Anemia prin carenţa vitaminei B12

La baza acestei anemii stă maturizarea defectuoasă a nucleilor eritroblaştilor,

apărută ca rezultat al tulburării sintezei acizilor nucleici determinată de carenţa în
vitamina B12 şi acid folic
Anemia prin carenţa de vitamină
Etiologie B12 şi acid folic
(Etiologie, patogenie, manifestări)
Dereglarea absorbţiei Consumul exagerat Hipo- şi
viaminei B12 şi acidului al viaminei B12 şi avitamino-zele
Enterite
Defilobo-

alimentare
Rezecţia
gastrică
gastromuco-

În perioada lactaţiei
trioza

folic acidului folic

proteinei
Lipsa

Carenţa
de.
În perioada II- a a sarcinei vitamin
Patogenie a B12
Instalarea şi acid
Instalarea
Dereglarea sintezei Reprimarea eritrocitop eritrocitopo
ADN -lui în matura- folic
oiezei iezei
eritronormoblaşti
Manifestări
ţiei megaloblas inefective
eritronormoblaştil tice
oror Macro-
Hb Ht Hemati Anizo- Mega Leuc Anemi
citoză poikilo-
foarte mărit i hiper- citoză -loci- o e şi
diminuat 1 3,- crome toză cite trombo
ă Fig. 31. 7.1,4Etiologia, patogenia şi manifestările hematologice în anemia gigan
megaloblastică -
te citopen
EtioIogia. Cauzele comune pentru anemia prin carenţa B 12 şi acidului vitaminei
ie
folic sunt : penie
a) carenţa vitaminei B12 şi acidului folic în alimente;
b) carenţa „factorului intrinsec" Castle – mucoproteid secretat de celulele
parietale gastrice (de exemplu, în caz de lezare a mucoasei gastrice, rezecţia
stomacului, distrugere Deficitul de vitamina B
a mucoproteidei de catre autoanticorpi etc.;
12

c) malabsorbţia vitaminei B12 şi acidului folic în intestinul subţire (de exemplu,

Dedicit de 5- Dedicit de metilcobalamină
în rezecţia dezoxiadenilcobalamină
jejunului, în enterite, diverticuloză, alcoolism etc.);
d) consumul excesiv al vitaminei B12 şi acidului folic ( de exemplu, în sarcină,
Dereglarea transformării acidului
difiloborioză etc);
Dereglarea transformării tetrahidrofolic în acid 5,10-
aci-lui malonic în acid
e) depozitarea
succinic insuficientă a vitaminei B12, de exemplu, în afecţiunile difuze ale
metiltetrahidrofolic

ficatului - hepatită, ciroză etc.

Tulburarea sintezei mielinei
Dereglarea sintezei timidin-
monofosfatului, acidului gluta-
Lezarea neuronilor corticali şi mic, complexelor purinice şi
cordoanelor posterioare piramidinice
laterale cu apariţia mielozei
funiculare cu instalarea
sindromului neurologic Dereglarea sintezei şi sructurii
manifestat prin: ADN-ului
- mers instabil
- amorţire
- parestezie
- senzaţii dureroase Mitoza atipică cu instalarea
- tulburări auditive şi sindromului
- oculare gastrointestinal,
eritropoiezei
Fig. 31.8. Verigile patogenetice ale deficitului de vitamină B12
 P a t o g e n i a. E ştiut faptul că structura normală a acizilor nucleici este
responsabilă de proliferarea şi maturizarea celulelor epiteliale ale tractului
gastrointestinal precum şi de eritrocitopoieza normoblastică.
Carenţa în vitamina B12 şi acid folic conduce la dereglări în structura acizilor
nucleici cu apariţia următoarelor procese patologice: a) sindromul anemic, b)
sindromul gastrointestinal, c) sindromul neurologic (fig.31.8)
Sindromul anemic este determinat, pe de o parte, de tulburarea eritrocitopoiezei
normoblastice, fiind înlocuită cu cea megaloblastică, ca urmare a carenţei de
vitamina B12 şi acid folic, pe de altă parte de mecanismul autoimun cu formarea de
autoanticorpi antifactor intrinsec şi anticorpi anticelule parietale gastrice ceea ce
conduce la distrugerea hematiilor mature.
Medulograma prezintă modificări caracteristice. Măduva osoasă este
hiperplazică, de tip megaloblastic. Înlocuirea eritrocitopoiezei normoblastice cu cea
megaloblastică (embrionară) se caracterizează prin modificarea maturizării
hematiilor cu raportul nucleocitoplasmatic în favoarea citoplasmei şi apariţia
megaloblastozei.
De menţionat că megaloblaştii şi megalocitele în anemia deficitară B 12, numai
după forma lor sunt asemănătoare cu cele ale embrionului, dar din punct de vedere
funcţional sunt de calitate inferioară cu un ritm mitotic îtârziat şi cu o distrugere
pronunţată a megaloblaştilor în măduva osoasă (are loc instalarea eritrocitopoiezei
inefective). În medulogramă sunt prezenţi megaloblaştii bazofili, policromatofili şi
mai ales celor oxifili. Într-un număr redus sunt şi eritroblaşti cu maturaţie nucleară
normală din care rezultă hematii normale.
 Examenul sângelui periferic denotă o anemie foarte pronunţată de tip
megaloblastic cu un număr de hematii sub 1.000.000/mm3 .
În sângele periferic se constată multe celule ale regenerării patologice -
megalocite care sunt intens colorate (hipercrome), cu dimensiuni mari (macrocite).
Indicele cromatic e mai mare de 1 (1,4-1,8), determinat de prezenţa în sânge a
megaloblaştilor şi megalocitelor – celulelor cu volum mare, de formă eleptică,
lipsite de zona clară centrală, fiind astfel colorate omogen, mai intens decât
eritrocitele obişnuite, hipercromia fiind doar aparentă.
În frotiul sanguin sunt prezente multe eritrocite cu punctaţie bazofilă, cu
corpusculi Jolly, inele Cabot, poichilocitoza şi anizocitoza
Single periferic in anemia megaloblastica

