la menopauza includ:

dieta, care ar trebui sa se bazeze pe fructe, legume si cereale;

stimularea activitatii fizice sub forma de drumetii, incarcarea zilnica;
utilizarea remediilor naturale moi pentru a elimina simptomele individuale; de exemplu,
gelurile speciale de hidratare. Eficienta lor ridicata si siguranta completa fac posibila scaderea
rapida a senzatiei neplacute de uscaciune. De asemenea, astfel de geluri au un efect de invelire
care impiedica perturbarea microflorei si aparitia procesului inflamator.

12