CURS TEDD MASTER II IMPSC

Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

EVALUAREA ŞI RAPORTAREA PERFORMANŢEI (REZULTATE

OBŢINUTE) DE MEDIU
Performanţa de mediu, cuantificată prin indicatori, să fie cu
adevărat motorul unei organizaţii mai curate, într-o lume mai
curată .
Sursele naturale, ca şi cele antropice (datorate activităţilor
omului) exercită presiuni (impacturi) asupra mediului atât pozitive cât
şi negative.

Impacturi ale surselor naturale

Vulcanii - generează emisii de poluanţi (cenuşă, compuşi ai
sulfului, oxizi de azot şi de carbon) cu efecte negative asupra
ecosistemelor.
Cutremurele de pământ – distrug solul şi subsolul, afectează
construcţii şi instalaţii, poluează aerul cu partciule solide şi gaze,
cauzează pierderi de vieţi omeneşti.
 CURS TEDD MASTER II IMPSC
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Furtunile – antrenează praf/nisip care împiedică vizibilitatea,

distrug vegetaţia, generează emisii de ozon datorate descărcărilor
electrice care, prin trăsnete, pot provoca incendii, cu distrugerea florei
şi faunei pe arii întinse.

Seceta prelungită – cauzată de menţinerea unor valori

ridicate ale temperaturii aerului ambiant, compromite recoltele,
distruge ecosistemele, inclusiv prin provocarea de incendii ale biomasei,
cu degajări importante de poluanţi în atmosferă.

Descompunerea materiilor organice (vegetale şi animale)

-conduce la degajarea unor poluanţi (metan, hidrogen sulfurat,
amoniac etc.).

Căderile de meteoriţi – afectează solul, fauna şi flora în

zonele de impact, contribuind şi la creşterea nivelului de radioactivitate
a Terrei.
 CURS TEDD MASTER II IMPSC
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Solul poate, în anumite condiţii, să difuzeze în aer şi apă:

- particule solide rezultate din erodare;

- particule organice provenite din descompunerea plantelor sau
animalelor;

Apa sărată (din oceane, mări sau lacuri), prin degajarea unor
aerosoli încărcaţi cu săruri (sulfaţi, cloruri), produce fenomene de
coroziune asupra construcţiilor şi instalaţiilor (reţele electrice) limitrofe.

Unele plante – pot genera impacturi asupra mediului

înconjurător prin fungi, polen, spori de mucegai, care sunt antrenaţi de
vânt şi transportaţi la diverse distante.
 CURS TEDD MASTER II IMPSC
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Impacturi ale surselor antropice

Este important de spus că începuturile impactului antropic asupra
mediului coincid cu apariţia pe Terra a speciei  homo sapiens , obligată
să-şi asigure supravieţuirea şi dezvoltarea în cadrul sistemelor existente.
Dacă iniţial acest impact a fost practic neglijabil, pe măsura
creşterii numerice a omenirii impactul asupra mediului este semnificativ.
Revoluţia industrială, demarată în Europa în secolul al-XVIII-lea şi
continuată până în zilele nostre, reprezintă o perioadă importantă în
istoria impactului antropic asupra mediului prin:

- folosirea la scară mare a combustibililor fosili;

- întrebuinţarea pe scară mare a tuturor resureselor naturale;
- degajarea poluanţilor chimici:
- creşterea cantităţilor de deşeuri.

Dacă impacturile surselor naturale se manifestă în anumite limite

şi sunt mai dificil sau uneori imposibil de impedicat, cele datorate omului
sunt permanente ele trebuie să fie urmărite şi menţiunute în anumite
limite.
 CURS TEDD MASTER II IMPSC
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Activităţile umane desfăşurate în societatea contemporană

consumă din mediul înconjurător o serie de resurse, pentru ca ulterior să
exercite asupra acestuia o altă serie de presiuni sub formă de impacturi,
care provoacă modificarea stării (calităţii, condiţiilor).

Primind informaţii asupra stării mediului, societatea reacţionează

prin răspunsuri care au rolul de a aduce valoarea impacturilor în limite
admisibile pentru a se putea realiza conservarea resurselor.

Aceste forme de acţiuni sunt reprezentate sub forma modelului

PSR, acţiune promovată de OCDE – Organizaţia pentru Colaborare şi
Dezvoltare Economică, model care stă la baza tratării problemelor de
mediu (fig.1.).

Principalele activităţi umane cu impact asupra mediului sunt:

industria, transporturile, agricultura, activităţile casnice.
 CURS TEDD MASTER II IMPSC
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Fig.1. Modelul PSR: presiune-stare-răspuns

 CURS TEDD MASTER II IMPSC
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Industria afectează, prin diversele sale ramuri, toţi factorii de

mediu (aer, apă, sol), provocând daune asupra sănătăţii oamenilor,
bunurilor sau mediului.
Industria cărbunelui produce deteriorarea mediului atât în faza
de extracţie cât şi la fazele de transport, depozitare şi preparare.

Industria gazelor şi petrolului poluează mediul mai ales prin

scăpările de hidrocarburi gazoase , prin emisiile de metan care poluează
atmosfera, contribuind la apariţia “efectului de seră”.

