UNIVERSITATEA ,,AUREL VLAICU” DIN ARAD

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA FINANȚE BĂNCI

BURSA DE VALORI BUCUREȘTI

PROFESOR
Nițu Adrian Henorel

STUDENT
ALEXANDROV ION

ARAD 2020
 CUPRINS

Introducere........................................................................................................2

Capitolul 1: Bursa de valori.............................................................................3

1.1. Elemente definitorii............................................................................................3

1.2. Obiectul bursei de valori.....................................................................................3
1.3. Condiţiile esenţiale pentru înfiinţarea unei burse de valori................................4
1.4. Scopul esenţial al bursei de valori.....................................................................4
1.5. Clasificarea burselor de valori............................................................................5
1.6. Operaţiunile de bursă..........................................................................................6

Capitolul 2: Studiu de caz: Bursa de valori București......................................8

2.1. Funcţionarea Bursei de Valori Bucureşti...........................................................10

2.2. Indicii Bursei de Valori Bucureşti.....................................................................11
2.3. Evoluţia Bursei de Valori Bucureşti în anul 2011..............................................17
2.4. BVB ÎNCHEIE ANUL 2011 CU UN PROFIT NET DE APROAPE 17
MIL.LEI.....................................................................................................................18
2.5. Bursa de Valori București se situează pe locul 4 în topul creșterilor în lume......

Concluzii.............................................................................................................19
Bibliografie.........................................................................................................20

1
 INTRODUCERE
Tema abordată a fost aleasă deoarece constituie un subiect de actualitate şi de interes
în contextul dezvoltării continue şi al integrării pieţelor financiare, piaţa de capital dobândind
o importanţă crescândă în cadrul sistemelor financiare contemporane. Globalizarea pieţelor
financiare la nivel mondial a avut efecte favorabile şi asupra sistemului financiar românesc,
ducând la consolidarea legislaţiei existente în domeniu şi la crearea şi dezvoltarea unei pieţe a
serviciilor financiare viabile, care să permită tranzacţionarea unor instrumente financiare
moderne. În ciuda performanţelor scăzute a pieţei de capital româneşti comparativ cu
performanţele pieţelor de capital europene dezvoltate, piaţa românească de capital a cunoscut
totuşi o dinamică favorabilă în ultimii ani. Nu în ultimul rând, o puternică motivaţie în
alegerea temei de cercetare a fost legată de interesul meu deosebit faţă de acest domeniu, al
pieţelor de capital.
Scopul proiectului este să ne prezinte toate caracteristicile, informaţiile despre bursa
de valori.
Orice economie naţională, indiferent de nivelul său de dezvoltare, este caracterizată de
existenţa şi funcţionarea unor pieţe specializate, unde se întâlnesc şi se reglează, liber sau
dirijat, cererea şi oferta de active financiare, necesare creării de resurse pentru dezvoltarea
producţiei de bunuri şi servicii în cadrul firmelor.
În economia financiară circuitul activelor financiare are loc între mulţimea ofertanţilor
de fonduri (investitorii) şi mulţimea utilizatorilor acestora, în vederea realizării unicului scop:
satisfacerea nevoii economice, a cărei finalizare este profitul.
Indiferent de forma ei juridică, care poate fi de drept public sau de drept privat, bursa
de valori funcţionează sub controlul şi supravegherea statului. Pe plan internaţional, în cele
mai multe state funcţionează burse de drept privat ca societăţi pe acţiuni. Bursele de drept
public sunt administraţii ale statului cu caracter nelucrativ.
Încă de la apariţia lor, bursele de valori s-au bucurat de un interes deosebit din partea
marelui public, reprezentând pentru unii o speranţă de îmbogăţire rapidă iar pentru alţii soluţia
în căutarea unei certitudini asupra viitorului apropiat sau îndepărtat.
Metologia utilizată a fost pentru studiu de caz, în mare parte a fost bazată pe analiza
documentelor ușor accesabile pe internet, mai exact analiza datelor statistice, a rapoartelor de
analiză și a altor documente oferite de instituțiile participante pe piața de capital. Am folosit
date din anii 2000-2011 pentru a demonstra cum aceasta a evoluat din momentul lansării.