Prezenţa Punctaţie Corpusuli Jilli

megaloblaştilor şi
megalociţilor bazofilă în şi inele Cabot
eritrocite inele Cabot
eritrocite
Eritrocitopenia Poikilocitoză Anizocitoză
eritrocite
Hipercromia Hipercromia Macrocitoză
eritrocitelor eritrocitelor

Trombocitopenie Eozinofilie Neutrofile gigante,

moderată moderată polisegmentate

Fig. 31.9. Manifestările hematologice în anemia megaloblastică

Are loc o diminuare a celulelor tinere ale seriei eritrocitare - reticulocitelor şi

policromatofilelor. Rezistenţa osmotică a hematiilor este scăzută, durata lor de viaţă
nu depăşeşte 40—50 zile.
Numarul total de leucocite este moderat diminuat (3000 - 4000 mm 3). În frotiul
sanguin se atestă neutrofile gigante şi polisegmentate, o moderată eozinofilie şi o
limfocitoză relativă.
Trombocitele ating limita valorilor inferioare (100.000 120.000mm 3) a
numarului lor normal fără să prezinte anomalii funcţionale semnificative.
Sindromul gastrointestinal. Vitamina B12 împreună cu acidul folic intervine în
sinteza acidului metilmalonic - un precursor al bazelor purinice şi pirimidinice, a
timinei şi timidinei – constituienţi necesari ai structurii ARN-ului şi ADN-ului.
Carenţa acestor constituienţi în structura acizilor nucleici conduc la apariţia
mitozei atipice în celulele cu ritm rapid de multiplicare cum sunt: hematiile,
celulele epiteliale ale tractului gastrointestinal, limbii şi glandelor salivare etc.,
determinând astfel apariţia sindromului gastrointestinal.
Acest sindrom se manifestă prin focare inflamator-atrofice ale mucoasei
linguale cu depapilarea acesteia, realizând aşa-numita “glosita Hunter”. Se produc
atrofii ale mucoasei gastrice, esofagului, cavităţii bucale, intestinului subţire,
asociate cu dereglări secretorii, tulburări ale absorbţiei intestinale, ceea ce
contribuie, în sfârşit, la agravarea deficitului vitaminic (apare cerc vicios).
Sindromul neurologic. O altă formă metabolică activă a vitaminei B12, denumită
5-dezoxiadenozilcobalamină, reglează sinteza acizilor graşi, catalizând sinteza
acidului succinic din acidul metilmalonic
Deficitul de 5-dezoxiadenozilcobalamină conduce la mărirea concentraţiei de
acid metilmalonic care, pe de o parte, tulbură sinteza mielinei, iar pe de altă parte
posedă acţiune lezantă directă asupra axonului.
Se declanşează procesul demielinezant al nervilor periferici, se produce lezarea
neuronilor corticali şi celor spinali mai cu seamă a cordoanelor posterioare şi
laterale ale măduvei spinării cu declanşarea sindromului neurologic, manifestat prin
modificări ale sensibilităţii, ataxii şi semne ale mielozei funiculare.
Mieloza funiculară se caracterizează la rândul său prin halucinaţii, mers
instabil, parestezii, amorţeli, senzaţii dureroase, tulburări auditive, oculare şi
motorii.