Monopolul

Strategii de preţ
 Preţurile discriminatorii
• Discriminarea de gradul I, apare atunci când
firma vinde aceluiaşi consumator fiecare unitate
exact la preţul pe care acesta este dispus să îl
plătească;
• Discriminarea de gradul II, aplicată pe pachete
de produse; în acest caz consumatorul plăteşte
cu atât mai puţin, cu cât consumă o cantitate
mai mare;
• Discriminarea de gradul III, prin care firma
vinde la preţuri diferite pe pieţe diferite, izolate
geografic sau artificial prin anumite tehnici cum
ar fi: calitatea serviciilor, ambalajul, marca ş.a..
 Discriminarea de gradul I
P

Cererea consumatorului X

Cmg

Suma platită
de Q
Q*
cumpărător
 Discriminarea perfecta - exemplu
Q P PQ CT Vmg Cmg VT Vmg*
1 10 10 4 10 6 10 10
2 9 18 8 8 6 19 9
3 8 24 12 6 6 27 8
4 7 28 16 4 6 34 7
5 6 30 20 2 6 40 6
6 5 30 24 0 6 45 5
 Discriminarea de gradul doi
• Monopolul vinde pachete diferite la preturi
diferite; pachetele au în vedere cantitatea
şi/sau calitatea.

• Monopolul îşi transferă prin această

strategie o parte din surplusul
consumatorului.
 Discriminarea de gradul II-preţ
neliniar

B
B
C’
C
A C A
D
Q’’
Q’ Q
Cmg este presupus 0. Monopolul doreste să ofere Q’ cu preţul A şi Q’’ cu preţul
A+B+C.
Consumatorul “roşu” va prefera să cumpere Q’ şi să plătească A, deoarece
rămâne cu: Surplusul = B.
 Discriminarea de gradul II-preţ
neliniar
O soluţie ar fi ca monopolul să vândă
Q’’ cu A+C. Consumatorul va alege
Q’’ pt.că rămâne cu acelaşi surplus,
B.
Mai mult, monopolul poate reduce
puţin cantitatea Q’ (cu zona verde) şi
pierde din surplusul consumatorului B
“albastru”. Dar extinde în acest fel
zona C şi câştigă mai mult din C’
surplusul consumatorului “roşu”
(pierde D şi câştigă C’). Consumatorul C
A
sărac va plăti A, iar cel bogat D
A+C’+C+D. Surplusul celui bogat este
B, exact cât ar fi avut dacă ar fi ales Q’ Q’’
să consume Q’.
 Discriminarea de gradul III
P P

Cmg

PA
PB

Q Q
Piaţa A Piaţa B
 Ce preţuri practică monopolul pe
cele două pieţe?
• Preţurile depind de elasticitatea cererii la
preţ, cf. Relaţiilor:
• Vmg1=P1 (1+1/Ec/P1) şi
• Vmg2=P2 (1+1/Ec/P2) cu
• Vmg1=Vmg2=Cmg
 Vânzarea la pachet (Bundling)
• Să presupunem că o Cons. Piesa Piesa
companie de teatru pune
în scenă două spectacole 1 2
diferite, unul care se
adresează în principal
persoanelor mature, iar Maturi 15 5
altul care se adresează
mai ales adolescenţilor.
Cele două categorii de
consumatori sunt dispuşi Tineri 10 7,5
să plătească pentru cele
două spectacole
următoarele preţuri:
 Alte tipuri de discriminare
• Discriminarea intertemporală
• Discriminarea peak-load (preţuri pentru
perioadele de vârf)
• Vânzarea condiţionată
• Tariful din două părţi
 Tariful din 2 părţi: dilema
Disneyland
P

Surplusul consumatorului = preţul de intrare

Profit pierdut
P*
Profitul distracţiei Cmg

Q
Q*
Cu preţul P* se pierde triunghiul albastru închis, dar se câştigă cel roz, la
care se adaugă dreptunghiul albastru deschis. Profitul va fi maxim când
P=Cmg întrucât monopolul urmăreşte să-şi transfere tot surplusul
consumatorului.
 Monopsonul

Cauze. Formarea preţului.

Pierderea socială
 Sursele puterii de monopson
• Numărul mic de cumpărători
• Interacţiunile dintre cumpărători
• Elasticitatea ofertei la preţ
Măsurarea puterii de monopson
• IM=(Vmg-P)/P măsoară marja de venit
marginal peste preţ.
• Demonstraţie:
• Vmg=dVT/dQ=dPQ/dQ=P+QdP/dQ
• Vmg=P[1+(Q/P)(dP/dQ)]=P(1+1/EO/P)
• IM =(Vmg-P)/P =1/EO/P
Formarea preţului în monopson
• P*<PE
Cmg
P

Oferta P(Q)

PE
P*
Vmg

Q* Q
 De ce costul marginal este
deasupra curbei ofertei?
• Pentru că, dacă doreşte să cumpere mai mult,
monopsonul trebuie să plătească mai mult, atât
pentru ultima unitate, cât şi pentru cele
anterioare.
• Algebric:
• Cheltuiala totală a monopsonului este:
CT=P(Q)Q
• Costul marginal va fi: Cmg=dCT/dQ, deci
Cmg=P(Q)+QdP/dQ
• Cum dP/dQ>0=>Cmg >P(Q)
Pierderea socială în monopson
• Este reprezentată de zona B+C
P Cmg Oferta

P’
B
PE
C
A
P*
Vmg

Q* QE Q
 Monopolul bilateral
• Este acea formă de piaţă caracterizată
printr-un singur vânzător şi un singur
cumpărător.

• Preţul va oscila într-o bandă de fluctuaţie

cu limita superioară preţul de monopol şi
cea inferioară preţul de monopson.
 Monopolul bilateral
P
Costul marginal

Oferta

PMN

PMS Cererea

Venitul marginal

Q* Q