2
 Capitolul 1: Bursa de valori
1.1. Elemente definitorii
Bursa reprezintă piaţa pe care se oferă şi se desfac după o procedură specială, mărfuri
sau valori mobiliare. Caracteristică ţărilor cu economie de piaţă, bursa este definită ca o
asociaţie organizată a comercianţilor, agricultorilor, armatorilor, bancherilor, asigurătorilor în
vederea negocierii de valori publice şi private pe piaţa capitalului.
Bursa de valori este una din cele mai importante instituţii ale economiei de piaţă, un
segment al pieţei financiare, o piaţă secundară organizată, transparentă şi supravegheată pe
care se încheie tranzacţii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.
Valorile mobiliare (titlurile financiare) care constituie obiectul principal al contractelor
ce se încheie la bursa de valori reprezintă economii financiare, disponibilităţi neutilizate ce
sunt redirijate în procesul negocierilor către cele mai productive activităţi economice. Bursa
de valori apare ca un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator şi diversificator al
producţiei rentabile, precum şi un detector al producţiei nerentabile.
Bursele de valori reprezintă întotdeauna un barometru extrem de sensibil şi exact al
stării de fapt în domeniul economic, social, geo-politic şi valutar. Preţul la care se negociazã
un titlu de valoare reflectă fidel starea economico-financiară a societăţii care l-a emis, în sens
pozitiv sau negativ.

1.2. Obiectul bursei de valori

La bursa de valori se negociază:
a) Valori mobiliare (titluri financiare): acţiuni, obligaţiuni, bonuri şi bilete de tezaur, titluri
de rentă, etc.
b) Valute selective.
c) Produse bursiere derivate: contracte futures, opţiuni pe marfă, opţiuni pe titluri
financiare, opţiuni pe valute, opţiuni pe indici de bursă, opţiuni pe rata dobânzii.
Există burse la care obiectul principal al negocierilor îl constituie acţiunile. Aceste
burse se mai numesc şi burse de acţiuni. Unele burse de valori au ca obiect de activitate
tranzacţionarea valorilor mobiliare pe plan local şi acestea sunt burse locale, necaracteristice
în comerţul bursier internaţional, altele au un obiect extins la un număr mare de valori
mobiliare admise la cotare, indiferent de ţara emitentă. Acestea sunt burse caracteristice, de
reputaţie internaţională, deţinând un rol conducător în tranzacţiile bursiere generale.

3
1.3. Condiţiile esenţiale pentru înfiinţarea unei burse de valori
Pentru fondarea unei burse de valori sunt necesare trei condiţii:
a) existenţa în zona respectivă sau în apropiere a unor societăţi anonime de mare anvergură;
b) difuzarea acţiunilor şi a obligaţiunilor emise de societăţile anonime respective la un număr
mare de acţionari;
c) reglementarea judicioasă a activităţii tranzacţionale prin norme legislative imperative cu
privire la codul de conduită, limita participărilor, modul de desfăşurare a negocierilor.

1.4. Scopul esenţial al bursei de valori

Bursa de valori are rolul principal de a facilita acumularea fondurilor necesare

finanţării activităţii economice şi de a dirija fluxul fondurilor acumulate spre ramurile
economice cele mai rentabile. Ea îşi îndeplineşte acest rol mai ales prin operaţiunile de
vânzare şi cumparare de acţiuni şi obligaţiuni emise de societăţile pe acţiuni.
Cei care doresc sa devină proprietari şi să participe nelimitat la riscuri şi beneficii
cumpară acţiuni simple, cei care nu doresc să-şi asume riscuri şi beneficii nelimitate cumpără
acţiuni preferenţiale cu un venit fix şi cu un risc minimal, iar cei care nu doresc sa devină
proprietari ci numai creditori, micşorându-şi riscul la maximum, cumpară obligaţiuni cu un
venit fix exprimat procentual şi denumit cupon.
Ordinea în care societatea emitentă distribuie beneficiile: banii rezultaţi din vânzarea
celor trei feluri de efecte financiare sunt utilizaţi de societatea emitentă pentru investiţii
productive, cumpărări de materii prime şi materiale, angajarea forţei de muncă, plata gestiunii
economice. În condiţiile în care activitatea economică se desfaşoară normal, rezultă venituri
totale care se diminuează cu costurile de lucru (în care intră şi rambursarea datoriilor) şi se
obţine profitul de lucru.

Distribuirea profitului de lucru se înscrie în următoarea ordine de priorităţi:

- se plătesc cupoanele la obligaţiuni;
- din ce ramâne se plătesc impozitele pe venit sau pe cifra de afaceri;
- profitul rămas se numeşte net şi se împarte între coproprietari, respectiv între deţinătorii de
acţiuni.