Industria energiei electrice şi termice înregistrează impacturi

asupra mediului atât în activităţile de producere cât şi cele de transport
sau distribuţie, fiind considerată – mai ales datorită proceselor de ardere
a combustibililor fosili printre cele mai poluante ramuri industriale.
Industria siderurgică, industria metalurgică neferoasă, industria
chimică, industria materialelor de construcţii, industria alimentară prin
evacuarea de emisii nocive poluează mediul.
 CURS TEDD MASTER II IMPSC
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Transporturile, de toate categoriile (auto, navale, feroviare,

aeriene), emit în atmosferă, ca urmare a proceselor de ardere a
carburanţilor (benzină, motorină) CO, Nox,N2O,CH4, SO2 , COV (compuşi
organici volatili). Pe lângă aceşti poluanţi, gazele de eşapament conţin,
în concentraţii mici , metale grele: Pb (la folosirea benzinelor aditivate),
Cu, Cd,Cr,Ni,Se,Zn.

Transporturile auto, dar mai ales cele aeriene, manifestă şi

impacturi sonore asupra mediului, în timp ce la transporturile navale
există riscuri mari de poluare cu produse petroliere, care pot avea urmări
deosebite asupra calităţii apelor, dar mai ales asupra florei şi faunei
acvatice.
Prin creşterea continuă a numărului de autovehicule şi a
distanţelor parcurse , traficul rutier se înscrie printre activităţile poluante
majore. Un exemplu în acest sens îl oferă municipiul Bucureşti, în care
studii elaborate de specialişti români şi străini au demonstrat că traficul
auto contribuie în mai mare măsură la poluarea atmosferei decât unele
surse staţionare (centrale electrice şi termoficare-CET).
 CURS TEDD MASTER II IMPSC
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Agricultura intervine asupra mediului prin următoarele

impacturi principale:

- folosirea excesivă a pesticidelor şi îngrăşămintelor chimice:

- executarea de lucrări de îmbunătăţiri funciare;
- dezvoltarea sectorului zootehnic.

Lucrările de îmbunătăţiri funciare, de exemplu: irigaţiile

excesive, ridică nivelul apelor freatice, distrug structura solului,
creând pericolul de băltire a apei în zonele învecinate.
Pesticidele – sunt substanţe chimice care se folosesc singure
sau în amestec, pentru distrugerea dăunătorilor sau a factorilor de
creştere.
În funcţie de natura lor , ele prezintă grade diferite de
toxicitate şi pot genera produşi nocivi în urma unor procese.
Circulaţia pesticidelor se realizează prin intermediul vieţuitoarelor,
apei şi solului afectând toţi factorii de mediu (fig.2.).
 CURS TEDD MASTER II IMPSC
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Fig.2. Circulaţia pesticidelor în mediu

 CURS TEDD MASTER II IMPSC
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Îngrăţămintele chimice (fertilizanţii) sunt substanţe ce conţin cel

puţin un element nutritiv de bază pentru sol: azot, fosfor, potasiu.
Principalele îngrăşăminte fabricate în România sunt: azotatul de amoniu,
ureea şi superfosfatul de calciu.

Dozele prea mari de azotat de amoniu produc acidificarea

solului. Azotul trece din sol în plante şi de aici la animale sau oameni,
provocând boala cu denumirea (maladia albastră), care duce la
creşterea mortalităţii infantile.

Folosirea neraţională a îngrăşămintelor chimice poate provoca

dezechilibre de nutriţie la unele plante, din cauza inducerii unor carenţe
de microelemente în sol, ca de exemplu. Zn,Fe, Cu, Mg, Mn, Mo.

Întrebuinţarea pe durate mari a îngrăşămintelor chimice

determină şi impurificarea apelor de suprafaţă precum şi a celor
subterane.
 CURS TEDD MASTER II IMPSC
Anul universitar 2020-2021, semestrul I.

Activităţile casnice generează diverse forme de poluare a

mediului: fizică, chimică, biologică, fonică, estetică.

Deşeurile urbane rămân în mediul înconjurător perioade mari de

timp, care duc la degradarea foarte lentă a unor produse, sub acţiunea
apei, oxigenului atmosferic, luminii. În zonele acoperite cu deşeuri solide
este împiedicată creşterea plantelor, în timp ce apar condiţii pentru
inmulţirea paraziţilor (şobolani, insecte).
La incinerarea deşeurilor urbane/industriale pot apărea compuşi
chimici toxici, arderea biomasei, apele uzate menajere rezultate în
marile aglomerări urbane pot contribui la afectarea apelor de suprafaţă
sau subterane, mai ales când oraşele respective nu sunt prevăzute cu
staţii de tratare complexă (chimică şi biologică).
Chiar şi fumatul, prin proporţiile sale îngrijorătoare, a devenit în
zilele noastre o activitate poluantă.
Pentru evaluarea presiunilor(impacturilor) asupra mediului
se folosesc diverşi indicatori care vor fi prezentaţi în cursurile următoare.