4
 Şi repartizarea profitului net urmează o ordine de priorităţi:
- se plătesc mai întâi veniturile la acţiunile preferenţiale;
- restul se împarte în două: pentru plata dividendelor la acţiunile simple şi pentru constituirea
cotelor de rezervă în vederea noilor investiţii (sau conform statutului).
Bursa asigură lichiditatea activelor financiare, oferind posibilitatea vanzării titlurilor
anterior cumpărate, deci a transformării lor în bani
Bursa este un “motor” al vieţii economice, dinamizand activitatea de afaceri şi permiţand
realizarea unor proiecte investiţionale de anvergură, care n-ar putea fi înfăptuite cu fondurile
unui grup restrans de întreprinzători.

1.5. Clasificarea burselor de valori

Din punct de vedere juridic se disting:

a)Bursa de valori oficială este piaţa la care se negociază valorile mobiliare admise la
cotare. Operaţiunile se desfăşoara într-un spaţiu special amenajat conform unui regulament de
funcţionare. Tranzacţiile sunt centralizate şi accesibile informării continue a clienţilor.
Operaţiunile se desfăşoară cu exclusivitate în cadrul unui mecanism, folosindu-se un
personal specializat în negocierea tranzacţiilor şi un personal tehnic care se ocupă de
pregătirea negocierilor, evidenţa contractelor şi urmărirea realizării lor. Accesul în bursa este
restrictiv.
Bursa de valori oficială poate fi:
 bursa clasică
 bursa modernă.
La bursele de valori clasice se formează un curs unic, centralizat, întrucât procesul
negocierilor este supus regulamentului de funcţionare, adică este dirijat şi supravegheat,
preţurile formându-se pe baza de licitaţie publică.
La bursele de valori moderne, procesele de negociere sunt automatizate, pe baza de
mijloace electronice şi computere, în exclusivitate sau în combinaţie cu mijloace clasice.
b) Bursa de valori neoficială este o bursă cu un acces mai puţin restrictiv. Pe aceasta
piaţă se negociază valorile mobiliare neînscrise la cotarea oficială. Este vorba de societăţi
mici şi mijlocii care doresc să obţină fonduri pentru dezvoltare dar nu pot îndeplini condiţiile
severe de admitere la piaţa oficială.

5
 Pe lânga acestea, la Bursa neoficială mai apar:
- societăţile radiate de la cotaţia oficială;
- societăţile în dificultate, cum sunt cele în curs de dizolvare şi lichidare.

c) Piaţa la ghişeu (OTC - Over The Counter) este piaţa organizată direct între operatori,
în afara burselor organizate şi care se derulează printr-o reţea de telecomunicaţii. Pe această
piaţă se pot vinde şi cumpăra valori mobiliare în cantităţi oricât de mici şi nu numai pachete
de acţiuni care să aibă la bază o unitate de măsură.

1.6. Operaţiunile de bursă

Operaţiunile de bursă reprezintă tranzacţiile de vȃnzare şi/sau cumpărare a titlurilor

de valoare, precum şi modalitatea mobilizării /disponibilizării fondurilor băneşti
corespunzătoare, după stabilirea cursului oficial, prin procedurile de cotare.
După cum are loc realizarea contractelor încheiate, se disting mai multe categorii de
tranzacţii: la vedere, la termen sau condiţionale

Operaţiunile la vedere, sau în numerar, presupun, aşa cum le indică şi denumirea,

reglarea contractelor –lichidarea titlurilor şi livrarea datoriilor băneşti – imediată, sau cu o
amanare de cateva zile. Operaţiunile cu reglare imediată sunt singurele posibilităţi de a
intervenii atȃt pe piaţa oficială, cat şi pe cea secundară sau terţiară.
Operaţiunile la termen sunt operaţii bursiere ale căror condiţii de executare sunt
fixate încă din ziua negocierii, dar reglarea lor şi lichidarea titlurilor sunt reportate la o dată
ulterioară , numită dată de lichidare. Data de lichidare are loc o singură dată pe lună, de obicei
în a şasea şedinţă bursieră înaite de sfarşitul lunii calendaristice în care s-au emis ordinele.
Operaţiunile la termen condiţionat includ operaţiunile cu primă şi operaţiunile cu
opţiuni. Diferenţa între acestea şi cele la termen ferm constă în faptul că, executarea
contractelor la termen condiţionat se realizează numai dacă sunt îndeplinite condiţiile
corespunzătoare interesului clienţilor care emit ordinele de bursă. În acest mod clienţii se

6
asigură contra riscurilor de a pierde, nefiind obligaţi să suporte diferenţele de curs, în cazul în
care tendinţa pieţei este contrară sensului speculaţiei ordonate .

Supravegherea și controlul negocierilor la bursa de valori

Se are în vedere controlul și supravegherea pieței bursiere în scopul ocrotirii

intereselor investitorilor; se realizează prin impunerea de către puterea de guvernamânt a unor
norme de informare a publicului și a unor norme care să stea la baza activității profesionale a
agențiilor de brokeraj și a societăăilor financiare.
Sunt de remarcat urmatoarele atributii ale controlului guvernamental:
- Înregistrarea agenților bursieri și autorizarea lor;
- Limitarea volumului de tranzacții pe agent si unitate de timp;
- Controlul sumelor constituite în depozit;
- Asigurarea concurenței loiale printr-o permanentă supraveghere;
- Emiterea de autotizații pentru dobândirea calității de membru al bursei sau al Casei de
compensație.

7
 Capitolul 2:Studiu de caz:Bursa de valori București

Bursa de Valori Bucuresti, a fost înfiinţatǎ pe 1 aprilie 1995, pe baza Deciziei nr.
20/21.04.1995 a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare(CNVM).
După aprobarea de către CNVM a Regulamentelor şi Procedurilor de funcţionare şi
operare, Bursa de Valori Bucureşti şi-a început activitatea în mod efectiv, realizând primele
tranzacţii la data de 20 noiembrie 1995, în incinta pusă la dispozţie de Banca Naţională a
României. În cadrul primei şedinţe de tranzacţionare, societăţile de valori mobiliare membre
ale Asociaţiei Bursei au putut negocia 905 acţiuni a 6 societăţi comerciale cotate.
Conform site-ului oficial a Bursei de Valori Bucureși, rolul pe care aceasta îl
îndeplinește este:
 de a furniza o piațǎ organizatǎ pentru tranzacționarea valorilor mobiliare;
 de a contribui la creșterea lichiditǎții valorilor mobiliare prin concentrarea în piațǎ a
unui volum cât mai mare de valori mobiliare,
 de a contribui la formarea unor prețuri care sǎ reflecte în mod corespunzǎtor relația
cerere-ofertǎ;
 de a disemina aceste prețuri cǎtre public

Principii

Tot de pe acest site aflǎm cǎ principiile care guverneazǎ aceastǎ instituție ca piațǎ organizatǎ
de valori mobiliare sunt accesibilitatea, informarea, etica pieței si neutralitatea.

Accesibilitatea se referǎ la angajamentul pe care si-l asumǎ Bursa de a asigura accesul

egal al societǎților membre și, respectiv, a societǎtilor emitente listate la Bursǎ.
Bursa este, de asemenea, obligatǎ sǎ asigure permanent agenților de bursǎ și
investitorilor, suficientǎ informație despre societǎțile tranzacționate și despre prețurile
valorilor mobiliare emise de acestea.
Etica pieței : asigurarea cǎ piața valorilor mobiliare funcționeazǎ într-un mod care
sporește încrederea utilizatorilor, autoritǎților și publicului larg în general.

8
 Neutralitatea : Bursa se angajează să acționeze neutru și să-și mențină integritatea în
relația cu toți participanții la piațî, precum și cu alte instituții sau organizații care
supravegheazǎ sau opereazǎ în piața de capital .

Misiune

Misiunea Bursei de Valori București este de a asigura și a promova o piață eficientă, cu

reguli corecte, atractivă și compatibilă cu standardele europene, care să devină un factor de
influență a tendințelor economice și instituționale și să se constituie intr-un mediu de
dezvoltare și initiațivă antreprenorială prin oferirea de servicii, mecanisme și norme pentru
mobilizarea, atragerea și alocarea eficientă a resurselor financiare, în condiții de transparență
și siguranță.

Domeniu de activitate

BVB are ca obiect principal de activitate administrarea piețelor de instrumente financiare,

precum și activități conexe obiectului principal de activitate și prevazute de reglementările
CNVM. Domeniul principal de activitate a Societății este Activități auxiliare ale instituțiilor
financiare, COD CAEN grupa 661.

Activitatea principală este Administrarea piețelor financiare și constă în asigurarea

cadrului tehnic, de reglementare și supraveghere necesar desfășurării operațiunilor pe piețele
reglementate pentru instrumente financiare și sistemele alternative de tranzactionare, pe
principiile legalității, transparenței și integrității pieței.

Bursa de Valori București administrează urmatoarele piețe:

-O piață reglementată la vedere împarțită în urmatoarele sectoare:

 titluri de capital: acțiuni și drepturi emise de entități din România și internaționale.

 titluri de credit: obligațiuni corporative, municipale și de stat emise de entități din
România și obligațiuni corporative internationale.
 organisme de plasament colectiv: acțiuni și unități de fond emise de organisme de
plasament colectiv.
 produse structurate: certificate și warante.

9
 -Piața Rasdaq pe care se tranzacționează acțiuni și drepturi emise de entități din România.

 -O piață reglementată la termen pe care se tranzacționează contracte futures pe acțiuni, indici
și diferențe de curs valutar.

- Un sistem alternativ de tranzacționare, ATS, denumit CAN (Companii și Acțiuni Noi).

2.1. Funcţionarea Bursei de Valori Bucureşti

O dată cu înfiinţarea bursei, cu sprijin din partea autorităţilor canadiene, s-a hotărât ca
specializarea personalului să se efectueze în instituţii similare din Canada, iar sistemul de
tranzacţionare STEA (Sistemul de Tranzacţionare Electronică Automată) să fie adaptat
condiţiilor specifice României.
Astfel s-a ajuns nu numai la un sistem compatibil cu marile burse ci şi la un sistem
extrem de performant şi de bine integrat în privinţa funcţionalităţilor oferite.
În cadrul Bursei de Valori Bucureşti sunt reglementate următoarele aspecte:
- membrii bursei;
- documentaţia minimă şi forma ei;
- executarea ordinelor şi tranzacţiilor;
- condiţiile de accedere la tranzacţionare;
- nivelul de capitalizare minim şi volumul maxim permis al operaţiunilor;
- evidenţierea contabilă a operaţiunilor bursiere în nume propriu şi în numele
clienţilor;
- depozitarea, compensarea şi decontarea tranzacţiilor.
Începând din anul 1999, sistemul STEA a fost treptat înlocuit cu sistemul de
tranzacţionare HORIZON. Acest sistem înlocuieşte treptat ringul de tranzacţionare prin
strigare, conferind agenţilor de bursă posibilitatea să tranzacţioneze direct de la
calculatorul propriu (staţia de lucru), printr-o legătură a acestuia cu Nucleul de
tranzacţionare, care editează şi validează ordine, execută tranzacţii şi actualizează statistici
şi informaţii despre tranzacţii în urma executării acestora.
Înscrierea la cota Bursei. Cota BVB este structurată pe următoarele sectoare:
1. sectorul valorilor mobiliare emise de către persoane juridice române;
o categoria a II-a sau categoria de bazǎ
o categoria I
o categoria plusului de transparentǎ, denumita si Categoria PLUS

10
 2. sectorul obligaţiunilor şi a altor valori mobiliare emise de către stat, judeţe, oraşe,
comune, de către autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale şi de către alte
autorităţi;
3. sectorul internaţional.
Menţinerea la Cota Bursei. Pentru menţinerea la Cota Bursei, emitenţii valorilor
mobiliare trebuie să achite comisionul de menţinere, respectiv să realizeze furnizarea
informaţiilor cerute de Bursă, informând permanent şi pe deplin publicul atât despre
evenimentele importante cât şi despre deciziile ce pot afecta preţul valorilor mobiliare.

2.2. Evoluţia Bursei de Valori Bucureşti în anul 2011

Bursa de Valori Bucureşti a fost înfiinţată în baza Deciziei CNVM nr. 20/1995 şi
constituită ca o instituţie de utilitate publică, non-profit, în 2005 devenind societate pe acţiuni.
Acţiunile bursei au fost admise la tranzacţionare pe piaţa principală a BVB pe 8 iunie
2010. Domeniul principal de activitate al Companiei este administrarea pieţelor financiare.
BVB este cel mai mare operator de piaţă din România şi este o bursă de talie medie în
regiune.
Anul 2011 nu a îndeplinit aşteptările privind reluarea durabilă a creşterilor pe piaţa de
capital. Capitalizarea BVB a crescut cu numai 8,07% faţă de anul precedent, însă numai 18%
din acţiunile listate la BVB au înregistrat creşteri, în timp ce 82% au înregistrat scăderi de preţ
faţă de anul anterior.
Evenimentele majore ale anului 2011 - Listarea Fondului Proprietatea, aşteptată încă
din 2005 şi majorarea pragului de deţinere la SIF-uri de la 1% la 5%, nu au adus o revenire a
unei activităţi susţinute pe piaţa de capital.
Aşadar, piaţa de capital a înregistrat un an de scădere în 2011, după stagnarea din 2010
şi revenirile parţiale din 2009.
După un început încurajator, în care câştigurile au urcat şi la 15% pe maximele din martie şi
aprilie,anul 2011 s-a transformat într-un an nefast pentru Bursa de Valori de la Bucureşti. 
Toţi indicii bursieri au înregistrat scăderi în 2011 faţă de 2010.

11
 B
B et
et (
A ( V
Indicele BET n R ar
o -
Grafic nr.1
n) %
2003 )
150
2004 2.
100 2005 2 1 3
2006 0 7 0,
50 0 1, 9
2007
0 2008 3 8 1
2009 8
-50 4.
2010
1
2011 2 3
-100 0
2012 0 6
0,
0 4,
Sursa :BVB (date prelucrate)  9
4 7
6
Grafic nr.2 1
6.
Sursa :BVB 2 5 5
Indicele BET (calculat pe baza celor mai importante zece 0 8 0,
0 6, 9
acţiuni listate pe piaţa 5 1 0
reglementată a BVB) a încheiat anul 2011 cu o scădere de 17,7%, 3
8.
acesta fiind cel de-al 3 an complet de scădere din istoria indicelui 2 0 2
(dupa -50,2% in 1998 si -70,5% in 2008). 0 5 2,
0 0, 2
Indicele BET – C (Bucharest Exchange Trading Indice 6 1 3
Compozit) 8
Grafic nr.3 9.
2 8 2
150
2004 0 2 2,
2005 0 5, 0
100 2006 7 3 5
50 2007 8
2008 2.
0 -
2009 2 9
7
-50 2010 0 0
0,
2011 0 1,
-100 4
2012 8 1
7
0
Grafic nr.4 4.
2 6 6
0 9 1,
0 0, 6
9 5 8
7
5.
2 2 1
0 6 2,
1 8, 3
0 6 2
1
12 4.
-
2 3
1
0 3
 B
B et
et -
- C
AC (
n (V
R ar
o -
n) %
)
1.
2 3 2
0 9 6,
0 0, 0
3 3 4
8
2.
1
2 8
0
0 2
3,
0 9,
5
4 4
0
5
3.
2 9 3
0 1 8,
0 0, 2
5 8 2
8
5.
2 0 2
0 2 8,
0 5, 4
6 0 9
8
6.
2 6 3
0 6 2,
0 5, 6
7 4 4
7
1.
-
2 9
7
0 7
0,
0 7,
3
8 1
4
0
2.
2 7 3
0 1 7,
0 4, 3
9 7 1
7
3.
2 1 1
0 1 4,
1 1, 6
13 0 1 0
7
2.
Sursa: BVB

Indicele BET-C a coborât cu 15,74% in 2011;

14
 B
E
Indicele BET – FI BE T-
T- FI
Grafic nr.5 A FI
n (R (V
2003 ON ar
200 ) .
2004 %
150 2005 )

100 2006 2 8. 3
2007 0 01 3,
50
2008 0 4, 2
0
2009
3 17 3
-50 2010 17 1
2
.2 1
-100 2011 0
89 5,
2012 0
,8 7
4
De asemenea, indicele societăţilor de investiţii (SIF-uri), BET- 7 4
47 1
FI, a pierdut in 2011 12,01%; 2
.5 7
0
Grafic nr.6 88 5,
0
,7 2
Sursa: BVB 5
B 6 4
Indicele BET-XT B
E 63
E
T- 2 3
Grafic nr.7 T- .0
0 2,
AX X 11
T 0 4
n T (V ,7
80
(R 6 1
60 ar. 4
2007 O
40 % 78
2008
N) 2 2
) .6
20
2009 2 1. 0 4,
0 69
-20
2010 0 00 N/ 0 ,6
8
-40 2011 0 0, A 7 8
5
-60 2012 6 00 12 -
-80 2 1. 2
16 0 .5 8
0 16 49 4,
,8 0
Grafic nr.8 0 8, ,5 0
5 8
7 51 3 5
2 - 23
27
0 76 2 .8
9
7,
0 ,2 0 85
0,
36
8 6 0 ,9
3
9 3
2 6
46 66
0 21
1, ,5 2 -
0 .9
95 5 0 7,
9 80
1 9
2 ,5
47 0 8
0 1, 8
0,
1 87 19 -
61 2
0 .3 1
0
2 - 41 2,
40 1
0 13 ,5 0
5, 1
1 ,8 0 1
62
1 1 24
2 2
2 .3
15 49 20 0 5,
0 35
0, ,9 1 8
1 ,2
70 8 2 2
2 6
Sursa: BVB 

BET-XT (calculat pe baza preţurilor a 25 de companii importante) a pierdut in 2011, 13,8%;

Indicele BET-NG®
BE
Grafic nr.9 T-
BE
T-
N
AG NG
80 n (R (Va
60 r.
2007 O
%)
40 N)
2008
20 2 1.
2009
0 0 00 N/
2010
-20 0 0, A
2011
-40 6 00
-60 2012
2 1.
-80 0 25 25,
0 8, 82
7 18
Sursa: BVB
2
34 -
Iar indicele sectorului energetic BET-NG a încheiat 0 anul
8, 72,
2011 cu -20,7% 0
43 31
8
Grafic nr.10
2
59
0 71,
6,
0 10
16
9
2
77
0 29,
1,
1 49
97
0
2
61 -
0
2, 20,
1
35 68
1
2
67
0 10,
6,
1 42
15
2

16
 R
O
R
T
O
X
T
Sursa: BVB X
A (
(
n V
R
Indicele: ROTX® a
O
r
Grafic nr.11 N
.
)
%
)
2002 1.
200 2 0
2003 N
2004 0 0
150 /
0 0,
2005 A
100 1 0
2006 0
50 2007 2. 1
2008
2 55
0 0 88
2009 0 1, ,
-50 2010 2 21
2011 83
-100
2012
3.
4
2 7
3
0 0
Grafic nr.11 ,
0 0,
3
Sursa: BVB
3 4
6
1
Lichiditatea totală pe piaţa reglementată a crescut în 2011. 8. 1
Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni a atins 9,9 miliarde lei (2,3 miliarde 2 53
0 40
euro), faţă de 5,6 miliarde lei în 2010, 5,1 miliarde în 2009 şi 7,0 0 1, ,
4 58
miliarde în 2008. Însă creşterea se bazează într-o măsura foarte mare 43
pe tranzacţii cu acţiuni Fondul Proprietatea (FP), a căror lichiditate a 1
4. 6
înregistrat o pondere de 52% din valoarea totală a tranzacţiilor cu 2
26
0
acţiuni din 2011; fără tranzacţiile cu acţiuni FP, lichiditatea totală a 3 ,
0
8, 7
5
pieţei reglementate a BVB ar fi fost de numai 4,8 miliarde lei, sub 50
5
nivelul din ultimii ani.
1
Grafic nr.12 7. 2
2
63
0
4 ,
0
2, 9
6
Sursa: Plus Capital 71
7
Valoarea medie zilnică a tranzacţiilor cu acţiuni pe piaţa 2
reglementată a BVB a fost de 38 milioane lei în 2011, faţă de 22 1. 2Valoarea
2
7 3tranzacțiilor cu
milioane în 2010 şi 20 milioane în 2009. 0
0 ,unităti de fond pe
0
5, 0
Numărul intermediarilor autorizaţi pe piaţa reglementată a BVB 7 piața reglementată a
02
la sfârşitul anului 2011 a scăzut la 61, faţă de 65 în 2010, 71 în 2009 0
BVB a fost de 8,7
şi 76 în 2008. Acesta este cel mai redus număr de intermediari milioane lei în 2011
6. -
înregistrat de BVB din anul 1996. (2,1 milioane euro),
2 56
0 9 9față de 22,7 milioane
Grafic nr.13
0 0, ,lei în 2010, 20,5
17 8 3 6milioane lei in 2009
2 4și 26,1 milioane lei
9. în 2008.
4
Sursa: Plus Capital

2.3. BVB ÎNCHEIE ANUL 2011 CU UN PROFIT NET DE APROAPE

17 MIL.LEI

Rezultatele financiare preliminare ale Bursei de Valori București SA (BVB) pe 2011

indică o creștere de 66,5 % a cifrei de afaceri comparativ cu anul 2010. Pe plan operațional,
influența cea mai mare asupra rezultatelor financiare a avut-o creșterea activității de
tranzacționare pe aproape toate segmentele administrate de către BVB, iar pe plan financiar
încasarea dividendelor aferente anilor 2007 și 2010 de la Depozitarul Central a influiențat
pozitiv rezultatul operațional realizat.
Cifra de afaceri a BVB a crescut în 2011 până la 21,74 mil. lei (2010: 13,06 mil.lei)
datorită realizării unor venituri mai mari din activitatea de tranzacționare, din înregistrarea de
noi participanți, din activitatea de admitere și menținere la tranzacționare a emitenților și din
vânzarea de informații bursiere.
Cheltuielile operaționale au cumulat 15,35 mil. lei în anul 2011 (2010: 12,90 mil.lei),
trendul lor de creștere fiind mai mic decât cel al veniturilor operaționale. În 2011 au fost
înregistrate scăderi la nivelul cheltuielilor de funcționare și cele asociate personalului
permanent și creșteri ale cheltuielilor pentru activitățile de marketing, alte taxe și servicii
prestate de terți.
BVB a înregistrat în anul 2011 o creștere de peste 21 de ori a profitului operațional
până la 6,39 mil. lei (2010: 0,30 mil.lei).
Pe baza rezultatului în creștere din activitatea operațională și din cea financiară la
nivelului anului 2011, profitul net a urcat cu 197%, până la 16,96 mil. lei 2010: 5,71 mil.lei).

18
2.5. Bursa de Valori București se situează pe locul 4 în topul creșterilor în
lume

Când nimeni nu se aștepta ca bursa autohtonă să aibă creșteri de 10% pe lună, piața de
capital a renascut. Investitorii ne considera dintr-odată o piață subevaluată și fară prea
mari riscuri.
Anul 2012 s-a dovedit până acum a fi excepțional pentru investiții, portofoliile de
acțiuni ale investitorilor marcând creșteri în decurs de două luni de 21%, cât aduce de regulă
bursa de la București într-un an bun.
“Majoritatea surselor de bani au fost direcționate spre acțiunile foarte lichide din cadrul
indicelui BET, lucru care arată că au fost investitori străini și investitori de calibru de pe plan
intern care au prins curaj. Motivația de cumparare a fost în primul rând că percepția asupra
riscului s-a temperat și din punct de vedere fundamental, foarte multe acțiuni erau mult
subevaluate la inceputul anului. În momentul de față, nivelul multiplului de profit la nivelul
bursei cu profiturile estimate pe 2012 este de 8,7 față de 10-11 în cazul altor burse din
regiune, iar dintr-o abordare regională piața autohtonă pare mai atractivă”, spune Mihai
Alexa, analist la firma de intermediere Broker Cluj.
Aceasta poate să fie de bun augur și pentru economie în 2012 având în vedere că de
fiecare dată când bursa a crescut a urmat o evoluție bună a economiei.
Într-un top al creșterilor la nivel mondial, bursa românească s-a plasat în acest an pe
locul patru dintr-un total de 78 de burse internaționale, potrivit firmei de brokeraj britanice
Bespoke Invest.
Aprecieri mai mari nu au avut loc anul acesta decat pe bursele din Venezuela (37%),
Vietnam (26,3%) și pe cea din Rusia, care a urcat cu 21,7% în același interval.

19
 Concluzie

În orice ţară dezvoltată rolul de indicator al pietei valorilor mobiliare aparţine bursei
de valori, menită să realizeze funcţiile unei pieţe organizate, asigurînd un "loc de întîlnire" a
cererii şi ofertei. În rezultat pentru vînzător şi cumpărător este obţinut cel mai bun preţ.
Funcţia de bază a bursei de valori este dezvoltarea pieţei bursiere organizate, orientată
spre crearea infrastructurii şi acordarea serviciilor ce asigură efectuarea tranzacţiilor civile
între participanţii pieţei valorilor mobiliare, avînd ca obiect valori mobiliare. Aici se
concentrează toată informaţia referitoare la cerere şi ofertă privind valorile mobiliare, ceea ce
creează cele mai favorabile condiţii pentru determinarea cursului valorilor mobiliare şi
formarea unui spaţiu centralizat de comerţ. Reprezentînd o formă a pieţei organizate, bursa de
valori are specificul său, ceea ce o deosebeşte de alte pieţe, în special de pieţele financiare.
Pentru Bursa de Valori de la Bucureşti, începtul de an a fost unul pozitiv, cu
redeschiderea negocierilor privind fuziunea burselor de la Bucureşti şi Sibiu şi intrarea
la tranzacţionare a Fondului Proprietatea. În februarie a fost realizată cea mai mare tranzacţie
din 2011, BERD ieşind din acţionariatul BRD pentru 107,3 mil. euro.

20
Bibliografie

1. Bogdan Ghilic-Micu, “Bursa de valori”, Ed. Economică, Bucureşti, 1997, Cota III
15312
2. Gradu M. Tranzacţii bursiere, Editura Economică, Bucureşti, 1995, pag. 203

3. Băileşteanu Gh. Diagnostic, risc şi eficienţă în afaceri, ediţia a doua, Editura Mirton,
Timişoara, 1998, pag. 166.

4. Frâncu M. Piaţa de capital, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 1998, pag. 269.
5. www.bvb.ro
6. www.intercapital.ro
7. www.kmarket.ro
8. www.business24.ro
9. www.bvb.ro

21